Adoptia unui copil bolnav

chris spune:

Mihaela e mai bine, asa pare cel putin... nu am vazut sa mai aiba stari de rau...
Acum cauta sa adune cat mai multe pareri din partea medicilor referitor la tratamentele administrate fetitei in leagan inca de la 4 luni (aspirina 200-300 mg/zi, cockteil de antibiotice, fenobarbital , etc) si sa demonstreze ca declaratia de dna dr D.I. medic specialist pediatru in leagan la acea vreme a fost una cat se poate de falsa (copilul este sanatos clinic) si ca fetita nu era deloc apta pt a fi adoptabila - era bolnava, nu era nici macar abandonata juridic - tatal natural o lasase in grija statului pt 3 ani, nu era pe lista de copii adoptabili a oficiului roman de adoptii.
Au inceput sa iasa la iveala tot mai multe si mai multe nereguli si pur si simplu de cate ori se mai afla ceva, ne shocam cata nesimtire si cata bataie de joc a putut sa fie, si mai ales ca si-au batut joc de un copil nevinovat, un bebe mic fara nici o vina, efectiv nu pot sa cred ca exista asemenea oameni... este pur si simplu nu stiu... inuman... nu se pot numi oameni....

Momentan fata a fost transferata de la Timisoara la Cluj pentru finalizarea expertizei, inca nu se stie nimic, nu sufla un cuvant...

Este necesara anularea adoptiei pt ca a fost clar consimtamant viciat prin ascunderea starii de sanatate si a faptului ca nu era adoptabila. Si in plus, prin decesul mamei, toata raspunderea ar ramane pe umerii fratiorului mai mic, iar pana la majoratul lui, pe umerii actualului sot. Tatal adoptiv este exclus din discutii de toate autoritatile.
Pentru a putea trai mai departe o viata cat de cat normala, adoptia trebuie incheiata juridic. Nu se poate trai cu teama ca in orice zi autoritatile o pot trimite mamei acasa sau ca dupa 18 ani devine majora chiar daca nu va avea discernamant probabil niciodata.

chris spune:

Chiar acum am vorbit cu ea, va transmite numai bine si salutari tuturor, chiar daca ati acuzat sau ati sustinut, faptul ca se discuta pe acest subiect nu face decat sa se traga un semnal de alarma, ca astfel de cazuri sa nu se mai intample, sa nu mai pateasca si altii la fel...
A zis ca prin mine va va tine la curent cu ce se mai intampla, deocamdata asteapta rezultatul expertizei, si intre timp cere parerea medicilor despre fisa fetei, va pot spune ca a aratat-o la cativa si toti s-au crucit de medicatia data...
A dat un interviu si la TVR, nu stiu cand se va transmite, o sa va anunt cand aflu si eu.
Vad ca deja lumea incepe sa rumege mai bine informatiile, nu mai sar toti chiar asa la beregata - aici ma refer la presa - deja si-au dat seama ca nu este numai o stire de senzatie de genu "o mama vrea sa dea copilul inapoi ca e bolnav" ci, incep sa caute si sa afle si de ce s-a ajuns aici, marsaviile si magariile care se fac parintilor care vor sa adopte, inteleg din ce am citit pe forumurile de adoptie ca si acum inca sunt mari magarii care se fac, de genul bani la greu, de genul "nu sunt copii", etc. etc.
Asa ca poate e bine ca s-a iesit in presa cu asta, si poate dincolo de ce i s-a intamplat lui M., se va lua atitudine sa se inceteze cu traficul de copii, ca pana la urma nu M. a transformat copilul intr-o marfa, ci cei de la oficiul de adoptii, care si in ziua de azi tot asta fac: tranzactii cu copii... trist dar adevarat...

Vad cate cupluri isi doresc sa adopte, si cata dragoste au de oferit micutilor, si cate piedici li se pun, si cu cata impasibiltate cei de la adoptii le spun "nu sunt copii"...of

Alexia27 spune:

Chris a spus un lucru foarte important dupa parerea mea: toti avocatii contactati de mama pentru a actiona statul in judecata si cerere de daune au cerut comision platibil inainte. E evident ca M nu are banii astia.
Nu exista nici un avocat sa ia cazul pro bono? Sau macar sa incaseze comisionul numai daca se castiga in instanta? Cred ca asta ar fi cea mai la indemana solutie...

I am alive and I am here forever
Michael Jackson

I won't be a rock star. I will be a legend
Freddie Mercury

mihaela77O spune:

vin si eu la spartul targului...(unele forumiste ma stiu...mamica de copil cu autism),in ceea ce priveste autismul,acum 11-12 ani,nu cred ca i0ar fi zis nimeni ca fetita ar fi avut autism,acum 3 ani jumate,de abia pe la 3 ani si putin ai lui Mihaita,au fost capabili sa-mi spuna ca are autism,desi eu umblam cu Mihaita de la 2 ani jumate prin medici,eu sugerandu-le diagnosticul,asa ca in privinta autismului,nu cred ca a fost inselata.....si eu am doi copii,andreea,fiind mai m are cu 6 ani jumate decat Mihaita,insa chiar sa fi fost foarte agresiv(nu e cazul la noi,ce-i drept),tot nu cred ca as fi renuntat la el.....

Nu judec aceasta mamica...cine sunt eu sa judec?
insa abandonul nu cred ca este o solutie,este imposibil,ca in Romania noastra de kko,sa nu existe un centru,o institutie,unde sa nu poata fi internata si supravegheata corespunzator,pt ca totusi daca este agresiva,la un moment dat poate fi un adevarat pericol pt familie...cate nenorociri nu s-au intamplat cu astfel de persoane....

asa ca eu,nu-i doresc decat multa putere acestei mamici sa gaseasca cea mai buna solutie si pt fata si pt familie!

intre timp am mai citit...doamne dumnezeule,pai in leaganul in care a stat copilul, acolo a fost nenorocit copilul...cum sa dai aspirina la un copil de 4 luni?




MIHAELA DE ANDREEA(03.04.1997) SI MIHAITA(25.09.2003)
Blogul lui Mihaita
Vreau Sa Nu Mai Fiu DIFERIT
A&M

Viata pentru FLORIN!!