Adoptia unui copil bolnav
Raspunsuri - Pagina 24
columbiana spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui diciu
Ceea ce am scris nu a fost deloc o gluma. Aberant mi se pare sa iti abandonezi propriul copil, decat sa lupti pentru el prin orice mijloace ca sa ii fie mai bine. diciu  "daca dragoste nu e...nimic nu e" |
pai solutia ce-o oferi e din categoria celor obtinute in emisiune: povesti fara suport real; nu am vazut inca pe nimeni mobilizindu-se sa ajute copilul, dintre cei care s-au batut cu pumnii in piept si au acuzat femeia, aici sau aiurea;
iar ei i s-a sugerat desfacerea adoptiei de catre DPC. avea de ales intre a sacrifica ambii copii prin abandon sau desfacerea adoptiei.halal soltii.
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
Deianira spune:
Eu nu vreau sa mai bat campii ca deja s-au zis destule si nu stiu cum as reactiona eu in situatia asta, darrrrrrrrr, Chris, fara suparare, titlul e groaznic si ofensiv, cu atat mai mult cu cat a ajuns pe bucatica asta de forum. E o generalizare urata si ar fi frumos din partea ta sa-l schimbi.
alex_andra spune:
Titlul poate o fi groaznic, dar reprezinta o stare de fapt si o realitate pentru M.
Andra, mami de leoaica Eva (03.02.2009)
Poti ajuta si tu!
Mariaa spune:
hai sa fim seriosi...daca era bolnav copilul natural cum s-ar fi numit: nasterea - un cosmar?!
da, e groaznic pentru ca e o generalizare care poate avea implicatii asupra unor copiii care inca isi asteapta posibilii parinti. 
mamica de Fluturas 
_
“Before you speak, listen. Before you write, think. Before you spend, earn. Before you invest, investigate. Before you criticize, wait. Before you pray, forgive. Before you quit, try. Before you retire, save. Before you die, give.”
Emma este IUBIRE ******
un copil a crescut in inima mea 
****** am un inger pazitor 
alex_andra spune:
Este o stare de fapt, este o realitate care i se intampla unei persoane.
"daca si parca si etc" era altceva, discutam despre altceva.
Nu este altceva.
E simplu sa discuti ipotetic , ce s-ar fi intamplat daca era natural, ce s-ar fi intamplat daca era nu stiu ce...
Este simplu sa acuzi si sa arati cu degetul.
Nu ma mai apuc acum sa polemizez, sa mai aduc argumente, etc. Au facut-o atatea persoane inaintea mea.
M. a ales aceasta varinata pt ca este singura viabila. Nu are alternativa.
Cele care sunteti atat de dornice sa o acuzati, repet, este cel mai usor sa lovesti in cineva, care este deja la pamant.
M. a luptat pana a picat. A cautat solutii pana le-a epuizat. Acum, asta este singura pe care o mai are.
Are 2 copii. Unul din ei este un pericol pt celalalt. Este foarte simplu. Cine nu vrea sa vada, asta e.
Andra, mami de leoaica Eva (03.02.2009)
Poti ajuta si tu!
diciu spune:
Eu, de exemplu nu vreau sa vad. Asta e. Nu vreau sa vad ca doar un copil e in pericol si celalalt nu.
Toata familia traieste o drama, toti au nevoie de ajutor si nu vreau sa vad ca debarasarea de cel bolnav, fara ajutor, poate fi o solutie umana si cinstita pentru ceilalti 3.
Insa din pacate nu poti forta pe cineva sa fie mama, daca nu mai vrea.
AB_AC spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui asteryaro
Ac, in urma cu 10 ani in Romania stiu sigur ca nu se stia mai nimic despre terapii specifice copiilor autisti. Nici acum nu se cunoaste mare lucru, din nefericire. Medicii bajbaie, daca nu bajbaie - bombardeaza cu neuroleptice si sedative; terapeuti cu adevarat priceputi si dedicati aproape ca nu exista. Copiii devin mai bolnavi pe zi ce trece. Sunt sigura ca in acesti ani M. s-a luptat cu tot ce inseamna autismul la fetita ei, si cand vine vorba de agresivitatea celui bolnav, aici nu mai este loc de intors  .Spun toate aceste lucruri in deplina cunostinta de cauza. Mie mi-au trebuit aproape 24 de luni sa gasesc atitudinea potrivita, medicul potrivit, terapeutele. Si marele meu noroc a fost sa am acces la singura terapeuta cu adevarat profesionista si pasionata cu adevarat de munca ei, din Buzau, careia copilul meu si cu mine ii datoram viata, practic. Totul tine de sansa. Eu nu pledez pt. abandon, cred ca am mai spus-o, doar vreau sa spun ca nu toti suntem eroi innascuti. Cristina si  Razvan (31.01.2006) (1),(2),(3),(4),(5),(6) www.dropshots.com/asteryaro6" target="_blank">(7) MY HERO |
Adina un handicap fizic e una. Unul mental e alta. Cu bunavointa pentru unul fizic se poate argumenta. Pentru un copil care va ramane toata viata in grija statului am un mare dubiu. Parintii trebuie sa fie sau foarte destepti sa poata argumenta si niste investii foarte bune pentru tara care i-ar primi. Parerea mea evident.
Diciu bla, bla.... se angajeaza careva de aci sa-i plateasca pana la adanci batraneti institutia copilei?
Viata poate fi cosmar. Iar a unui parinte cu copil grav bolnav si nevindecabil sigur e cosmar. Daca boala mai iti si rapeste complet si posibilitatea de comunica cu copilul e cosmar.
De asemenea Marius mutarea subiectului aici este bleahhhh. Locului lui era frumusel la generale. Ca modul in care e tratata o persoana cu handicap mental in adolescenta si-n curand in viata adulta n-are nimic de a face cu adoptia. Lipsa de posibilitati si chinul in .ro sunt aceleasi indiferent cum a venit pe lume copilul. Dac-ar fi solutii nu s-ar mai ajunge la situatii ridicole si dezumanizante.
eleny79 spune:
Buna ziua tuturor!
Imi pare f rau pentru ceea ce i s-a intamplat lui M. dar nu pot sa fiu deacord cu ceea ce vrea sa faca indiferent de motivele invocate.
Este parerea mea - este grav ca se poate intampla asa ceva.
Nu vreau sa judec dar o mama TREBUIE sa ramana mama iniferent de situatie iar ceea ce vrea sa faca o face egala femeii care a abandonat copilul in prima faza.
Oricum o mie de vorbe nu fac doi bani este alegerea ei si fiecare este liber sa faca ceea ce crede ca este mai bine pt el sau pt cei din jur.
Rugamintea mea este adresata administratorilor acestui forum de a muta subiectul in alta parte pt ca locul lui nu este aici!!!
Titlul este groaznic si nu are nici o legatura cu ce se intampla aici!!!
Nu putem nega faptul ca exista copii cu probleme si nici nu ii putem marginaliza din contra trebuie tratati cu intelegere si respect DAR va ROG SA NU DESCURAJAM FAMILIILE CARE DORESC SA ADOPTE PT CA ACEST LUCRU ESTE NU SE INTAMPLA FRECVENT!!!!Sunt copii minunati care merita sa aiba o familie si va rog sa nu-i privam de acest lucru!
Aici este un grup de suport pt familiile care doresc sa adopte (repet nu vreau sa neg existenta acestor probleme)care trec si asa printr-o mie de framantari si emotii pana sa-si vada puiul acasa asa ca daca noi discutam de astfel de probleme nu facem decat sa-i demoralizam asa cum mi s-a intamplat si mie dealtfel.
ASA CA VA ROG INSISTENT SA MUTATI SUBIECTUL IN ALTA PARTE!!!!!
Va multumesc!
kariguld spune:
asa-i
cei care nu-s pe tiparul nostru, la o parte cu ei. eventual bagati la subsol.
cand se va intelege oare ca exista oameni in Ro, loviti de suferinte crunte? si care iau decizii mai putin placute auzului nostru?
nu pot sa cred....
Bazar general pe DC
*********************
VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
M-am nascut pentru succes!
cl spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui eleny79 Buna ziua tuturor! ... Nu vreau sa judec dar o mama TREBUIE sa ramana mama iniferent de situatie iar ceea ce vrea sa faca o face egala femeii care a abandonat copilul in prima faza. ... |
Asa cum este mama pentru primul copil, la fel este si pentru al doilea, nu? Daca viata celui de-al doilea copil este pusa in pericol de catre primul copil, ce e de facut (s-a spus ca primul este violent, a crescut, este puternic, pana si mama a inceput sa se teama de el!)? Cel de-al doilea copil nu are DREPTUL de a fi protejat? Ce se poate face? In Romania, concret?
Retineti un lucru, nu am spus adoptat versus natural, ci copii! Daca mama ar fi vrut sa-l abandoneze, ar fi facut-o acum 10 ani, nu acum. Este pur si simplu epuizata, debusolata, stresata, influentabila, nu mai stie ce sa faca. Solutii? Va rog, nu-i dati cu emigrarea! E chestie de limba, de adaptare, de posibilitati de a gasi un job, ca doar nu traiesti acolo cu aer! Sunt oameni care nu aveau problemele acestea si nu au reusit, s-au intors.
Nu mai dati cu pietre, incercati sa oferiti solutii concrete, nu SF-uri!