fetita mea e prea 'mamoasa'

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Alizee spune:

Eu cred ca ai prea multe pretentii de la un copil atat de mic. Nu iti intelegi copilul, din pacate.
Sfatul meu este sa vorbesti, cel putin cu pediatrul fetitei, sa-i povestesti cum reactioneaza in anumite situatii si, poate vei primi niste raspunsuri mai clare.
Este doar un copilas de la care astepti sa se comporte ca un adult.
Poate ca este mai timida . Daca o fortezi, se va inchide in ea.
Explica-i cu rabdare de ce trebuie sa mearga la gradinita : pt a se obisnui cu copiii si a invata sa-si faca prieteni. Viata este minunata cand ai prieteni.
Are doar 2 ani si 7 luni. Este foarte micuta.
Toate gandurile bune pt fetita ta.

allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bebeaca spune:

Bursucel,ma bag si eu in discutie.Ieri m-am intalnit cu o prietena care are o fetita cam de-o seama cu a mea,tot mamoasa si a ei,nu ne mai intalnisem de vreun an,dar cea mica la fel,nu se schimbase.Prietena asta a mea tot grijulie,nu pune mana pe iarba,fii-mea ziceai ca strange pt iepuri,aoleo!nu baga mana in nisip,a mea avea si-n cap si-n pantaloni,eu tot ii ziceam las-o las-o,ea nimic.La un moment dat fii-mea fuge pe un topogan,cea mica dupa ea,prietena gata sa lesine ca fata ei nu stie sa se dea.Am oprit-o in secunda doi,i-am zis sa astepte putin si surpriza:cea mica parca se nascuse acolo.A recunoscut ca e si ea putin exagerata si s-a bucurat de reusita celei mici.Daca in prima faza fetita ei se ascunsese dupa ea cand a vazut-o pe fata mea,eeee....alta a fost treaba cand ne-am intors din parc.A trebuit sa mergem pe la ele sa mai stam vreo ora,din hainele lor curgea nisip,iarba,noroc ca sta la curte,abia cand s-a intunecat am reusit sa le despartim,dar cu promisiunea ca azi ne intalnim.La fel si prietena mea,isi dusese fata la gradi,dar a retras-o repede ca i s-a parut ca nu se acomodeaza,ca statea intr-un colt si observa copii,in loc sa se joace.Eu am dus-o pe a mea de la 1 an la cresa,mi-am pus toata familia in cap,credeau ca m-am saturat de ea,dar la mine situatia era alta.Il aveam pe fratiorul ei bolnav,trebuia mai mereu sa ajungem pe la dr,cand intram in cabinet ea vroia san,lui ii era foame si era dezastru.Ideia e ca am dus-o si pt copii,ca n-avea rost sa o tin toata ziua pe holurile spitalului,acolo stiam ca e in siguranta,ca e ingrijita.Mi-a fost greu si mie in primele doua luni pana m-am obisnuit ca nu e langa mine tot timpul.Acum are 4 ani si daca nu merge la gradi plange toata ziua.Cat despre lovituri o consolez cand se loveste dar nu sar ca arsa daca nu e grav.Daca se impiedica si cade usor,se uita la mine,ii zic sa se ridice ca are treaba si gata.O scutur,o pup drept consolare si zburda mai departe.Daca se loveste mai serios,o iau in brate,atat cat simte ea ca are nevoie.Totul e sa nu exagerezi.Si sa nu incerci sa fi perfecta ca nimeni nu e,toti gresim.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns catincutza spune:

Si eu am avut problema asta....si inca o am. Maria se joaca foarte frumos daca e doar o prietena langa ea...cand apare a treia, se cearta si vine la mine... Uneori ma dispera, dar sper sa-i treaca intr-o zi...La gradi a fost la una cu reguli mai stricte si nu a prea avut loc de intors. Si acum, la aproape 7 ani spune "mai bine nu existau gradinitele!"
Din toamna probabil ca o sa schimbe sloganul in "mai bine nu existau scolile!"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

Cu cat ii vei arata mai multa dragoste, rabdare si disponibilitate cu atat ii vei da mai multa incredere in sine si se va juca si socializa mai repede.

Fetita mea e alitata alintatelor, a crescut in brate non-stop (si acum se mai vrea carata la doi ani si 9 luni), am fost o mamica cangur din punctul asta de vedere si desi o incurajez sa mearga la joaca nu o fortez. Niciodata nu ii zic sa mearga, merg cu ea, o integrez, apoi incerc sa ma retrag.

Fetita mea e foarte independenta din cauza aceasta, stie ca nu ma fofilez, stie ca ma joc cu ea daca mi-o cere, stie ca daca vrea in brate o iau, daca se loveste o pup, daca vrea sa stau langa ea pe pat pana adoarme o fac, asa ca nu are motive sa ma acapareze prea des, se simte sigura pe sine si socializeaza extraordinar.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

Mergi la inceput