inselata si eu ??(2)
Raspunsuri - Pagina 7
buli spune:
eu sint de acord cu Adina
in ceea ce priveste recunoscutul/nerecunoscutul.
daca sotul tau te mai iubeste/respecta va incerca sa te fereasca de istorisiri.
si daca el, de aici inainte isi reevalueaza prioritatile, poate ar fi mai bine sa va concentrati pe asta.
daca vei afla ca ai fost inselata fizic, vei dori sa stii mai multe, sa stii amanunte, de cite ori, cum etc, vei intra intr-un virtej din care vei iesi greu.
te-as intreba, daca imi permiti, daca voi alte probleme de cuplu nu aveti. chestia asta cu o alta a aparut asa pur si simplu, de nicaieri?
cred ca in mometul de fata v-ar folosi mai mult o analiza la rece cauza-efect necesara, desi ar putea fi dureroasa), o evaluare a situatiei si apoi, in functie de cum va gasisti si simtiti, un plan de viitor.
"sahul e prea creieros, mai bine jucam table" - M
Bluel spune:
Sieulafel, imi pare rau ca s-a ajuns aici, dar macar stii oarecum adevarul, oricat de dureros ar fi...
E clar acum ca el e in faza de „dus de acasa”, e indragostit de alta, dar nici el nu stie cum va evolua „relatia”’ asta, ii va trece sau nu, deocamdata el traieste clipa, dar, in acelasi timp, e ca leul in cusca, penduleaza intre tine si aia....si tu...nu-l ajuti deloc, separati-va o vreme (e tot ce poti face tu), poate asa va reusi sa inteleaga ce are si ce va pierde si daca va dori sa fie iertat si dispus sa reconstruiti cu eforturi ce ati avut impreuna(desi 100% nu cred ca mai este posibil), numai de tine depinde....pana atunci, dupa parerea mea, tu nu poti face prea multe in afara de a pune piciorul in prag si a-i impune o despartire temporara....eu, in locul tau, n-as suna-o pe aia, e doar o ea, tu nu ai nimic de impartit cu ea, nu cu ea te-ai casatorit, nu este ea cea care te-a inselat, nu pe ea o iubesti, nu cu ea ai impartit bune si rele, nu cu ea ai copii, tu nu ai ce discuta cu ea, SOTUL tau este acela cu care trebuie sa vorbesti.
Si eu sunt de acord cu implicarea totala a barbatului in „afacerile familiale”, de la treburile gospodaresti , gestionarea finantelor, etc pana la ingrijit si educat copii....altfel are prea mult timp pentru propriile „afaceri”....chiar nu inteleg atitudinea asta a femeilor care se erijeaza in mame pentru proprii lor soti! Fetelor, fiti mai barbate!
Ai grija de tine, de sanatatea ta si de copii, restul o sa se rezolve in timp, ai sa vezi! DAR sa stii ca nu timpul vindeca, ci modul in care vei petrece tu acest timp!
andreeaben spune:
Nu amanunte picante trebuie aflate,asta cred ca n-ar suporta nimeni,ci de cand dureaza relatia,la ce nivel de implicare s-a ajuns,ce crede el referitor la toate,care e pozitia lui de fapt,daca vrea sau nu sa faca ceva eforturi de impacare,sa se schimbe radical toate astea doar el le poate lamuri,fara a intra in detalii dureroase,ca doar n-are ea nevoie de descriere sa inteleaga ce s-a intamplat.Trebuie sa stie cat mai multe despre asta ca sa poata sa se impace cu toate,sa faca o analiza a capacitatilor ei de iertare,altfel va parea ca adopta teoria""strutului"",cu capul in nisip(nu vreau sa stiu desi e evident...).Cam asta cred eu ca as face in situatia ei,eu n-as putea sa iau lucrurile de suprafata chiar daca ma doare adevarul,il prefer nesigurantei.
Andreea,mami de Andrei nazdravan
pt Sieulafel
andreeaben spune:
Te asteptam cu nerabdareSper ca esti bine,ne-am obisnuit sa ne scrii mereu,te asteptam cu vesti bune!
alina023 spune:
Cred ca Sieulafel este la copilasii ei zilele astea.
Draga mea, te imbratisez si pupa puiutii din partea mea!
Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)
Ana, minunea mea iubita Luca, iubitul mamei drag!
Povestea nasterii Anei
**************************
Siluan, randunel de pe DC, are nevoie de ajutorul nostru pentru a trai! Nu-l refuzati!!
emilia.m spune:
Citat: |
citat din mesajul lui absoluta Emilia nu compara fosta ta relatie cu o casnice, cu o casnicie in care sunt 2 copii. Tu ai plecat dintr-o relatie. E diferenta mare intre casnicie si relatie. |
Absoluta, crede-ma ca se compara. Au fost 6 ani in am locuit impreuna din prima zi si am avut multe de impartit la plecare. N-am avut copii pt ca au existat probleme de fertilitate (dar am avut pisici ca "substitut") si n-am avut actul roz numit certificat de casatorie, de aceea nu exista nici decizie de divort. Astea au fost singurele diferente. El fusese casatorit inainte, cu acte si a divortat un an mai tarziu. A zis ca despartirea de mine a fost infinit mai dificila decat divortul prin care a trecut atunci.
Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.
emilia.m spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Luna1 sieulafel ma bucur ca te-ai mai calmat. SI ma bucur ca gata, oarecum te-ai linisit. Apelurile... cele de 4 ore si lungi ma fac sa cred ca n-a fost nimic fizic. In momentul in care devine fizic nu cred ca mai stau ei de dragalasenii la telefon, se vad fata in fata si atunci discuta. La telefon se desfasoara de obicei tatonarea, empatia, daaa si eu sunt nefericit, daaa si eu, sotul nu ma intelege, mvai nici sotia pe mine, chestii din astea. |
Luna1, eu n-as fi atat de sigura. Acum mai mult timp prietena mea cea mai buna a avut o banuiala ca tipul cu care era de mai multi ani o inseala. M-a rugat pe mine sa aflu cat de des o suna el pe ea. Nu intru in detalii, spun doar ca ma aflam intr-o situatie privilegiata din acest punct de vedere si puteam afla acest gen de informatie pentru ca imi era foarte la indemana. Din listingul lui am aflat ca o suna pe prietena mea de 2-3 ori pe zi si vorbeau pana intr-un minut si pe cealalta o suna de 10-18 ori pe zi si vorbeau minim 10 minute de fiecare data. Efectiv listingul lui era plin ochi de apeluri catre nr respectivei. Ulterior prietena mea a aflat de la respectiva ca cei doi erau impreuna de jumatate de an (asta i-a confirmat-o si el in cele din urma, dupa multe discutii si scandaluri).
Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.
emilia.m spune:
@ sieulafel... la fel se comporta si ex-ul meu cand era prins cu minciuna: nega pana in panzele albe.
Ce s-a mai intamplat dupa prima minciuna descoperita am povestit aici: http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=139988
In ceea ce priveste amenintarea sotului tau ca-si da demisia: ignor-o. Nu isi va da demisia. Si chiar daca prin absurd va face asta, isi va gasi de lucru rapid in alta parte, nu va sta sa moara de foame si sa doarma pe strazi, de asta te asigur.
Nu inteleg de ce te-a rugat sa nu o deranjezi pe cealalta cat e in concediu? Sigur barbatul ei nu-i vreun violent ca altfel femeia n-ar risca o aventura (sau ceva ce seamana izbitor de mult cu o aventura). Ar divorta de violent si gata. Sau si-ar vedea de treaba ei, nu ar da nastere unor motive de suspiciune. Cred ca mai degraba sotul tau vrea sa aiba timp sa puna cap la cap un plan de bataie cu respectiva, sau o convinga ca colaboreze cu el in planurile de a te aburi pe tine cu povesti de adormit copiii...
Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.
sieulafel spune:
Buna.
Alinush, nu am plecat inca. dar abia astept sa se faca 4.30 sa zbor la ei!!!
sincera sa fiu ma simt atat de prost dar si proasta, de patetica ca nu am fost in stare sa intru astazi aici. m-am saturat sa ma vait, m-am saturat sa ma plang si sa plang.
"minunea" de ieri - adica faptul ca ma simteam mai bine nu a durat prea mult. ieri nu m-a sunat si nu mi-a trimis niciun sms. seara imi spusese ca vom vorbi si "lamuri" lucrurile a doua zi. adica ieri...
ieri am ajuns acasa mai tarziu pentru ca am stat la o sedinta. nu mi-a adresat niciun cuvant. nu mi-a dat telefonul cu cartela. ne-am ignorat reciproc. eu am iesit si am cuparat niste medicamente pentru copii ( unul are aslo 350 si celalalt 240 iar normalul ar trebui sa fie sub 150 ) si apoi m-am intors acasa.
m-am retras intr-un dormitor, el in altul si cand mi-am dat seama ca ceasul este 20.40 mi-am dat seama ca cu doua saptamani in urma s-a declansat nebunia... ca cu doua saptamani in urma sotul meu stea bine merci de vorba la telefon cu amanta...
si am plans pana la 1 noaptea.
de unde curg atatea lacrimi???? nu credeam ca este posibil sa doara atat.
am citit pe diverse site-uri despre impactul divortului asupra copiilor ( desi mi-l amintesc si eu de la divortul alor mei ) si am plans continuu.
mama lui l-a invatat numai lucruri bune.
sa ma ameninmte ca demisoneaza
se vaita la celalalt fiu ca daca acum pentru niste telefoane fac asa.... inseamna ca daca-l surprindeam la o iontalnire ii omoram baiatul....
m-a dezamagit complet!!!!
ma acuza ca prin atitudinea mea distrug casnicia "fericita" pe care o aveam...
informatiile din familia lui le primesc de la cumnata mea - sotia fratelui lui care este si ea romanca.
el, nu recunoaste nimic in continuare. ba mai mult spune ca pe el nu l-a iubit nimeni niciodata. adica nici eu...
nu ajungem nicaieri...
fetelor, cred ca nici nu conteaza daca vreau eu sa salvez ceva sau nu.... se pare ca nu avem ce sa salvam
se intreba una dintre voi zilele trecute catil tine "indragosteala" si declaratiile de dragoste... gata. i-a trecut. l-a tinut pana am primit factura.
pana sa vad factura ma iubea si era prostuta ca ma gandesc ca m-ar fi putut insela...
acum, dupa factura, sunt nebuna cu "fanteziile" mele si "teatralismele" si nu mai are niciun cuvant bun pentru mine sau incercare de impacare.
buflea, nu, nu vreau sa-mi spuna ce a facut cu aia... ca s-a culcat sau nu/ ca a visat-o/ ca a tinut-o in brate sau altele. vreau doar sa recunoasca ca a avut/ are ceva cu ea. "ceva" ca un generalism...
si sa o rupa cu ea daca vrea sa fie cu mine si copiii... asta insemana fara telefon cu cartela, fara apeluri vorbite in spatele usilor inchise si... iubire, implicare in viata familiei. asta se simte!
atat.
nu ii mai impun nimic. astept doar sa plece de acasa. ca se pare ca asta a ales....
mai Aiulia, iarta-ma daca nu-i asa dar se pare ca iar nu ai citit ce am scris... e clar ca eu acum nu ma pot concentra foarte bine, poate nu sunt tocmai coerenta...
dar parca stiu ca am spus in primele mesaje ca am fost mai degraba mama de cat sotie... si mi-am recunoscut greseala. mi-am asumat-o. cred ca situatia era "gri" pentru el... iar eu nu vedeam caci pentru mine era cam roz... asa-s eu, mai naiva...cata vreme nu se inegrise de tot nu cred ca vedeam.
nu am spus ca eram DOAR mama si deloc sotie...
am spus ca nu am raspuns tuturor avansurilor lui sexuale nu ca nu mai aveam impreuna viata sexuala.
multumesc pentru raspunsuri .
luna, intotdeauna am tangit dupa asta "nu pot sa dorm fara tine"... esti o fericita ca sotul tau gandeste asa! a fost alegerea lui sa plece din pat. nu a mea.
eu mi-am dorit mereu. dar,el nici cand stiu sigur ca ma iubea nu era genul sa ma tina in brate la somn.. fiecare era cu bucata lui de pat si dupa nasterea copiilor el a ales sa fie fiecare cu patul lui...
andreea,
corina, eu am senzatia ca s-au si certat. uite, poate poti sa-ti dai cu parerea:
in ziua de 11.08. a fost dimineata la serviciu pana pe la 12.00 apoi cred ca a ajuns acasa. ea sigur a intrat seara la 7 de serviciu dovada ca telefoanele sunt dupa acea ora...eu am ajuns acasa pe la 17.00 si pe la 19.00 am iesit cu copiii in parc. parcul este chiar in fata blocului.
si avem urmatoarele apeluri date de el si durata lor. nu le punem la socoteala ca nu le stim p'alea primite:
orele: 10.16 - 1 minut
la 19.53 ma suna pe mine si mi-amintesc ca m-a intrebat ce fac si daca mai stau in parc....
19.54 - 5 minute
20.01. sms
20.13 - 31 minute
la 20.50 am intrat eu in casa si i-am cerut telefonul iar el a sters toate apelurile primite...
20.54 - sms
20.58 - sms
21.07 - sms
22.53 - 2 minute
23.04 - 5 minute
23.15 - 15 minute
23.32 - 3 minute
00.03 - 4 minute
00.10 -14 minute
00.30 / 6 minute
si apoi lista continua cu apel la 6.11., 6.33, 6.38, 6.39, 6.40 dimineata.....
mie, dupa cum durata converastiei... mi se pare practic ca inchidea telefonul si o suna din nou......
buli, daca sti cat de tare mi-as dori sa cred si eu asta... ca "nerecunoscutul" reprezinta semn de iubire...sunt asa de proasta si-l iubesc inca incat cred ca - avand in vedere gresile pe care mi le-am asumat si recunoscut! - as trece peste partea "tehnica" a inselatului doar sa am siguranta ca ma iubeste asa cum simteam candva...
din pacate acest sa-i spunem "semn" ar trebui sustinut si cu alte semne/ dovezi care nu vin deloc....
probleme de cuplu au fost dar eu cu firea mea le-am trecut cu vedere . stii tu... eternele sosete/ haine aruncate, faptul ca nici cosul de gunoi nu-l duce, nu mai vorbesc ca nu l-am vazut niciodata cu aspiratorul in mana... cateodata i le-am spus dar de ceva ani am incetat sa mai sper ca se paote schimba si m-am descurcat singura.
relatia sexuala - poate nu suficient de deasa in acceptiunea lui... era extraordinara pentru amandoi. ca sa fac haz de necaz acum... eu am mers pe principiu : mai bine putin si foarte bun decat mult si prost
bluel, din pacate stiu ca eu nu mai pot face nimic... ma rog, sa iert fara sa -i cer nimic si sa ma trezesc ca situatia continua. asta nu pot face!
a, si p'aia nu o sun. am zis. din n-spe motive...
momentan plang ca prosta non stop.
acum... mama lui ba vine/ ba nu vine....
el mi-a dat acum primul mesaj cat de cat "de bun simt" sa-i spun :" nu putem sa stricam ce am facut 15 ani cu sacrificii si cu dragoste. trebuie sa ne revenim. daca ne iubim, bineinteles"
sieulafel spune:
acum imi dau seama ca m-am exprimat gresit si inexact. convorbirea nu a fost de 4 ore ci s-a intins de-a lungul a 4 ore si jumatate...
si, vreau sa va multumesc din nou ca ma ajutati !!!
cand va cintesc raspunsurile, ma linistesc intru-catva... ma simt mai putin nebuna.