Sezatoarea canadiana (189)
Raspunsuri - Pagina 13
ailed15 spune:
Ankalaura,
Daca bine inteleg eu voi ati venit de curand si tu ai inceput scoala in loc deci un pret si o bursa si te ocupi de serviciu si casa. Eu zic sincer ca ai facut foarte bine. In general cand vii si esti in perioada de inceput aici in Quebec ma refer e foarte bine sa stii ce vrei sa faci. Nu stiu de ce dar exista o disperare la romani asa ca na trebuie un venit neaparat poate pentru ca vedem cum se duc banii si atunci vrem ca intr-un scurt timp sa avem ceea ce am avt si in tara adica casa si un job bun daca se poate cu 18$ pe ora sa zicem. Si atunci din disperare se apuca oamenii de lucru pe langa asta mai intervine si copilul de care trebuie avut grija plus casa, pentru ca in general o femeie duce casa.
Eu personal am facut un curs cand am ajuns aici nici macar nu am temrinat cele 3 nivele de francizare si dupa cursul acela la modul cel mai sincer am trimis vreo 10 cv-uri si am fost la 3 interviuri , dupa al treilea am fost angajata. Ce e drept am fost tare fericita la moemntul respectiv, am facut planul ca o sa am un copil si nu va trebui sa raman prea mult la job-ul acela. Doar ca nu a fost asa cum am vrut eu pentru ca oricum e o nebunie ceea ce fac eu si mi-o permit pentru ca nu am copii inca altfel....nici vorba. Acest job nu mai imi permite sa fac nimica si sunt epuizata in plus si mi-am dereglat si somnul, deci a avut multe rezultate negative si satisfactii prea putine.
Desi nu am copii iti pot zice ca ai facut foarte bine ca ai ales asa pentru ca ei au nevoie de tine. Iar apoi nu cred ca ai vrea sa vii acasa si sa-i vezi doar noaptea in somn, pentru ca vor creste si ei iti dai seama si atunci ce amintiri vor avea ei cu tine.
A fost doar o parere si poate ar mai fi multe de scris insa las si restul fetelor sa mai completeze.
Va doresc o zi frumoasa, afara e putin innorat poate se mai duce caldura asta putin.
ankalaura spune:
Dar la inceput, cand nu ai gradinita?
Ca pe mine aici ma framanta situatia. Nici nu am cautat job, ca nu m-as fi putut duce la interviu, fiind cu fetele acasa.
Si punand toate astea in balanta, daca nu cumpanesti bine startul, nu risti sa ajungi imediat intr-un cerc vicios?
Cred ca noi am avut o sansa, sotul meu a inceput francizarea full time la 5 saptamani de la aterizare. Altii asteapta luni de zile sa ii cheme. Si nu ar fi fost egoist din partea mea sa il pun pe el sa stea cu copiii acasa si eu sa imi caut job, numai pentru ca eu stiam limba?
Repet, ma refer la momentul sosirii. Cand si daca ai job, ai un salariu foarte mic, si automat nu ai rate, nu ai doua masini, nu esti "in sistem"
Revin ca sa mai explic un lucru - nu e ca si cum n-am chef sa muncesc. Am muncit 15 ani in ro si am fost "in sistem". Acolo nu am avut de ales nici o secunda, plus ca nu am avut copiii de la inceput. Iar cand a aparut copilul, asta a fost, am continuat fara sa avem de ales, asa ca l-am sacrificat.
Podeanu spune:
Anka, si eu m-am descurcat la inceput cu :
- 2 copii la gradinita luati in fiecare zi la 6.00 - pe muchie de cutit
-servici la timp plin
-facultate la McGill (in ziua in care mergeam la cursuri- nu am fost capabila de mai mult de un curs- lasam copiii la o prietena si ii luam-adormiti-seara la 22)
-sot plecat mereu la job.
Am terminat in 4 ani vreo 12 cursuri.
Este greu dar nu imposibil.
ankalaura spune:
Dana - si daca ar fi sa repeti, ai face la fel?
Daca faci un bilant obiectiv, ar fi fost mai interesant sa faci cele 12 cursuri in 18 luni sau mai putin?
Incarcarea nu ti-a dat batai de cap? Cum ai gestionat imbonavirile copiilor, examenele?
columbiana spune:
Anka, ai facut bine ca nu te-ai avintat la survival job; noi n-am avut de ales cind am venit, ca trebuiau platite o parte din terapiile lui Tudor, si sotul meu a trebuit sa accepte orice job, iar eu doar scoala am putut face seara, sa umblu ziua cu Tudor pe la RV-uri; a ajuns intr-o imprimerie unde lucra 18H seara - 6 dimineata, 12 ore/noapte in picioare; efort nu era, dar picioarele erau praf din cauza varicelor, si ambianta de nivelul care era; noroc ca dupa vreo trei luni a reusit sa iasa de acolo si sa ajunga in firma unde e acum; sunt insa in imprimerie respectiva multi romani, ingineri sau chiar medici in Romania care n-au mai iesit; daca te apuci sa-ti iei casa cind inca esti pe survival job, devine un cerc vicios totul, sa muncesti sa-ti platesti ratele, siguranta jobului importanta, etc;
noi n-aveam alta varianta (nu stateam nici bine cu limba, nici unul), dar nu sfatuiesc pe nimeni sa faca orice munca la inceput numai sa vada ca are job; e mai bine sa stai pe social sau pe burse pina te luminezi ce si cum in jurul tau.
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
Ica 1975 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Podeanu Anka, si eu m-am descurcat la inceput cu : - 2 copii la gradinita luati in fiecare zi la 6.00 - pe muchie de cutit -servici la timp plin -facultate la McGill (in ziua in care mergeam la cursuri- nu am fost capabila de mai mult de un curs- lasam copiii la o prietena si ii luam-adormiti-seara la 22) -sot plecat mereu la job. Am terminat in 4 ani vreo 12 cursuri. Este greu dar nu imposibil. Born to shop, forced to work. |
Dana Felicitari! Nu cred ca a fost usor
_carmen spune:
Citesc cu mare atentie tot ce scrieti, mi-am salvat ca sa nu pierd informatiile (f pretioase, mai ales pentru cine nu e obisnuit cu sistemul). Noi n-avem inca o idee despre cum vom proceda la aterizare, voi incerca sa studiez optiunile dupa ce depun dosarul. Mi-e greu sa inteleg cum e cu bursa, cursuri facute de-a lungul anilor... Voi apela in curand la experienta voastra, ca va trebui sa facem cateva variante de actiune...
Deocamdata, va multumesc ca dezbateti subiectul asta!
ankalaura spune:
De asta imi place mie forumul asta, sunt asa de variate experientele, toate sunt utile.
Carmen, sa stii ca este ametitor, oricat de bine stii limba, e altceva, e alt sistem. Eu nici acum nu am habar ce e aia student liber, nu imi intra in cap efectiv! Inca nu stiu ce e aia journee pedagogique la scoala la copil. Inca bajbai cand am nevoie sa imi incarc la automat cartela de transport.
M-am lovit in Romania de situatii imposibile, si oricat iti poate povesti cineva ca aici lucrurile stau altfel, pana nu experimentezi, e greu sa intelegi.
cge spune:
Anka, cu copiii cand se imbolnavesc stam pe rand acasa cand eu cand sotul ba in recuperari,concediu, maladie noi.
Mai lucram de acasa, nu e usor sa lucrezi si stai si cu un copil bolnav, dar asta e.
Si exista si tabere private, care acopera perioadele descoperite la taberele subventionate.
Cred ca asa fac si fetele din Ontario care lucreaza cu copiii.
Asta fac toti parintii care lucreaza.
Ca cu cat ai mai multa vechime intr-o firma, cu atat ai mult concediu.
Cristina,
mama lui Victor 07.01.2000 si a Ancai 16.09.2005
mikiion spune:
cge sau cine a mai fost acolo: intrebare despre Groupe Santé Physimed, ca am maine programare....
A facut cineva bilan de santé? Imi e acoperit de asigurare, adica sper, dar asa cred
Am sunat acum 5 minute si mi-au facut programarea maine....
Mi s-a parut suspect de repede... Sau e normal?
E buna pana la urma clinica asta?
Azi aveam interdictie de calculator.... Ca am doua zile luate libere...am zis ca mai fac ceva prin casa, ca ma odihnesc... stau o ora in cada....
Si sa ma decontaminez dar tot aici am ajuns , ca am nevoie de informatii....
Oricum am vorbit vreo ora cu Pucku la telefon. Care e bine dar foarte ocupata....
Ankalaura, daca esti libera poate ma suni si tu....