Copil agresat la gradinita

Mediajust spune:

Nu era chiar peste copil - era la o oarecare distanta, asta era lipit la perete in vreme ce celalalt copil topaia de bucurie ca mama lui il cearta pe hot si-i tragea cu ravna maimuta din brate.
Spre norocul meu, sunt o persoana foarte stapanita - dar spre ghinionul celor din jur, extrem de intoleranta cu cei care sar calul.
Am luat-o usor de cot, zambind i-am spus "acum, cu mine vorbiti" - m-am indepartat de copii, "astept repede o explicatie in legatura cu contactul cu copilul meu" - sigur ca a inceput sa se balbaie, s-a inrosit, a mai mormait ceva in legatura cu hotia - "cred ca n-am auzit bine, repetati" - si discutia s-a terminat in ranjetul meu soptit "sa va fereasca Dumnezeu sa va mai apropiati de X".
Am salutat frumos, celalalt copil isi recuperase victorios maimuta, incurajat de vitejia mamei sale, am plecat. Am avut o dupa-amiaza de cosmar, copilul tremura si incerca sa ma convinga ca n-a gresit...
A doua zi m-am dus la directoare, am cerut sa fie chemata si educatoarea, am povestit incidentul, am intrebat raspicat de ce copiii si-au recuperat jucariile nesupravegheat (dimineata mi-a povestit o alta mama ca fetita a venit acasa cu o papusa care nu-i apartinea si a facut anchete la telefon sa vada ce alta fetita poate plangea dupa ea). Am cerut inscrierea in regulamentul de ordine interioara, la capitolul parinti, interdictia explicita a unor astfel de contacte cu copiii altora si formularea unei proceduri de anuntare si dezamorsare a conflictelor.
Dupa vacanta, a fost prezentata in sedinta procedura (evident, prost facuta), am discutat-o public, am completat-o, au venit si alti parinti cu sugestii.
Cand am intrat la scoala, am cerut repede acelasi lucru pentru ca a fost un incident urat - tatal unui baietel, cam afumat, l-a urecheat pe un coleg care nu stiu ce ii facuse si copilul a ajuns cu urechea vanata si umflata acasa.
Stiu ce imi veti spune - ca daca ti se innegreste in fata ochilor nu-ti mai pasa de regulamente si proceduri - poate fi si asa, dar consider ca avand aceste lucruri bine stabilite (si prealabil discutate) este un pas inainte spre o atitudine normala din partea tuturor.

ruxij spune:

Eu nu cred ca poate fi ignorata pur si simplu imensa diferenta dintre faptele prezentate: presupusul furt al unei maimute si bagatul unui alt copil cu capul in WC. Cazul asta m-a indignat peste masura. Ma mir cat de calm si rational a reactionat Androix.

Androix spune:

Mediajust, imi pare rau pentru ce ati patit voi, dar crede-ma situatiile sunt foarte foarte diferite. Eu nici macar sa-l cert pentru ca-mi lovea copilul nu intentionasem. Initial m-am gandit ca fi-miu intra in clasa si-mi face un semn discret cu capul, chiar i-am spus sa nu strige in gura mare mami asta-i Cristi ci sa mi-l arate discret. Asa s-a priceput el sa-mi arate discret, sa-l ia de manuta si sa vina cu el pana la usa, unde nu-l asteptam eu cu manile in sold gata sa ma napustesc asupra lui, ci era si educatoarea cu care eu stateam de vorba tocmai despre ce se intampla intre cei doi pusti. Cand am vazut ca vine cu el pur si simplu nu ma asteptam si m-a fulgerat un gand ca as putea sa le fac cunostinta (asa cum faci cu doi copii de varsta asta: noroc noroc eu sunt gigel eu sunt costel, aveam aceeasi varsta uite ce masinuta misto am eu, se iau dupa gat, iti intorc spatele si devin nedespartiti) si sa-i incurajez sa se joace impreuna mai bine decat sa se loveasca. Repet, fiul meu era nou venit in grupa si inca nu se amestecase printre ceilalti copii, la fel si restul grupului cu care venise.
Dar de la gand si pana la a deschide gura a fost cale lunga, fiind dimineata cand parintii isi aduc copiii la gradi si era un du-te vino continu acolo in usa. Deci copilul ala a dat ochii cu mine si educatoarea in cadrul usii fix 5 secunde. Nu l-am traumatizat.

Spusesem ca ma judeci gresit pentru ca nu deschisesem acest subiect ca sa cer acordul sa procedez intr-un fel sau altul, nu cautam aprobare sau aplauze, nu cautam mesaje in "favoarea mea", pentru ca de-a lungul "carierei" mele pe DC nu cred ca mi-am facut un obicei din a deschide subiecte inflamabile la care sa accept doar postari care sunt ceea ce vreau sa citesc.
Ci chiar nu stiam de unde sa apuc problema si vroiam o sugestie de cum sa procedez, ca de fapt marea najoritate a noastra de-asta deschidem subiecte pe-aici ca sa aflam experiente similare si sa invatam din ele. Si m-am simtit putin trasa de urechi de catre tine apropo de catalogarea in argou de puscarie a unui copil de 5-6 ani (apoi iarta-ma dar nu l-am scos in careu si l-am numit asa in fata intregii clase) si apropo de cum s-a nimerit sa procedez in legatura cu alt incident care l-a avut protagonist tot pe fi-miu.
Acum ca ai detaliat si tu situatia iti inteleg reactia si sper ca si tu ma intelegi ca si eu am detaliat ca sa nu fiu inteleasa gresit.

Pana la urma mai mult decat am vorbit dimineata nu am facut pentru ca m-au sunat la pranz sa merg sa-l iau ca s-a plas ca-l doare urechea si are si o usoara febra. Asa ca m-am prezentat sa-l iau si chiar daca era si cealalta doamna nu am putut sa vorbesc cu ea pentru ca iar era vanzoleala mare pentru ca copiii intrau la culcare. Imi pun sperantele in doamna de dimineata care este si titulara si fiind mai veche cunoaste parintii si situatia fiecarui copil, mi-a aratat intelegere si mi-a promis ca va fi atenta si va discuta cu mama baietelului respectiv. La directoare nu aveam unde merge ca e de vreo luna in medical.
Cu Filip am vorbit, sper ca nu ramane cu sechele.

Scriu acest mesaj si realizez ca am auzit o mamica plangadu-se mai tare, mai apasat si mai incruntata la doamna in legatura cu un optional decat m-am plans eu astazi apropo de acest incident. Cel putin nu mi-a ridicat din umeri ca nu are ce face ci mi-a promis ca incearca tot ce-i sta in putinta ca asa ceva sa nu fie trecut cu vederea nici fata de copil nici fata de mama lui.

www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Blogul grasei
www.bijuteriiandroix.page.tl" target="_blank">Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

Natasa spune:

Eu sint de aceeasi parere cu Ruxij. Exista nazdravanii copilaresti si exista nenorociri care pot schimba cursul vietii cuiva. Eu am un baietel tare sensibil, care atunci cind a inceput inotul plingea in fiecare seara pentru ca avea cosmaruri ca merge a doua zi la bazin (si nimeni nu-l bruscase sau aruncase in apa, nu-l fortase), doar ii era lui teama. Un copil care e bagat cu capul in wc ce sentimente are?? CUm trece peste ele? daca nu se exteriorizeaza?
Pe baietelul meu il imbrincea si il lua de git la modul cel mai golanesc la gradinita un alt baiat mai mare, foarte agresiv, dar siret, in sensul ca o facea doar cind o prindea pe educatoare cu spatele. Cind il surprindea, ea il certa blind, eventual il punea pe un scaunel 2 minute si a doua zi o lua de la capat. Cu parintii nu se putea discuta (divortati, vulgari in limbaj, total dezinteresati de proprii copii). Intr-o zi l-am auzit spunindu-i alt baietel "pe asta tot il bat de-l sparg intr-o zi". Eu m-am lasat la nivelul lui si i-am explicat ca daca indrazneste sa-l mai atinga vreodata nu educatoarea o sa-l pedepseasca ci are de-a face cu mine. Nu ma intereseaza cit l-a speriat asta, ca nu e pedagogic indicat, chiar nu avea cine sa-i stea in cale sa faca ce-si propusese cu baiatul meu. Si s-a potolit, doar a continuat sa se uite urit. Acum e la scoala, clasa 1 si deja au iesit doua scandaluri mari ca pe o fetita a strins-o de git si in altul a dat cu picioarele. ARe probleme copilul? CU siguranta ca da! Mi-e mila de el? Imi este, dar din pacate nu pot tine loc de mama, de tata, de educatia de acasa, de psiholog etc. Nu pot sa-mi las copilul sa fie sacul de box al unor copii cu probleme de comportament, fie ele explicabile sau nu. Ce sa fac, sa-l invat sa dea si sa injure, ce sa faca Androix, sa-l invete pe baietel sa-l bage si el cu capul in wc pe agresor??? Lucrurile astea se rezolva ferm, nu cu urlete sau alte manifestari violente, dar nici nu bagat gunoiul sub pres.

Marina spune:

mie nu mi se pare normal sa gasim scuze gradinitei. Iti lasi copilul in gradinita si vrei sa il stii in siguranta. Mi se pare fantastic ca discutam cum copii de 5 ani sunt amenintati cu bagatul capului in WC, educatoarea a mai avut cazuri dar sunt multi si nu ii poate supravegea. Daca ii trage unul un pumn si cade si se loveste la cap, il iei de la urgenta sau doamne fereste de la morga si gasesti scuze ca sunt multi si nu pot fi supravegheati? Imi pare rau dar la 5 ani in gradinita trebuie sa existe o educatie legata de comportament, inclusiv la WC. Si daca parintii nu o fac e datoria educatorilor pentru ca vorbim de siguranta copiilor pana la urma.

Mediajust spune:

Ruxi, in mintea unui copil de 5 ani nu exista reprezentarea consecintei - asta este numai a noastra. Tu crezi ca daca ii face vant altuia de pe leagan se gandeste ca poate da cu capul si ramane acolo? Nu, pentru el este doar agresiune, egala cu o ciupitura sau o imbranceala - care teoretic macar nu pune viata in pericol.
Din punctul meu de vedere, trauma unui copil este trauma, si ce mi se pare mie nimica toata poate capata proportii uriase pentru tine.
Asa ca imensa diferenta fix nu exista.
(Cu ani in urma, aveam doi veri - fata si baiat. Baiatul a luat intr-o zi o nota de 2, mama-sa l-a mustrat, fara scandal, urmatoarea ora l-a ascultat iar si Dumnezeu stie ce s-a intamplat acolo - a luat 4. A ajuns acasa si s-a spanzurat in baie - avea 11 ani. Sora-sa mai lua si ea note mici, o mai certa si pe ea - nici mare scoala n-a facut, dar nici un gest final, traieste si-n ziua de azi. Aceiasi parinti, aceeasi casa, aceeasi atitudine - alta reactie, alt psihic, alta croiala).

Androix, inca o data, imi pare rau daca te-ai simtit trasa de urechi - nu asta a fost scopul meu.
Calificarea in argou - da, m-a uimit si m-a indignat (mai ales venind din partea ta), am inteles ca ai crezut ca ar fi alt sens; ca n-ai spus tare in clasa, irelevant - doar am fost surprinsa ca un adult poate vorbi asa despre un copil care nici daca ar vrea n-ar putea fi astfel.
Nu m-am gandit ca ai vrea aplauze - ci m-am bucurat de un subiect util, unde ne putem exprima civilizat punctele de vedere si propriile experiente.
Este drept ca o educatoare la 20 de copii nu poate fi in acelasi timp peste tot - dar cred ca si o mai mare responsabilizare a acestora este necesara (de fapt, a intregului corp didactic, indiferent de nivel), o mai mare implicare a psihologului scolii si poate o "fortare" (nu in sens coercitiv) a parintilor cu copii mai zbuciumati in a-i cuminti.

Sanatate lui Filip, sper ca nu-i nimic serios.

ruxij spune:

De fapt asa e, gradinita e de vina. Aici asa ceva nu ar fi fost acceptat, copilul acela ar fi avut mari probleme, parintii ar fi fost chemati la scoala si ar fi iesit tambalau. Mediajust, imi pare rau, mie mi se pare ca iei apararea bullies. Ai copiil agresiv? Victimelor cine le ia apararea? Dar de copii care s_au sinucis pt ca erau bullied, agresati in acest fel la scoala nu ai auzit? Pui problema f gresit. Bullyingul nu tb tolerat si parintii int-adevar nu ar tb sa isi faca dreptate singuri, ci scolile sa aiba zero toleranta pt asa ceva. In absenta acestei protectii, eu nu pot fi de acord sa protjez agresorul, ci as fi sigura ca copilul meu nu ajunge sa traiasca o drama din pricina lui. Dc e o jungla, castiga cel mai tare, mi-as apara copilul inclusiv. Facand observatie directa celuilalt, dupa epuizarea altor solutii. Nu as lovi, dar in acest caz intimidarea e ultimul resort. Copilul batut, cel traumatizat de proprii parinti sunt. Cu totul alte cazuri. Dc copilul tau e bully cumva. Incearca sa ii explici ca nu este ceva acceptabil.

Marina spune:

mediajust de curiozitate, care e legislatia in domeniul asta? Poti da in judecata parintele unui copil care iti agreseaza copilul? Asta mi se pare o modalitate buna de a responsabiliza cumva parintii copilului, daca cu vorba buna nu se poate macar cu frica.

ruxij spune:

' Facutul vant din leagan nu e revoltator cum este exemplul de aici.aici e vorba de umilinta si intimidare, nu lovit copilaresc.

Marina spune:

hey Ruxi vorbim de gradi, cel mult scoala primara nu de bully, termen si concept inexistent de altfel in Romania. Sa ameninti un copil de 5-7 ani mi se pare total de neacceptat. cu ce esti mai bun in momentul in care iti folosesti forta sa ii exemplifici punctul tau. Nu reusesti decat sa ii spui ca cel mai cu forta castiga, la un moment dat nu o sa-i mai pese de parinte si o sa loveasca in continuare. Poate chiar pe copilul tau.