Acei anonimi care pot scoate Romania din anonimat

nicopuscasu spune:

Stimati Admini,

pe mine m-ati bucurat postand pe prima pagina povestea scrisa atat de frumos de colegul nostru de forum Ionionel
Si mie mi-a placut in mod deosebit modul cum dansul a prezentat lucrurile, aluziile facute la anonimii care ne inconjoara dar care sunt indispensabili in lumea de ieri, de azi si de maine.
Si personal, m-am bucurat enorm sa vada ca CINEVA, a gasit de cuviinta sa multumeasca medicilor anonimi care i-au salvat baietelul, medicilor care au pus suflet si care au respectat juramantul lui Hipocrate, care au facut mai mult decat atat( gen adus baloane de sapun, sunat in afara orelor de program).

Cand sunt atatea stiri nefaste care implica cadre medicale, cu erori medicale, cu atatea plangeri pe forumuri unde toata lumea arunca cu bolovani in cei cu halate albe, povestea lui Ionionel este ca o oaza de verdeata in mijlocul Saharei sau doza de oxigen necesara supravieturii.

Numai bine tuturor si sa speram ca ziua de maine va fi mai buna decat cea de azi!

Nora spune:

Frumos, foarte frumos, va doresc din suflet multa sanatate !
Mama s-a luptat 4 ani cu o tumora cerebrala si, pe drumul acesta spinos si cu sfarsit nesfarsit de trist, am intalnit si noi medici minunati!

Ana_m spune:

Sanatate multa va doresc . Sunt total de acord cu tine , dar , fara a isca polemici , vreau sa subliniez un lucru : ceea ce descrii tu e o stare de normalitate . Faptul ca in Romania o stare de normalitate a ajuns sa fie o exceptie , care exceptie care atunci cand o intalnim ne iduioseaza asa mult ... spune multe ...Oameni buni , asa e normal sa fie , medicul e si el un om , un om care trebuie sa te ajute cand ajungi la el cu o problema, care isi face meseria si care mai mult ca oricine trebuie sa iti ofere un suport, sa fie cineva in care sa ai incredere .

marius spune:

Atunci cand esti inconjurat de pietre si nisip chiar si o coaja uscata de paine poate sa faca diferenta intre a muri si a trai. Pur si simplu - uneori (de extrem de multe ori), conteaza. Desigur este normal ca o mama sa fie atat de atasata de copilul ei fie el sanatos, fie avand probleme, desigur este normal ca un tata sa fie marcat de sotia lui (re)descoperind puterea de neclintit a ei, desigur (poate) fi normala o relatare a cuiva atunci cand vede aceasta lupta titanica pentru un drept la o viata normala, desigur poate fi la fel de normal sa fim impresionati atunci cand descoperim din cuvinte, imagini, fapte, simtaminte toate aceste normalitati.

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

XIO spune:

Ana, nu te supara dar doar pt. ca in mass media sunt bagate cazuri reale si inventate de malpraxi sau culpe medicale nu inseamna ca ce prezinta ei este normalul.
Am dat si eu articol in ziar cand erau felicitati medicii din TM de la Urgente.Am scris si cate operatii sunt pe zi tocmai pt. a sublinia proportia dintre plangeri si normal.
daca faci un simplu calcul aproximativ vei vedea ca normalitatea primeaza.

***Fur is for petting**

http:/www.4animals.ro/ajuta.html/ www.adoptiicaini.ro www.adoptiipisici.ro
www.accesoriisihaine.blogspot.com

inbox spune:

pentru toti acei anonimi.


mamica de printesa Maria si 25+

ionionel spune:

1. In primul rand, trebuie sa fac cateva completari:
Intr-o zi absolut anonima, insa superba, mai exact dupa 21 de zile de la internare, fiul meu a fost externat.
Nici macar nu putea merge in picioare, pt. ca i s-au atrofiat muschii. Insa a iesit victorios pe poarta spitalului cu cupa in brate (cupa i-am cumparat-o si personalizat-o). A crezut ca este, iar noi chiar suntem convinsi ca este un invingator !
Personalul anonim de la spitalul anonim i-au facut o surpriza: i-au oferit o diploma (“pacientul zilei”), iar momentul a fost foarte emotionant si oarecum festiv (dna doctor a tinut un speach, s-au imbratisat etc.). Apropos, dna doctor inca ne mai suna...desi sunt convins ca are deja alte cazuri gave.
X jr. nu a trecut inca perioada de proba, insa lucrurile merg bine, cel mai probabil vom peste cateva zile pentru extragerea firelor de la operatie si respectiv vom reveni pt. o noua (si speram ultima) operatie peste 6 luni.
In toata aceasta poveste am uitat insa un personaj (la fel de anonim): doctorul anestezist (de la prima operatie), care l-a vizitat pe fiul meu aproape zilnic, este un tip mai glumet si au avut tot felul de discutii haioase… Dinsul a jucat rolul (in povestea construita de sotia mea ) de magicianul - sef. Am descoperit ca suntem vecini de cartier si ca vizitam locuri comune, ca avem preocupari comune si griji comune, insa la fel de anonime pentru cei care ne prezinta zilnic la TV o alta realitate.
De asemenea, ar mai fi ceva de consemnat, intr-o alta zi anonima, directorul spitalului (caruia i-am trimis un e-mail si care mi-a raspuns si a fost, la randul sau, foarte impresionat de poveste, dar si foarte sufletist) a decis s-o nominalizeze pe dna doctor (la garda zilnica sau cum se cheama) pentru aceasta poveste absolut anonima a fiului meu… Poate o sa fie declarata "medicul lunii".
Iata ca exista inca oameni in tara asta care nu au uitat sa fie oameni !
Poate mai exista o speranta pentru natiunea noastra…
Iata ca astfel de chestiuni, desi aparent banale si anonime, conteaza si determina decizii, modeleaza atitudini etc.

2. In al doilea rand, tin sa va multumesc tutor pt. felul in care ati raspuns si m-ati incurajat. Chiar si acest gen de reactii te fac sa simti ca nu esti singur, ca suntem parte a unei comunitati...

II multumesc lui cris stef si ii doresc sanatate printzesei sale, andata - pt. urarile calduroase, A iulia - pentru faza cu "tonul face muzica", Sheannamp - care probabil e un medic anonim, administratorului care a decis sa posteze aceasta poveste pe prima pagina

nicopuscasu, Happy in TO, alexia 07, MsBB, alina023, - pentru ca le-am simtit aproape, andra bell - pt. cuvintele frumoase la adresa medicilor si tutror celorlati.

ariel 7000 - am facut cunoscute numele medicilor, insa doar pe site-ul spitalului (am promisiuni de la director, ca se va publica si acolo, insa e o poveste mai simpla, cu nume si prenume).

marius - pentru ca a sintetizat tot ce au spus ceilalti si a scris foarte frumos, ducand ideea mea mai departe. Foarte frumoase cuvinte dle moderator!

fdoina - careia trebuie sa-i spun ca tatal anonim nici macar nu e forumist, insa asta a simtit ca trebuie sa faca in momentele alea grele...

Nora, care are curajul sa treaca mai departe desi a trecut printr-o drama

inbox - si tuturor celorlati anonimi...

Imi cer scuze daca am uitat pe cineva, insa, ma inclin in fata dvs., sunteti minunati ! MULTUMESC !

marius spune:

Onoarea este de partea noastra. Esti printre noi, si asta conteaza. Cine stie, poate cumva, candva ne vom strange mainile. Viata este interesanta.... uneori.
Toata stima,

Marius Pernes

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

tonicutu spune:

TREBUIE sa va spun ca mi-au dat lacrimile...D-zeu sa va ajute si sa ii ajute pe toti acesti medici. Eu cred ca D-ZEU NE AjUTA si ii ajuta si pe acesti medici , trebuie doar sa credem in el...NUMAI BN !

lia popescu spune:

Ionionel... si mie mi-au dat lacrimile pentru ca este atat de rar sa aud ceva frumos despre tagma din care fac si eu parte... Multumesc ca existati, voi si puiul vostru cuminte pentru ca pentru asa pacienti gasesc puterea de a mai continua. Va doresc sa aveti putere si curaj si mai departe si calvarul micutului sa se termine si sa fie cat mai curand uitate aceste momente neplacute. Felicitari in mod special sotiei tale, pentru ca stiu cat de greu este sa stai zi si noapte sa veghezi suferinta copilului tau. Dumnezeu da mamicilor o putere speciala pentru a trece prin aceste clipe grele.