Mamici si viitoare mamici de gemeni & tripleti(46)
Raspunsuri - Pagina 20
crisana01 spune:
dragaica nu vreau sa te sperii dar asa am inceput si eu cu contractii nedureroase care mi-au scurtat rapid colul cu toate ca din saptamana 28 nu ma ridicam de la orizontala decat sa fac un dus scurt si sa merg la toaleta...in saptamana 30, la urmatorul control de la 2,8 cm scazuse la 1,5 cm si a trebuit sa fiu internata de urgenta deoarece la 31 saptamani mi s-a spus ca pot pierde copii (era in decembrie 2009 si toate incubatoarele pentru prematuri erau ocupate). Am plans, am suferit si am inceput o serie de injectii si perfuzii teribile. Eu pana la sf sarcinii cand am nascut (37 saptamani) nu am avut contractii dureroase sau scurgeri, nici nu simteam nimic, chiar doc la consult mi-a spus ca eu am contractii. Cel mai bine e sa fi precauta si sa te odihnesti cat mai mult la pat cu o pernuta sub fund si intre picioare. Eu in spital pentru relaxarea uterului am primit gynipral si nospa. 25 de saptamani e inca devreme si mai este de asteptat, iti tin pumnii sa fie totul bine!
IliesClara spune:
Citat: |
citat din mesajul lui G.Nico.S Si eu am 13 saptamani imediat si nu am luat nici macar un gram in greutate..hmmmm...ciudat dar cred ca am timp.Daca tu te simti bine si bebeii la fel nu cred ca ar trebuii sa iti faci griji si daca Dumnezeu a vrut ca tu sa ai 2 copilasi odata atunci inseamana ca a stiut de la bun inceput ca o sa te descurci cu ei,parerea mea G.Nico.S graviduta fericita de gemeni 12 saptamani |
exact asa gandesc si eu
IliesClara spune:
Salut
Oliv, legat de ajutorul de dupa nastere, eu zic sa va cautati solutii de acum din timpul sarcinii. Nu e cazul sa "va strasati" de acum, dar ajutrul e f bine venit.
Eu am avut si am ajutoare, care au venit aproape intruziv la ineput si ma enervau. Vroiam sa vad cum merge singura, dar nu prea m-au lasat. M-a demoralizat treaba asta, dar acum vad ca au avut dreptate. Am trecut si printr-o oarecare depresie post partum, evident ca fara sa imi dau seama ca starea mea era alterata si ca as avea nevoie de ajutor.
Eu cred ca daca ai posibilitatea sa te asiguri ca te va ajuta cineva dupa nastere e f bine, in afara de tati. Daca nu sunt rude si e de angajat o persoana straina, eu as angaja mai degraba o menajera decat o bona ... sau o persoana care sa se axeze pe facut curat, calcat, spalat, gatit, cumparaturi si, daca mai e dispusa, atunci si la bebei. Asta ca sa ai tu timp maxim pt copii si sa te menajezi de munci cu efort.
In nici un caz sa nu devii tu administratorul casei in timp ce stau altii cu copiii tai. Eu am patit asta la un moment dat in vara. Soacra se ocupa cu copiii, eu de jena nu o rugam sa faca nimic in casa, ea nu se oferea decat la spalat de vase (in prima luna calca si mai facea o ciorba, dar apoi brusc a incetat spunand ca in fiecare casa exista alte obiceiuri; nu stiu exact nici azi ce s-a petrecut), si am ajuns sa fac eu treburile casei, plus cumparaturi, si nu mai apucam mare lucru sa stau cu fetele.
Cand venea mama mea, mai rar, ea fiind din alta localitate, pe ea as fi rugat-o fara jena, insa nu mai era corect ca pe o bunica sa o pun la treaba, cu atat mai mult cat vine rar, si pe cealalta numai la partea frumoasa de supravegheat copii, mai ales ca ii poate vedea oricand, locuind in oras. Perioada asta s-a suprapus si cu inceputul diversificarii, cand tot o lasam si o incepeam cu bucataritul.
De asta iti spuneam ca daca e de angajat o persoana in plus, mai bine o menajera. Daca e ruda, poate tu managezi mai cu tact relatiile si impartitul de sarcini, pana la urma in asta consta un ajutor, sa se plieze pe nevoile voastre. Eu nu am fost destul de asertiva. Dar acum e bine.
Dragaica, legat de contractii. Am luat Gynipral, No Spa, Scobutil injectabil de la 24 saptamani pana la 34, iar colul se scurtase fara sa am dureri. Asa ca poate ar fi ok sa insisti pe la doctor sa te vada mai des.
Daca el spune ca nu e cazul ... poate inventezi tu motive. E foarte urat ce spun acum, dar uneori flerul unei mame bate medicina. Eu am patit la consulturi, la care am refuzat sa ma urc pe masa sa ia o lama de secretii, pt ca simteam ca s-ar porni nasterea, la ce dureri aveam. El spunea ca nu patesc nimic si ca la eco se vedea colul intact. Se uita stupefiat dr la mine, ca tot insist sa refuz, dar mi-a dat pace pt ca o micoza nu e capat de tara si pana la controlul urmator e ok.
A doua oara tot la fel am patit, dupa ore de stat la coada la usa, chiar in sezut, mi-au pornit niste contractii urate si dureroase, si iar am refuzat sa ma urc pe masa pe acelas motiv. Mi se parea aiurea sa risc pt ceva ce nu e asa important. Eram la 35 sa. Nu mi-a mai mers cu figurile si m-a urcat pe masa. Au pornit contractiile, iar colul era aproape sters de la simpla consultatie fara valva. Nu s-a mai riscat sa puna valva pt secretii, m-a dat jos si m-a pus pe Gynnipral.
Din acel moment mi-a luat cuvantul in serios, adica discutam orice si din punctul meu de vedere, nu numai sub aspectul protocolului medical. Si am ajuns sa inchei pe muchie 39 de saptamani.
Sarcina lunga!