luatul la intrebari...

In ziarul Ring din 22.09.2010 psihologul Anatol Reghintovschi scrie un articol interesant intitulat “Cuplul la limita”:
“A avea incredere si a fi sincer unul cu celalalt reprezinta lucruri care (aparent) se presupun de la sine intr-un cuplu.
Uneori gelozia trece drept dovada a iubirii, alteori suspiciunea si competitia sunt bazele solide ale relatiei.
Uneori intervin jocurile de putere si apar “testele” (politicile de cucerire si ocupare ale celuilalt), alteori, negarea totala a partenerului. Deci nici vorba de sinceritate si incredere.
Concluzionam ca nu se presupune nimic de la sine, ca relatia de cuplu evident dependenta de cei care il formeaza este altceva decat suma partilor. Cum? Pai, daca 1+1 nu fac doi, atunci?
Sa luam exemplul testarii. Nu este in cauza doar “luatul la intrebari”. Nu este un joc. Este o stare emotionala. Se schimba ceva odata cu trecerea testului? Nimic, pentru ca in scurt timp apare alt test si tot asa. Deci nu are nici o importanta daca se trece testul, pentru ca, de fapt se urmareste esecul. Aceasta limita este cea cautata. Cei doi se afla in situatia de a fi impreuna pentru a demonstra esecul lui “a fi impreuna”. Dintre toate motivele, pare cel mai deplasat. Cu toate acestea este un fapt cotidian. Il intalnim fie in primele iubiri, fie in iubirile adulte sau in relatiile pasagere.
Tocmai lipsa de certitudine impinge la testare. Lipsa capacitatii de a-l lasa pe celalalt sa fie diferit si frica de a fi tu insuti sunt cauzele principale.
Ca operatie, in cadrul cuplului 1+1, intotdeauna rezulta altceva decat ne spune aritmetica.
Uneori este doar un zero pentru ca ambii, de fapt, nu de intalnesc.”

Ce parere aveti? Mie mi se pare ca s-a pus punctul pe I si ca altfel am trata gelozia daca am vedea mai des lucrurile asa.

---

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

felicic76 spune:

hai ca-mi fac eu curaj
nu ma pricep deloc la psihologie, absolut deloc la cea a cuplului, dar mie mi se pare ca in momentul in care ai decis si devenit un cuplu inseamna de fapt ca: ca vanatorul a vanat si si-a stins pofta ancestrala de vanatoare, caprioara a fost ingenuncheata, s-a lasat vanata sau doar s-a impiedicat (sexul vanatorului sau caprioarei nu au nicio relevanta aici)

am scos de aici "aparent", pentru ca nu prea are ce cauta in context din punctul meu de vedere, incredere=lipsa geloziei.
Nu ma apuc sa formez un cuplu cu cineva pe care l-am cunoscut ieri, cel putin in acceptiunea mea, ne cunoastem, vedem daca suntem compatibili si abia apoi devenim parteneri. Asa fiecare stie ceva despre celalalt, functioneaza perfect daca nici unul din parteneri nu vrea sa-l "educe" pe celalat, ci gasesc impreuna numitor comun pentru situatii mai putin placute referitoare la comportament, vocabular, vestimentatie etc.
Daca vrem sa ne jucam de-a gelozia si increderea cu adevarat,o facem inainte de a fi parteneri, dupa aceea acestea pot fi joaca,rasfaturi sau alintaturi.

Cel putin asa vad eu ordinea, probabil ca articolul se refera si la persoane ce au undeva +/- 20 ani si care pot forma "un cuplu" lunar

iulix spune:

Luatul la intrebari dupa parerea mea e ca o lama cu 2 taisuri: poate sa fie doar un test cum spune si articolul, sau poate sa duca la o despartire. Insa reprezinta si un drept alpersoanei angajate intr-o relatie de a stii adevarul. Legat de articol cel mai interesant pasaj din el mi s-a parut acesta: " Tocmai lipsa de certitudine impinge la testare. Lipsa capacitatii de a-l lasa pe celalalt sa fie diferit si frica de a fi tu insuti sunt cauzele principale." Mi s-a potrivit si mie la un moment dat.
Si apropo de gelozie; dupa parerea mea ea trebuie privita ca un "condiment" al relatie si nici de cum sa ajunga sa fie un rau ireparabil.
In concluzie cred ca daca persoanei de langa tine nu ii oferi un spatiu numai al ei se va ajunge la monotonie.