Sarcina de serviciu...

Tocmai am aflat ca peste cateva luni, aproape imediat ce ma intorc din CIC, trebuie sa merg la o conferinta in India.
De atunci parca nu imi gasesc locul, imi vine mereu sa plang, parca am un nod in gat si unul in stomac la gandul ca trebuie sa ma despart de fetita(care o sa aiba 2 ani atunci) pentru 7 zile...Am impresia ca o sa sufere, o sa o marcheze faptul ca plec de langa ea, n-o sa ma mai recunoasca cand ma intorc..Ca sa nu mai zic ca simt ca nu o sa rezist eu fizic la aceasta "rupere"...

Planul meu a fost intotdeauna ca vom pleca impreuna peste tot, orice ar fi, dar imi dau seama ca o excursie in India la varsta ei ar fi boala curata..

Sunt convinsa ca exagerez, o las in siguranta, cu taticul care e la fel de "mamica" ca si mine, bunici, bona...dar nu ma pot linisti cu nimic..

Cred ca m-ar ajuta sa citesc experiente similare (eventual si cum s-au terminat) sau alte sugestii/opinii..

abramburika spune:

Nu cred ca exagerezi, insa daca e vb numai de 7 zile, or sa treaca repede. Mai ales ca mergi pt. munca, deci o sa fii ocupata, nu?

Eu acum sunt oarecum in situatia ta, am lasat (de nevoie) fata in Ro, la mama, pe maini bune, dar tot ma macina dorul, gandurile, grijile. Vorbesc cu ea la telefon, i-am explicat pt. ce am plecat, adica nu am plecat pe furis sau am pacalit-o cu ceva si asta cred ca a ajutat-o sa inteleaga ca nu e abandonata. Nu stiu cum este fetita ta ... invatata sa mai stea si cu alte persoane, plange cand va despartiti (chiar si pt. cateva ore), insa eu spun ca o sa fie bine. Tu sigur nu o sa te linistesti dupa sfaturile primite, dar nu ai incotro. E timpul scurt si trece repede.

Aaa, fata mea are 2 ani si 8 luni.

Lali_mete spune:

Buna Moonchild.
De ce consideri ca e boala curata o excursie in India pentru fetita? Te temi ca s-ar putea imbolnavi acolo sau te temi de calatoria in sine? Mergi intr-o zona mai curata sau mai mizerabila a Indiei? Daca ai posibilitatea sa iti iei si sotul si copilul,sau copilul cu inca cineva sa te ajute,sfatul meu ar fi sa o iei cu tine.

Lali,mami+ Paul-Iuliansi+ Vali,tatiin devenire = NOI,o familie care vrea sa fie fericita !!
Noi trei...un inceput de viata!

moonchild spune:

Multumesc mult pentru raspunsuri!

abramburika fetita mea e obisnuita sa stea cu alte persoane in timpul zilei...nu plange cand plec..E adevarat, seara la culcare intotdeauna am fost acasa..

Lali_mete Nici nu stiu daca e o zona curata sau nu a Indiei. Este un oras care se numeste Allahabad. Nu mi-e teama de calatorie, mi-e teama acolo..mai ales cu mancarea..Eu nu i-am dat niciodata decat mancare gatita de mine..nu stiu daca o sa gasesc acolo ingredientele necesare si conditiile ca sa ii gatesc...Parca e inca mica..daca se imbolnaveste nu stiu cum sunt conditiile in spitale..etc..

kj74 spune:

cauta pe net daca tii mortish date despre locul acela chiar si pentru tine nu cred ca 7 zile sunt asa o drama (bona bunika tata)
daca esti in interes de serviciu ...e cam inoportuna prezenta copilului
vaccinarea ta banuiesc ca e obligatorie cand pleci in india nu?
de ce ar trebui supus copilul la un chin in plus doar pt confortul tau psi....
yo zic sa o lasi acasa ....

Llaura spune:

moonchild, eu cred ca exagerezi dar asa de bine te inteleg
Eu sapte zile nu l-am lasat. L-am lasat o data patru ore cu o tanti si a fost ok (eu am gonit ca disperata sa ajung cu cateva minute mai devreme) si o data vreo unsprezece ore cu taticul (aveam ceva de facut la lucru, nici la toaleta n-am fost orele alea ca sa termin mai repede sa plec). Taticul e tot stil mamica adica stie ce e de facut, cand, etc. Concluzia a fost ca ei s-au distrat de minune si eu am stat ca pe ace, l-a imbracat altfel, i-a dat cam altceva de mancare, s-a jucat altfel cu el, l-a plimbat altfel, l-a culcat pe jos, din astea, iar cand am ajuns acasa era o chiuiala si o hlizeala pe ei de nu pot sa-ti spun. Stiu ca ta-su il pune pe el micul pe primul loc intotdeauna si stiu ca in mod obiectiv stie sa aiba grija de el, deci realizez ca problema e mai mult in capul meu. Deci eu una as considera solutia cea mai buna sa-l las cu ta-su o saptamana.
Cu India probleme ar fi calatoria lunga si hotelul, dar nu-s de nedepasit (am prieteni emigrati din India si ei mereu au fost cu fetita la Mumbai, dar au mers la parinti).
Pe mine mai tare ma sperie intoarcerea la lucru peste sase saptamani care e definitiva, decat o plecare din asta care e one-time.
Bafta si sa ne zici ce ai hotarat.

buli spune:

eu as zice sa te duci si sa enjoy :)
fetita o sa fie ok si tu la fel.

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

Natasa spune:

E prima oara si d'aia e asa greu. Prima data cind i-am facut bagajul lui fi-miu si il pregateam sa-l duc la bunici (pentru o saptamina, la 8 luni) imi venea sa pling de parca il duceam la razboi :) E totul in capul nostru, copilul e foarte bine si nu sufera absolut deloc. Tu o sa suferi, dar trece :)
A, si inca ceva, eu nu aveam ce sa-i explic la 8 luni, tu te intelegi cu ea la 2 ani. Ii spui unde pleci (oricum va trebui sa se obisnuiasca cu ideea de "mami e la serviciu") si gata. Eventual, cind iesi citeva ore fara ea ii spui acelasi lucru de citeva ori, ca esti la serv si asa se obisnuieste cu ideea ca mama pleaca si se intoarce. Pentru ea, 2 zile sau 7 sint acelasi lucru, nu are inca notiunea timpului.

EllaX spune:

Moonchild, e mare probabilitatea sa fiti bine, si fata, si tu. Stiu ca iti faci griji, dar, daca ai pe cineva de incredere cu care sa o lasi, e mai probabil sa fie bine.

Eu am fost mereu (inclusiv la cumparaturi sau platit facturi, ca altfel nu s-a putut) cu fata mea pana pe la 1 an si 9 luni ale ei. Atunci a trebuit sa plec la Bucuresti sa dau un examen - am stat plecata vreo 5 zile. A stat cu tatal ei si cu o bunica. Din nou: pana atunci, nu a stat nicio zi fara mine. Cu o perioada inainte sa plec, am pregatit-o: i-am spus unde plec, ce fac, cu cine o sa stea, ca ma intorc si ca-i aduc cadou de la Bucuresti. Cat timp am fost plecata, am vorbit la telefon in fiecare seara. Chiar cand m-am intors nu mai vroia sa adoarma cu bunica, dar pana atunci a fost bine: s-a jucat, a mancat, a dormit. S-a bucurat foarte-foarte tare cand m-am intors (s-a cuibarit in bratele mele si m-a mirosit ), dar n-a fost mult mai mamoasa in perioada urmatoare si n-a fost traumatizata.
Sincer, desi am dat un examen important atunci si am fost stresata, mi-a prins bine plecarea. Tin minte cum m-am plimbat prin Bucuresti ca-n vacanta si m-am bucurat de toate, mai ales ca era inceput de primavara. Mereu imi venea in minte Ana mea si o tot pomeneam - cu bucurie - si i-as fi cumparat tot felul, dar a fost o experienta pozitiva. Ca sa nu mai spun ca m-am intors cu mare drag si cu elan nou la viata mea de mamica!

EllaX cu Ana (30 iunie 2006)

madyrizi spune:

sotul meu a plecat in delegatie, in germania, cand baietelul nostru cel mare avea cam 3 ani. sotul meu a suferit tare mult, i-a fost dor cumplit de el pt. ca era prima data cand se desparteau pt. mai mult timp. Alex (baietelul nostru) intreba in fiecare seara unde e tati, eu ii spuneam unde e si adormea linistit ca tati va veni inapoi peste o saptamana. nu pot sa va descriu intalnirea lor, dar vreau sa va zic ca si acum isi aminteste ca tati a fost in germania o saptamana, si are 7 ani.
au mai urmat si alte plecari, dar n-au mai fost retinute. eu cred ca prima dezlipire e mai grea, dar apoi intervine obisnuinta.

Mami de www.pregnancy-duedate.com/tickers/z7m2069icppvwhff.png" target="_blank">Mihai siwww.pregnancy-duedate.com/tickers/3n5z7sh3szzc8t5z.png" target="_blank">Alex
AlexsiMihai
AlexsiMihai

moonchild spune:

Fetelor merci mult de tot pentru raspunsuri, chiar mi-a mai venit inima la loc, sunteti super!!!
Acum m-am convins si eu ca n-are rost sa o chinui pe drum pentru doar o saptamana..Asa o sa fac, o sa o pregatesc din timp, o sa ii povestesc ce si cum, unde merg, etc...

Multumesc inca odata pentru ca mi-ati scris..m-a ajutat foarte mult!