Batrinei cu barba alba..in fata sfirsitului..

Raspunsuri - Pagina 10

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Laura25 spune:

Sa le spun copiilor, a fost ...nici nu stiu cum sa descriu. Bianca a inceput sa planga cu jale si tristete profunda "Mushu al meeuuu, Mushu al meeuuu". Rares a plans in liniste un tip, apoi mi-a strigat ca nu vroia sa auda asa ceva, ca nu trebuia sa ii spun. M-au intrebat unde e, ca vor sa il aduc inapoi. Le-am zis ca l-a ingropat tati, ca sufletelul lui e in cer, in raiul pisicilor, se joaca cu pisica bunicii (a murit si pisica soacra'mii in iarna) . M-au intrebat daca am vazut cand s-a innaltat la cer si sa mergem acolo sa il aducem inapoi. in plina revolta, Binca a zis ca vrea sa strige la Dumnezeu asta, ca s-a saturat de el. Cand aproape sa adoarma, Rares a zis ca vrea sa ii dispara gandurile din cap, ca nu mai vrea sa il gandeasca pe Mushu mort.
Am plans toti 4.... Niciodata nu a mai fost asa jale la noi acasa



Bazar umanitar DC


Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beren spune:

Laura, . E foarte dureros pentru copii, mai ales la varsta asta.
Eu imi amintesc de parca ar fi fost ieri despartirea de primul "meu" catel, desi au trecut 20 de ani de atunci.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vikinga spune:

laura sper ca usor usor copilasii vor mai uita, te-ai gindit sa aduci un pui mic de pisica? poate ii mai ajuta. daca tot e sa va mai luati cindva, de ce sa fie tirziu, macar acum ajuta copiii.imi pare tare rau pentru tristetea lor si a voastra.aldo si el resimte moartea lui cooper, insa mai binisor. m-a intrebat din senin foarte serios si ingrijorat daca-s sigura ca e mort, si daca nu cumva l-am ingropat doar adormit.dar pt ca dupa transfuzia de singe totusi ne cam pregateam pt momentul asta, l-am pregatit si pe el. i-am zis despre boala, despre cit de batrin e cooper in anii ciinesti si pe urma a vrut sa-l vada mort, citisem ca e important ca copiii sa vada animalutul decedat, mai putin procesul inmormintarii. dar a ajutat la saparea gropii, i-a pus el o masinuta alaturi pe care tot o fura cooper inainte si se juca cu ea si i-am zis sa-si ia ramas bun de la el, nu m-am ferit de el cind il plingeam pe cooper, ba chiar ma consola el cu minutile lui mici.nadja nu a vrut si nu am insistat deloc, dar stia ca in cos acolo acoperit de patura era cooper, asta in orele de dinainte de a-l ingropa.aldo a venit si cu o solutie azi: sa mai luam un ciine asa ca si cooper, ca si asa cica el nu l-a vazut pe cooper pui mic. si sa-l numim tot cooper. si chiar i-am povestit de oskar senior si junior ai lui deus.i-am explicat ca pe aici e cam greu de gasit un amstaff, ca-s controlati in sensul ca mai greu pot avea acceptul de a avea pui, aproape interzisi. i-am zis si de ce. azi dimineata mi-a zis ca l-a visat pe cooper fericit, ca era ingeras si se juca cu masinuta de polizie daruita de el, cu alti catei ingerasi. cine stie daca chiar a visat sau si-a imaginat, ori doar si-a dorit, dar imi arata ca si-a gasit calea sa treaca peste.in schimb ricky e intors pe dos. de ieri noapte tot il cauta pe cooper, vine in pragul livingului, miroase lung si pleaca, vine in dreptul camerei mamei mele si camerele copiilor si la fel face, el zona respectiva o evita de fel, nu se da in vint dupa copii is pre galagiosi si nu-i dau sentimentul de siguranta, ba dimpotriva si e normal sa evite, acolo era aria de relax a lui cooper care printre copii dormea cel mai fericit. nu mai vrea sa stea singur in casa, iar ii e frica, asa ca inainte de a-l aduce pe cooper aici.si chiar e mai trist si mai abatut asa.azi am luat-ope mama si am stat numai la mare, am vorbit, am mai si plins dar parca a fost mai bine decit in casa, in gradina cu toate semnele vietii si mortii lui in jur.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo www.youtube.com/watch?v=ULmPKIoDDDA&feature=related" target="_blank">pe tarimul nostru de vis.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deus spune:

asa-i...si eu il pregatesc pe Aaron pt clipa cand Oscar jr nu o sa mai fie. El stie ca, deja Oscar sr. este cu noi si ne vegheaza de pe o steluta si ca atunci cand el o sa aiba chef o sa se intoarca pe pamant sub forma unui puisor mic si dragut pe care nu o sa-l mai doara nimic ( pe Oscar batrinul il cam dureau toate cele in ultima parte)...o sa fie greu dar nu o sa fie luat prin surprindere.

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deus spune:

Laura am trei pui de pisica de donat:-) noi suntem "salvatorii" si casa noastra este vesnic un hotel pt animalute amarate
iti trimit prin curierat rapid

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns DarkBendis spune:

Oooofff Vikinga imi pare atat de rau Abia acum am citit (suntem in Romania de 10 zile si nu prea am intrat pe forum). Am citit si am plans Stiu atat de bine prin ce ati trecut...

Eli a plecat in martie 2008, iar ai mei abia acum cateva luni si-au luat alt catel. Oooofff... e atat de trist cand dragii de ei se duc. Si pleaca dintre noi cu atata demnitate si ...liniste

Ricky il va mai cauta...dar incet-incet se va obisnui...incet-incet Liliacul si rododendronul vor face flori frumoase pentru Cooper. El a stiut pana in ultimul moment ca l-ati iubit... si fii convinsa ca a vrut sa stea cu voi cat mai mult, pana la capat. Unii catei, cand le vine vremea, vor sa fie singuri. Cooper a vrut sa stea cu voi. Pentru ca v-a iubit si el foarte mult.

Vechii celti spuneau ca, dupa moarte, sufletele calatoresc spre Summerlands si aprindeau focuri pentru a le lumina drumul. Daca Summerlands exista, acolo sunt si prietenii nostri dragi, si ne iubesc la fel de mult cum ii iubim si noi.

pentru Cooper... si pentru Mushu... si pentru Eli... si pentru Oscar sr...si pentru toti ceilalti prieteni dragi care au plecat si pe care cei care ii iubesc nu-i vor uita niciodata





Dark Bendis
& Hogmanay Baby (31.12.2008)


"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vikinga spune:

Azi si sotul a cautat pe net macar asa de curiozitate, sa vada de chiar e imposibil de gasit pui de amstaff, si a gasit citiva crescatori autorizati germani, f f putini la numar comparativ cu alte rase dar deci se poate. Chiar erau doi crescatori care aveau acum pui mici, proaspat nascuti, pufosi si dragalasi.Inca nu pot nici macar sa deschid un astfel de site, ehei tre sa mai treaca timp pina sa accept ca el Cooper chiar nu mai e, sa mai uit si sa trec peste.Ca treaba cu acceptarea e tare pacatoasa. Da, iti zici, era batrin, trebuia sa faca o boala si sa moara, nu ai cum sa pacalesti natura, plus ca iar iti zici, a avut o viata buna, a fost iubit..si totusi moartea asa goala si hidoasa trebuie sa o inghiti pe nemestecate, asa cu forta parca e bagata pe git si nu ai ce face..!Batrinetea ciinilor e greu de vazut, ii iei de mici, pe urma is in jurul tau, ii plimbi, au nevoi si depind de tine, mai citesti si ca inteligenta unui ciine la plina maturitate ajunge pe cea a unui copil de 4 ani, bine stiu ca se refera la alte treburi, dar ramine in cap asocierea, pe urma prind sa aiba un botic alb care cica e semn de batrinete dar care de fapt ii face si mai dulci si deodata mor. Ei cum sa accepti? O inghiti uite asa, pentru ca nu ai incotro atita tot. E amputare.Aiurea..Plus ca tare imi e dor de el.Si inca mi-e tare tare mila de el, ca a trebuit dragul de el sa treaca prin toate astea.Vecinii mei au pierdut si ei un ciine anul trecut, la doua luni si-au luat altul si au zis ca a fost o decizie buna. Ei erau singuri, copiii lor sunt mari si cica numai de catel vorbeau, erau tristi.Si a fost bine cu un alt ciine in casa. Bine si pt ei, ca s-au mai luat cu dragalasenia, energia, curiozitatea si iubirea unui ciine tinar la inceput de viata, care nu are habar de ce a fost, el doar vrea plin de veselie acum treburile lui ciinesti, si bine pt noul catel care a ajuns la stapini atit de buni. Si asa nu mai pot schimba nimic, celalalt e dus pt totdeauna.Inteleg f bine si varianta asta.Daca nu luam noi cei care iubim ciinii, pisicilie, animalele, doar din frica de suferinta de a-i pierde, ori ca mine care mai degraba ar tine suferinta asta vie asa ca pentru a fi in memoria lui, atunci cine sa-i ia?Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo www.youtube.com/watch?v=ULmPKIoDDDA&feature=related" target="_blank">pe tarimul nostru de vis.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vikinga spune:

Dark Bendis multumesc, si frumusetea ta de Eli e dusa...si sper cum ziceai si tu, sa fie o lume si pt ei.In sufletul nostru va fi oricum un loc doar al lor.ce ciine si-au luat ai tai? Cum le este?Ma tot intreb daca, atunci cind voi fi pregatita, as lua tot un amstaff ori mai degraba alta rasa. Simt ca nu-i corecta incercarea de a-l inlocui cu un alt amstaff exact aramiu, nici fata de cooper nici fata de noul catel.Cooper e si va fi Cooper pt mine, tre sa traiesc cu golul lasat, incercarea de a-i lua exact locul lui nu o simt a fi ok. Parca-l tradez pe cooper si-l pacalesc pe urmatorul.Vorbesc si eu ca pt mine, nu ma bagati in seama:) Cine stie cum o sa simt miine ori intr-o luna, doua trei.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo www.youtube.com/watch?v=ULmPKIoDDDA&feature=related" target="_blank">pe tarimul nostru de vis.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deus spune:

Mama a avut un teckhel sarmos, Aschiuta, care a murit la 15 ani de cancer. Si mama si tata au fost distrusi, noi la fel fiindca am iubit mogaldeata aia paroasa.
S-a dus la un shelter de animale si acolo tocmai aduceau un transport de catelusi salvati de la un pupy mill (asa le spune la fermele ilegale de puiuti, unde cateii sunt tinuti ca si gainile in custi si pusi doar sa puieze pe banda)...si a venit acasa cu un teckel cu parul lung.
Parca cineva le-a pus un pansament pe rana. Faptul ca, la o amarata ce pana la 2 ani deja facuse 3 ture de pui, i-au oferit o viata de huzur, i-a facut sa le creasca inima in piept. Plus ca-i de miere si se topesc cand ii vad ochisorii
Pe Aschia o port in suflet vesnic si noua iubire nu o inlocuieste, pur si simplu doar exista

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Ei, cum sa nu te bagam in seama, vikinga; vorbeste, poate asa reusesc sa ma mobilizez si eu sa scriu despre Manu si sa ma mai "exorcizez".
Exact asa ma gandesc si eu: acum imi pare imposibil sa iau alt caine, dar daca noi, care iubim atat cainii, n-o facem, cine s-o faca? Apoi ma gandesc ca as vrea tot un dogue de Bordeaux pentru ca pur si simplu e rasa mea preferata, pe de alta mi se pare ca o tradare fatza de Manole, ca si cum i-as cauta un "surogat". Pe de alta parte sunt convinsa ca-l voi iubi si pe urmatorul caine, dar cred ca e imposibil sa-l iubesc la fel de mult ca pe el, pe care l-am avut din studentie si aproape 9 ani a fost ca "intaiul meu nascut". Acum avand copilul, cainele din start va veni pe o pozitie inferioara.
Eu vreau sa va relatez ceva ce mie mi s-a parut uimitor si nu am o explicatie, nici nu cred ca as putea gasi-o; de cand avea cam 4 luni fetitza mea a devenit innebunita dupa Manu, de cand avand mai mare mobilitate a putut sa se intoarca sa se uite dupa el, il lasam si sa vina s-o miroasa etc. Nu exista ceva s-o bucure mai mult decat Manu, de pe la 6 luni efectiv chiuia si striga de bucurie si numa daca-i vedea varful cozii in coridor, de dupa coltz. Ca sa n-o mai lungesc, Manole era bucuria ei cea mai mare, se transfigura la simpla lui vedere.
Ei, cand avea ea 8 luni i s-a descoperit cainelui tumoarea care in mai putin de 2 luni l-a adus la stadiul de schelet, din mandretea de caine de 70 de kile cat avea la apogeu (pe la 4-5 ani) ajunsese...nu stiu cat sa zic, undeva la 30 de kilograme, poate nici atat. In fine, nu vreau sa rascolesc in detalii, doar sa spun ca in ultimele 2 saptamanii ale vietii lui Manu nu se mai putea deplasa, zacea in scutece (avea si incontinenta urinara, umplea scutecele de urina cu sange), doar capul si-l mai ridica la mancare si apa. Ei, si ma gandeam:"hai s-o duc pe fata sa-l vada, sa se mai bucure de el" si o duceam in brate in camera unde era Manu...si dupa ce-l privea o secunda serioasa pur si simplu intorcea privirea si nu se mai uita catre el, ca si cum n-ar fi existat. Ce sa mai chiuie, ce sa mai rada, nici macar nu zambea, nici nu se uita spre el. Mai multe persoane mi-au zis ca fata mea fiind inca la varsta instinctelor (avea 10 luni) simtea ca Manu e bolnav, pe moarte, si de aceea nu-i mai cauta compania. Pare o explicatie plauzibila...
Mie mi-ar placea ca acest topic, pe langa o rememorare a animalutelor noastre, sa contina si amintiri placute, vesele cu ele. Mi-ar placea sa citesc lucruri haioase din viata lui Cooper, Oscar sr, Mushu etc si sa impartasesc si eu cu voi din scurtul timp trait cu cainele meu. Ce ziceti?

mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
1 AN!
Manole forever

Mergi la inceput