Cati dintre voi au iertat cu adevarat...???

Raspunsuri - Pagina 21

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Corina, sotul este ocupat deoarece are o functie importanta, foarte mare, nu vreau sa intru in detalii. Este obligat sa ajunga primul si sa plece ultimul. De ajustat programul nu se poate, de schimbat iarasi nu, nu poti trece dintr-o pozitie, asa cum o are el, intr-alta mai "domestica", doar ca sa petreaca mai mult timp cu noi. Asta este, n-am sa-i cer acest lucru niciodata, si prin absurd daca as face-o, sunt sigura ca nu ar accepta, nu e fair play. Si tot prin absurd, daca ar face-o, ar avea apoi ce sa-mi reproseze...
Da, solutia este terapia de cuplu, am sa ma gandesc serios la asta. Dar sunt asa de ocupata si eu si de obosita, ca nu mai am chef de nimic.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Vai, Corina, cat poti fi de draguta si dornica de a ajuta.... E fantastic ce faci!! :) !!



Zina, mi-a venit si mie o idee: ce-ar fi sa incepi sa flirtezi cu sotul tau? Un flirt mai soft, asa .
Cred ca i-a ajuns pana peste cap pedeapsa asta de 4 ani , ce-ar fi sa-l surprinzi cu ceva?
In plus, flirtand, s-ar putea ca si tie sa ti se schimbe dispozitia .

P.S. Nu mai da crezare tuturor povestilor cu feti frumosi, depanate la pauza de cafea :).


Before
After
~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Scrisesem ditamai mesajul si s-a sters.

Da Corina, iti multumesc inca o data pentru amabilitatea ta. Esti foarte draguta.

Denizel, scrisesem programul meu de-o zi, dar ca sa fiu mai succinta; nu prea aud povesti cu feti frumosi (ai fost haioasa), dar chiar mi-ar placea sa aud, as trai atunci cateva clipe de "abureala", si apoi m-as trezi eu...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui Zina

Denizel[/red], scrisesem programul meu de-o zi, dar ca sa fiu mai succinta; nu prea aud povesti cu feti frumosi (ai fost haioasa), dar chiar mi-ar placea sa aud, as trai atunci cateva clipe de "abureala", si apoi m-as trezi eu...



Zinaaa, de ce mi-ai raspuns doar la PS?


Asadar, ce parere ai despre a incepe sa flirtezi cu sotul tau? :)

Dar despre a-i da o intalnire in timpul zilei?



Before
After
~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

denizel, multam !

zina, stii ce v-ar trebui voua acum ?

o zana miraculoasa pe post de bona full-time pentru baietel
o alta zana care sa va faca rezervari la un hotel de 4-5 stele, UAI, undeva la soare, Egipt sau alte destinatii, pentru un week-end prelungit, daca nu puteti lipsi prea mult de la job
o a treia zana sa va faca bagajele si sa va urce in avion

pe bune daca o escapada de genul asta nu v-ar rezolva problema, pozitiv sau negativ. ori va certati ca chiorii in aceasta mini-vacanta, ori va iertati si va redescoperiti.

gluma-gluma, dar acu' vorbim serios : la voi lipsa timpului liber e o piedica majora in tot procesul asta de iertare, discutii, apropiere sufleteasca si fizica.
pai daca aveti asa de putin timp impreuna, cum o sa reusiti sa mergeti la terapia de cuplu ? in week-end probabil...si cu copilasul cum faceti ? ca bona nu prea vrea sa lucreze sambata/duminica, iar pe mama ta nu te poti baza 100%.

a, si ai trecut cu vederea o mica intrebare : spui din ce in ce mai des ca te simti obosita, nu cumva ai si ceva probleme de sanatate, pe care ar trebui sa incerci sa le depistezi ? stii ca ti-am scris anterior ca anumite probleme (diabetul, disfunctionalitati ale glandei tiroide) au ca efecte, printre altele, scaderea dramatica a libidoului, oboseala nejustificata, schimbari de dispozitie; de aceea te intrebasem zilele trecute cand ti-ai facut ultima data analize amanuntite si cum ti-au iesit rezultatele ? desigur, daca vrei sa ne spui, nu e obligatoriu sa raspunzi, e viata ta pana la urma.

off, zina, nu mai lasa viata sa treaca pe langa tine degeaba, anii astia pierduti in van nu ti-i mai da nimeni inapoi; nici noi nu putem veni, sa te luam frumusel de manuta si sa te ducem la terapie; te sfatuim, te sustinem virtual, dar cam atat; trebuie si tu sa te mobilizezi odata si odata, sa-ti faci un plan de actiune realist, sa-l asterni pe hartie, sa-ti propui niste termene de rezolvare si sa incerci sa bifezi toate punctele propuse.

acus vin sarbatorile de iarna, n-ai vrea sa le petreci in liniste, armonie si pace interioara, alaturi de sot si copil ? nu vrei sa inceteze razboiul asta inutil pe care-l porti cu tine ? hai, depune armele, fa un armistitiu, un tratat de pace si bucura-te de viata, e prea scurta si e doar una, trece atat de repede...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Denizel, nu mai stiu cum sa flirtez cu sotul, de-asta nu ti-am raspuns. Poate as parea falsa, nu stiu...

Corina, da, nu avem timp deloc pentru noi. Nu avem noroc ca si altii care pot pleca cand vor ei, cat vor unde, unde vor ei, linistiti, copiii lor fiind cu bunicii. N-am ce face aici...
De vreo 5 luni tot ma gandesc sa-mi fac analizele, acum sunt racita si tusesc rau, iau antibiotic (asta dupa ce o saptamana am tras cu tusea asta nenorocita, luand doar ceva sirop). Eu am un fond anemic feripriv, asta stiu, sper ca altceva sa nu am. Ma dor si oasele, spatele, dar asta se trage de la coloana. M-a ajuns si pe mine oboseala, si nu prea sunt eu cu un fizic forte ca sa trec repede peste asta, am doar 52 de kg la 1.65. Dar nici nu vreau mai mult, oricum eu nu ma pot ingrasa, oricat as manca (la tiroida nu am nimic). Asa sunt eu, hai, bine recunosc, poate 1-2 kg nu mi-ar strica...
Daca ai sti ce mult mi-as dori sa fiu asa cum scrii tu ca ar trebui sa fiu, sa-mi traiesc viata, eu tot sper (dar adevarul este ca nu fac nimic in acest sens) sa se schimbe ceva. Eu sunt fericita ca ma sustineti, macar asa, virtual. Pentru asta sunt recunoscatoare.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Zina

Corina, da, nu avem timp deloc pentru noi. Nu avem noroc ca si altii care pot pleca cand vor ei, cat vor unde, unde vor ei, linistiti, copiii lor fiind cu bunicii. N-am ce face aici...




Nu as zice ca e rea ideea de a pleca singuri undeva in situatia speciala a casniciei voastre pe butuci. Insa, in mod normal, intr-o casnicie care merge bine nu exista 'nu avem timp pentru noi'. Ti-o spune o mama de doi copii mici care nu au dormit nicio noapte altundeva decat acasa, exceptie facand concediile in care au mers cu noi. Daca mai stau 1 2 ore cu bunicii cateodata, atunci noi suntem la cumparaturi, rezolvam probleme administrative sau pe la un concert, o petrecere (dar astea din urma de doua trei ori pe an si relatia noastra nu sta in ele). Chiar in prezenta copiilor se poate glumi, se poate zambi, se pot face 'ochiade', atingeri, sarutari. Iar apoi copiii dorm, destul de mult...e adevarat ca ai mei dorm singuri si se adorm singuri, ca n-au avut incotro, nu a fost nimeni disponibil sa-i pazeasca. Ceea ce vreau eu sa spun este ca oricat ai da vina pe timp, nu el este problema in cazul vostru si in general in casniciile care nu merg.


Zici ca ai mai mult chef in timpul zilei si pana seara iti trece. Nici in we nu e sotul acasa, copilul nu doarme la pranz?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns a_alinta spune:

zina, de cwe trebuie sa pleci doar tu cu sotul in vacanta?
timp exista pentru toate , trebuie numai sa vrei, iar nu tu vrei sau nu poti.
eu intotdeauna am plecat cu copiii in vacanta, nici nu mi-ar tihni vacanta fara ei, dar eu sunt alt gen ( pana sa avem copii aveam o pisica la care ne gandeam in fiecare seara cand eram plecati. pisica nu am putut sa o luam cu noi, dar pe copii nu ii putem lasa acasa)
pana la urma copiii nu sunt o povara, o scuza sau un impediment.
sunt ai nostri


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Accept, stiu ca imi gasesc scuze, cum ar fi timpul, dar ce sa mai fac? In weekend, pana cand mama a stat la noi, cand piciul adormea dupamasa, sotul pleca, ori sa spele masina, ori cu motorul, ori pana la casa noastra din celalalt oras, deci si el cauta mereu motive numai sa iasa din casa. Acum, cand mama a plecat, si piciul adoarme dupamasa, in timpul weekend-ului, eu prefer sa ma intind in pat, sa dorm putin. Stiu, atunci as avea timp de...dar eu prefer sa dorm. Asta este, poate ajung si eu la sentimente mai bune intr-o zi.

Alina, tocmai ca pentru mine copilul meu este totul, nu ma induplec sa plec niciunde fara el. Si nu am niciun chef sa plec undeva, eu de-abia astept sfarsitul de saptamana, ca sa stau acasa. Iesim la plimbare in timpul zilei, apoi stam in casa si ne jucam, ne uitam la desene, stii tu, program de copii. Si daca as pleca cu baietelul si cu sotul undeva, crezi ca asta ar fi o "iesire" relaxanta? Nu, voi fi mereu cu copilul, sotul parca nici n-ar exista, atunci n-am rezolvat nimic.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adriana mica spune:

Zina, nu am trecut prin aceeasi situatie, dar si la noi au fost perioade cand ne-am indepartat unul de altul (din alte motive). Din experienta iti spun ca, pe masura ce timpul trece, va fi din ce in ce mai greu sa reveniti la acea stare de intimitate fireasca intr-un cuplu. De aceea cred ca trebuie sa incerci sa gasesti resursele (afective si de timp) pentru a face ceva in directia asta.

In cazul nostru, orice s-a intamplat, nu am dormit niciodata separat; in momentul de fata, unul dintre noi sta cu copilul pana adoarme. De regula seara suntem atat de obositi, incat de abia nimerim patul (mai ales cel care a stat cu copilul, si a atipit langa el). Asa incat in timpul saptamanii nu prea avem timp doar pt noi; raman desigur flirturile in genul celor sugerate de Accept si Denizel, noptile cand ne trezim unul in bratele celuilalt si poate ne vin idei, weekend-le, samd.

Din acest punct de vedere, te inteleg perfect. Singurele iesiri in doi cu sotul sunt fie la cumparaturi, fie ca sa rezolvam treburi administrative. Iar, in ultimul timp am inceput sa mergem ceva mai des la teatru sau la concerte; nu am avut vacante petrecute fara copil (si nici nu ne-am fi dorit, dar 1-2 iesiri de weekend pe an fara copil ar fi fost binevenite). Amandoi am invatat ("the hard way" din pacate) ca nu este o solutie in a astepta ca acele momente perfecte (in care sa nu fim obositi, stresati si sa avem timp la discretie pt noi) sa apara din senin. Mai degraba, ne-am redefinit asteptarile pe care le avem unul de la celalalt (de exemplu, sotul meu nu este romantic dar a devenit mai deschis la propunerile mele de a rupe monotonia / rutina zilnica); in plus, incercam sa ne bucuram de fiecare clipa in care suntem unul langa celalalt.

Stiu ca in cazul vostru este mai dificil de facut acest lucru (prin prisma celor intamplate), dar pana la urma trebuie sa iei o decizie. Indiferent care va fi aceasta , cu siguranta nu va fi usor de pus in practica. Iti doresc din suflet sa gasesti calea de a trece peste aceste momente dificile.



Mergi la inceput