De Ce Nu? Femeile Care Inseala (2)

accept92 spune:

Pai raspunsul meu s-a referit la partea cu "eu as proceda precum gabriela". Ea a spus ca "daca scap controlul asupra sentimentelor mele si ma gindesc la o aventura cu un alt domn merg intii la tribunal". Eu nu inteleg aceste vederi in alb si negru, viata e plina de culori, si fiecare culoare are multe nuante. Exista mereu solutii care fericesc pe toata lumea, trebuie doar sa vrei sa le cauti.

marius spune:

Eu zic ca e mai degraba o chestiune de concept. Daca vrei o alta relatie - Ok - finalizeaza actuala - si mergi mai departe. Altfel nu este decat durere, dezamagire, zbucium adica "bull shit" - scuzati expresia.

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

accept92 spune:

Astea sunt teorii. Practic, in povestea Ivonei...cine a fost dezamagit, a cui a fost durerea? Eu nu vad pierzatorii din situatia asta. Durerea, dezamagirea si bull-shitul apar atunci cand oamenii nu-si pot iesi din norme si isi infraneaza adevaratele dorinte pe motive abstracte de gen "nu e frumos, nu e moral, e strigator la cer, etc". Toate astea nu inseamna nimic concret.

marius spune:

Nu sunt de acord. Oamenii poate si dincolo de norme de "nu e frumos, nu e moral, e strigator la cer," investesc incredere, investesc iubire, investesc suflet, investesc sperante, investesc vise. Acestea se numesc relatii in doi.
De aceea odata ce unul sau amandoi calca peste ele, chiar daca personal poate traverseaza usor, in schimb in ceea ce priveste sentimentele, visele, iubirea, speranta, increderea celuilalt, e clar ca provoaca multa durere, dezamagire, daramare sufleteasca. Nu vad nimic nici o forma de deschidere, de iesire din norme, de nu e frumos , nu e moral. Personal nu vad decat ceva ce nu merita nimeni sa traiasca niciodata. Pur si simplu nu merita si nu va merita niciodata. De cate ori sunt pus in situatia aceasta citind si incercand sa-mi inchipui cum ar fi sa fie eu cel care pleaca ma gandesc simultan la exact clipa in care intram in biserica alaturide cea care urma sa-mi devina sotie. Stiu o sa spui este o chestiune de religie dar eu nu eram deloc religios in acel moment chiar ateu convins insa cu toate acestea am fost atat de mandru in acele clipe incat atunci cand am pasit alaturi de ea tinand-o de mana m-am simtit ca si cum as intra la mine acasa. Eram eu, ea si intram intr-un loc in care ma simteam ca si acasa. De aceea nu pot sa uit acea clipa si de cate ori intru (desi nu merge prea des) in biserica in care ne-am cununat ma simt atat de linistit si de fericit incat chiar si mental doar mi-e suficient sa ma gandesc si pur si simplu aceasta experienta a mea sa fie atat de puternica incat a o inlocui cu o relatie simultana cu altcineva mi se pare imposibila. Nu pot sa le compar, nu pot sa le targuiesc, nu tine de norme, de nu e moral, de nu se face, ci pur si simplu NU FUNCTIONEAZA.

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

irinouka spune:

inteleg ce spui si respect felul in care simti si gandesti. e clar ca esti construit in asa fel incat nu vei putea niciodata nici macar sa iti doresti sa iti inseli partenera si ca esti fericit. asta nu are lagatura cu religia, exista oameni care gandesc si simt ca tine si nu s-au cununat decat la starea civila - daca s-au cununat.
ce am mai inteles privind in jur, la relatiile oamenilor pe care ii cunosc, este ca astfel de lucruri SE INTAMPLA. pt ca unii oameni sunt mai slabi, pt ca sunt puternici dar nu vor sa reziste tentatiei, pt ca au nemultumiri, pt ca nu isi mai iubesc partenerul, pt ca nu mai au incredere in forta de seductie, pentru ca se plictisesc, pentru ca urasc, pt ca sunt nemultumiti de cum decurge relatia dar nu stiu sa inceapa si sa duca la bun sfarsit o discutie pe tema asta, pentru ca, pentru ca, pentru ca...
desigur ca ideal ar fi sa nu existe adulter. dar pt ca majoritatea oamenilor nu sunt fericiti, senini si impacati, astfel de situatii apar, ca ne place sau nu, ca le judecam sau nu. si de aici incolo totul depinde de cine si cata grija are ca, daca tot s-a intamplat, sa aiba de suferit cat mai putine persoane. de acord, adulterul n-are nimic moral in el. dar poate fi discret, poate fi facut inteligent, poate fi facut cu control. englezii au vorba aceea cu "damage control". cred ca ce a facut ivona e un exemplu de minimizare a pagubelor. se putea ca acest episod din viata ei sa nu se intample si, la fel de bine, se putea sa fie mult mai rau si mai dureros.
as intreba si eu, la fel cum a intrebat-o cristoiu, la ce concluzii a ajuns dupa relatia in care a fost.

http://www.flickr.com/photos/10189719@N06/

ivona_st spune:

@ sieulafel:
relatia s-a incheiat pt ca incepuse sa se complice. era tot mai dificil sa ne vedem, devenise riscant. nu stiu daca raspunsul meu te va ajuta sa intelegi mai bine ce s-a intamplat cu casnicia ta. situatiile par foarte diferite, inclusiv pt ca femeia care s-a interpus intre tine si sotul tau pare sa isi doreasca sa isi pastreze locul pe care l-a obtinut.

ivona_st spune:

@ sieulafel:

spuneai asa: "ce mi-as dori sa pot sa mi-o trag si eu cu unu' si apoi sa vin acasa relaxata si fericita! si cu siguranta nici nu m-ar mai durea sa aflu ca domnu' doctor o mai pipaie si alea alea pe duoamna asistenta"

cred ca exista o singura metoda de a afla daca poti sau nu, din pacate. dar nu stiu cata lume-ar face-o doar de dragul de a se cunoaste mai bine pe sine.

espiritu spune:

nu mai stau sa dau quote la mesaje.
nu,nu consider ca toata lumea insala.parte proasta ca pt voi lucrurile nu au nuante,ori e bal ori spital.
tot nu m-a lamurit nimeni de ce ar fi benefic ca ivona sa se spovedeasca.
a zis cineva mai sus ceva si anume ca e mai aiurea si mai rau sa aduni frustrari care automat le reversi in relatie.oricat de bine te-ai simti ca "wow!sunt tare ca n-am inselat" faptul ca erodezi relatia prin frustrari e cea mai proasta alegere.
am mai spus si repet,inselat nu inseamna doar ca te-ai culcat/sexat cu xulescu sau cu zeteasca.
atentie,nu vorbesc la modul general ci referitor la cazul in speta.

I'm not crazy my reality is just different than yours !

ivona_st spune:

@ cristoiu:

"Ce ai invatat despre tine si casnicia ta? Ai descoperit ce anume iti lipseste in persoana sotului? Si ai facut ceva sa ii comunici nemultumirile tale? (sa nu imi spui ca nu iti lipseste nimic si ca esti pe deplin implinita in casnicie)"

- daca as spune ca sunt pe deplin implinita in casnicie ar insemna ca se anuleaza tot ce am scris pana acum, nu?
- ce imi lipsea nu tinea de persoana sotului, ci de un dezechilibru in impartirea responsabilitatilor intre noi; unul avea o viata apropiata de viata fara de griji de dinaintea aparitiei copilului; celalalt avea o viata complet opusa de cea de dinaintea aparitiei copilului
- am invatat ca nefacand lucruri mici, marunte, dar care sunt numai pt mine risc sa fac unul mare si grav
- am invatat sa apreciez mai mult lucrurile bune si sa nu ma mai cramponez de micile defecte

"Ah, cu amicul sotului cum e situatia? Va vedeti in continuare la o bere cu totii? Ce simti cind il vezi acum?"
- "in continuare" nu isi are locul pt ca niciodata nu am socializat ca familii iar pe sotia lui nu o cunosc
- ce mai simt cand il vad sau vorbesc cu el: o anumita complicitate

ivona_st spune:

@ accept: subscriu la ce ai spus si pe alt topic. as fi subscris si acum 10 ani si o sa subscriu si peste 5 ani (in caz ca nu-mi iau vreun topor in freza pana atunci).