Crestinismul si evolutia spirituala 8

Iasmin08 spune:

Conchita, ce sa zic de ispita prin care treci? Ca te va ajuta Dumnezeu sa treci, caci nu trimite Dumnezeu ispita daca nu trimite odata cu ea si rezolvarea. Intr-o viata de om, se intampla de toate, acuma tu esti de rand la inundatie, ce sa zic, imi pare rau. Sa iti dea Dumnezeu putere sa treci peste. Chiar ma gandeam aseara la baie, ma aruncasem ca o balena in cada (de fapt am alunecat) si o mare parte din apa s-a revarsat in baie, mi-a intrat pe sub masina de spalat, mi-a udat covorasele... ce sa mai. N-am mai iesit afara cu ele, ca usa o incuiasem (stimatul sotz e plecat pana pe la 4 azi, de aseara, dar nu-l prea fericesc ca doarme in casa soacrei). Si cum ma chinuiam eu cu apa din baie (care in contact cu gresia devenise rece ca gheata) mi-am adus aminte de tine "cred ca asa face si Conchi la ora asta saraca".
Despre copii- jos palaria, asa e.
Katya the last but not the least, spre sa fie totul bine la parastas. Eu cand ma gandesc la trecutul copilasilor la pomelnic ma intreb daca ei chiar au nevoie. Ptr ca din cate stiu eu, ei sunt in rai.. Asa cum si bunica mea o trece pe fetita ei de 30 de zile la pomelnic. N-avea cum sa fie fetita aceea in alta parte decat in Rai. Eu as zice ca adultii au nevoie de pomenirea aceasta mai mult decat bebelusii. Dar unde e mamabear cand ai nevoie de ea sa explice ea frumos cat adevar este in asta (sau nu).
Mamabear pupici de la mine ptr tine, de la Codrin pentru naparstocii tai si includem la comun pe Pampers Man. Sper ca sunteti bine si ca ati trecut cu bine de raceala aceea. O duminica frumoasa iti doresc (daca ne citesti, trimite si mie PM sa stiu ca esti bine).
Crinuta vad ca te-am speriat ingrozitor ultima data cand am vorbit. Ce credeai, ca sunt inger in corp uman? Nu sunt, bre, doar ti-am zis ca sunt om ca toti oamenii, cu pacatele si patimile mele. Unde canti astazi? ne mai zici?
Ei, gata, la biserica cu noi

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Iasmin08 spune:

Despre judecatile lui Dumnezeu:

Doi ingeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea in casa unei familii instarite. Familia a fost rea si a refuzat sa-i lase pe ingeri sa innopteze in camera de oaspeti. In schimb, le-a oferit o camaruta in subsol.
In timp ce isi faceau paturile, ingerul cel batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o imediat.
Cand ingerul cel tanar l-a intrebat de ce, celalalt inger i-a raspuns: "Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi".
In noaptea urmatoare ingerii au ajuns sa se odihneasca in casa unui om foarte sarac, dar foarte ospitalier, taran ce locuia impreuna cu sotia lui.
Dupa ce au impartit cu ei putina mancare ce o aveau, i-au lasat pe ingeri sa doarma in patul lor, unde se puteau odihni in voie.
Cand s-au trezit a doua zi, ingerii i-au gasit pe taran si pe sotia lui plangand. Singura lor vaca al carei lapte era singurul lor venit, murise pe camp.
Ingerul cel tanar s-a infuriat si l-a intrebat pe cel batran, cum se poate intampla un asemenea lucru?
"Primul om avea tot si totusi l-ai ajutat", a spus el.
"A doua familie avea atat de putin, dar era in stare sa imparta totul, si tu i-ai lasat vaca sa moara".
"Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi", i-a raspuns ingerul cel batran.

"Cand am stat in subsol am observat ca in gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stapanul era obsedat de lacomie si era incapabil sa-si imparta bogatia cu altcineva, am astupat zidul ca sa nu o mai gaseasca.
Noaptea trecuta cand am dormit in patul familiei de tarani, ingerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat in schimb vaca.

"Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi".

Uneori chiar asa se intampla cand lucrurile nu se desfasoara asa cum ar trebui.Daca ai credinta, e nevoie doar sa crezi ca orice intamplare este intotdeauna in avantajul tau. S-ar putea sa nu stii (sa nu afli de ce anume te-a pazit Dumnezeu) ...

Unii oameni intra in viata noastra si pleaca repede... Unii ne devin prieteni si stau aproape de noi...lasandu- si minunatele amprente asupra inimii noastre... si noi nu mai suntem aceiasi pentru ca ne-am facut un prieten bun!!!

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Iasmin08 spune:

Un batran întelept si-a întrebat ucenicii.
–Cum stiti ca s-a terminat noaptea si începe ziua?
–Va spun eu! s-a repezit un ucenic. Cand de la distanta poti deosebi cainele de oaie!
–Nuuu! a raspuns batranul.
–Ar putea fi începutul zilei, a spus altul, cand vazand de departe un arbore, poti spune daca este piersic ori smochin.
–Nici! a insistat înteleptul.
–Atunci cum putem sti? au strigat ucenicii.
–Cand privind în fata un om, vom vedea în el un frate! Altfel orice ora a zilei ar fi, tot noapte este!


Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

mamabear spune:

Adevarat a inviat! Hristos a inviat!

Fetelor va multumesc pt grija. Iasmin, surioara mea draga, raceala a trecut cat de cat, dar minunatul meu mic a facut nu's ce boala de copii, ca e "ca urzicat" tot pe fatuca, de doua zile. La doctorita (nana lui), n-am ajuns, ca era plecata din zona, dar ne-a zis la telefon sa-i dam panadol si calciu; nu stie nici ea exact ce-ar putea fi, ca din cauza vaccinurilor, simptomatologia e atipica. Daca eruptia nu dispare pana maine, mergem la dansa acasa, sa nu-l stresam pe pui la cabinet si sa nu mai molipsm si alti juniori. Asa ca sunt "si mai" arestata la domiciliu decat inainte. Slava Bunului Dumnezeu pentru toate!

Am mai intrat si am citit, dar n-am avut timp sa scriu (acum scriu cu Stefanel in brate, ca e cam moale si nu mai riposteaza ca nu-s 100% atenta la el). De fapt am scris un mesaj scurt, sa intreb unde gasesc otet de alcool si va intreb sipe voi acelasi lucru. Apropo, Nikole nu miros hainutele daca le pui la sfarsit in apa cu otet?

Despre copii, ce sa zic. Sunt minunati, au o puritate si o curatie pe care ar trebui sa ne straduim si noi sa o redobandim, ca nu degeaba zicea Hristos : " Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este imparatia lui Dumnezeu. "
Copiii sunt, cum spunea si Katya iertatori, si nu tin minte supararile si certurile si au inima deschisa si mintea gata sa retina tot ce ii invatam noi si mediul in care traiesc. Si sunt si atat de diferiti, chiar daca sunt asemanatori in ceea ce priveste sufletelele lor curate, parca poti vedea in ei oamenii care vor deveni, cu grija si rugaciunile parintilor. Ma uit ca desi sunt frati, ai mei sunt foarte diferiti.
Cel mare e asa de pasionat de constuctii, face tot felul de chestii din lego si ne uimeste de fiecare data, asa ca ma gandesc , ca ar putea deveni arhitect, asta daca nu devine preot si bucatar, cum vrea acum sau arhiereu , cum isi dorea cand era mai mic si zicea ca asa vrea sa fie si el cand creste ( si arata poza IPS Daniel, din scaunul arhieresc de la Neamt).
Alex e atat de iubitor si altruist (asta cand nu se bate cu frate-su), are grija de toti, dar in acelasi timp are fff multa nevoie sa i se spuna cat de bine se descurca (este f sensibil, si are mereu nevoie sa fie incurajat).
Maria e extrem de mamoasa cu toate jucariile ei. Prima data cand am vazut ce instinct matern puternic are , a fost in jur de 1 an, cand nici bine nu mergea, dar isi aducea bebelusii sa-i alaptez si pe ei.
Cel mic e de pe acum mai serios. Cu toate ca rade si zambeste ceva de vis, totusi are asa o seriozitate care ma uimeste.
I-am caracterizat , asa, in cateva cuvinte, ca as puetea (ca orice mama) sa vorbesc ore/zile in sir despre puii mei.
Toti copiii sunt minunati, dar ramane ca noi parintii sa nu-i "stricam", sa-i crestem aproape de Dumnezeu si sa-i invatam ca Dumnezeu e pe primul loc in viata unui crestin. Responsabilitatea asta mi se pare mie cea mai mare si mai grea si sper ca voi reusi, cu ajutorul lui Dumnezeu si a Maicii Domnului, sa reusesc sa imi cresc asa cum trebuie copiii.

O duminica frumoasa sa aveti toate!
Si nu in ultimul rand "La multi ani!", in duminica aceasta, care este si ziua femeilor crestine (care ar trebui sa urmeze exemplul femeilor mironosite).

conchita spune:

neah, acu' am ajuns la momentul artistic cu pensula in mana si vopsea pe nas. ia vezi cum le iei si tu, telepatic. :-))

io nu stiu unde gasesti tu pildele astea, sunt balsam curat...eu foarte de curand am internalizat intelepciunea asta ca atunci cand ma simt lovita de traznet, mai intai ca exercitiu mental, apoi pur si simplu crezand din toata inima, sa vad intelesul ascuns, mesajul bun, speranta sau cum se mai zice, partea plina a paharului.

uite, desi e un exemplu derizoriu si imi cer scuze pentru asta, dar na, e viata si noi in viata de zi cu zi aplicam credinta - faza cu inundatia mea buclucasa de la vecini. ma pregateam sa pun parchet in living room, dar inundatia a distrus toata podeaua si in camera unde mancam (unde aveam alta culoare de lemn pe care n-am reusit s-o gasesc cu niciun chip, deci ar fi iesit curat pestrit!), si in hol. vezi tu, acum o sa am aceeasi culoare peste tot! lol

plus, am intalnit un om extraordinar, un libanez ortodox, azi am intalnit-o si pe sotia sa. profesor de arte, reprofilat in contractor in constructii. stii cum am crezut tot ce mi-a zis? cu ochii inchisi! asta, btw de prima pilda - ca fata omului-frate face din noapte -> zi! unul dintre cei mai cinstiti si mai generosi oameni posibili. io stiu ca inundatia a venit de la vecini si vinovata e banca proprietara a condo-ului respectiv, iar nenea asta e contractorul lor. deci el ar trebui sa calce pe cadavre pentru interesul personal si al bancii, sa se uite cum sa iasa mai ieftin facand munca de mantuiala, altfel banca ar fi putut alege alt contractor! da' de unde! imi pune parchet in living room pe gratis, desi tocmisem deja mesterii pentru luni si era totul platit (scump), basca mi-a inlocuit cateva pachete de parchet udat pe care le depozitasem chiar langa zidul de sub care a tasnit apa, plus imi va inlocui si doua corpuri de biblioteca distruse - chestie pe care asigurarea mea nu le-ar fi acoperit! deci, eu n-am iesit in pierdere decat ca volum de munca, dar e chiar indicat sa mai dau si io fro 5-6 kile jos:-)), altfel am iesit in castig - btw de vaca.

conchita spune:

mamabear, ce frumos ai descris ingerasii tai, ce casa plina de minuni aveti!

dar cum sarbatorim noi azi femeile crestine, ce zi este? iertati ignoranta. legat de femeile mironosite, aveti idee de ce s-a deturnat intelesul drept femei superficiale?

Katya, din pacate nu ajung maine la biserica, la ora slujbei imi vin mesterii sa-mi puna zidul la loc, of. dar sa stii ca e de bine, exul meu pleaca in nebraska pentru sase luni cu jobul si, desi ma gandesc inlemnita cum va trece sonia peste asta, imi vine sa topai de bucurie! duminica era ziua lui de vizita, drept pentru care sonia merge la nush ce biserica, parca evanghelista sau non-denominationala, la scoala de duminica. asa ca, cel putin 6 luni din mai incolo ne vom imbraca amandoua fain-frumos in rochite si ne vom lua de manuta si vom ajunge la Biserica noastra, caci ea e botezata ortodox. de fapt, si exul e botezat ortodox ca sa se insoare cu mine, dar nu am nici o pretentie, atata vreme cat n-am avut de la mine sa ajung prea des.

mamabear spune:

Astazi, a treia duminica dupa Inviere, este la ortodocsi Duminica femeilor Mironosite.

" S-a vorbit si vorbim si astazi despre Duminica aceasta a sfintelor femei purtatoare de mir. Nu uitati ca dumneavoastra, toate femeile crestine ortodoxe si fiicele dumneavoastra sunteti mironositele Bisericii Ortodoxe de astazi si din toate timpurile.

Copilele si tinerele fiice aduc Mir lui Hristos viata lor curata, fecioria, rugaciunea si ascultarea de parinti. Studentele si tot tineretul feminin care vin regulat la biserica, aduc si ele Mantuitorului Hristos, ca un Mir cu buna mireasma, ravna lor pentru toata fapta buna, milostenia catre cei din suferinta si ascultarea de parintele lor duhovnicesc.

Mamele crestine aduc Stapanului Hristos cel mai pretios Mir crestin, adica nasterea, cresterea si educarea copiilor lor in frica de Dumnezeu. Iar mamele in varsta, bunicile si vaduvele care sunt nelipsite din sfintele biserici, aduc lui Dumnezeu mirul lacrimilor, al rugaciunilor si pastreaza cu sfintenie evlavia ortodoxa pe care o mostenim din mosi stramosi.

Iata deci ca si dunmeavoastra, fiicele Bisericii Ortodoxe de astazi, sunteti urmasele mironositelor din vremea lui Hristos si purtati in inima buna mireasma a credintei, a rugaciunii si a iubirii crestine. Numai de veti alerga cu evlavie la biserica impreuna cu copiii dumneavoastra, precum alergau odinioara sfintele mironosite la Mormantul lui Hristos." ( Arhimandrit Sofian Boghiu)

Sa ne straduim deci, din toate puterile sa urmam exemplul minunatelor femei, care au fost alaturi de Hristos si care au marturisit cu mult curaj Invierea Lui.

PS1: sensul principal general al cuvantului "mironosita" este "femeie cucernica, smerita, evlavioasa", iar cel secundar este de "femeie ipocrita, care simuleaza evlavie si nevinovatie". Habar nu am cum s-a ajuns la al doilea sens si de ce acesta e cel mai des folosit (probabil ca asa cum s-a deturnat atentia de la sarbatorile crestine prin mos Craciun, iepuras , diverse "traditii", tot asa s-a ajuns si la sensul al doilea al acestui cuvant, care denumeste acele minunate femei ce I-au fost alaturi lui Hristos si pe cele ce le urmeaza exemplul).

PS2: Conchita, la voi lucreaza mesterii si duminica?

Iasmin08 spune:

Hop si io de la biserica Ce credeati ca ati scapat de mine?
Mey, si io stiu ca s-a deturnat sensul, dar eu stiam ca e in sensul femeilor care isi dau iute ochii peste cap, cele care sunt extrem de sensibile si nu sufera sa fie lovite intr-un fel sau altul. Indiferent cum ar fi, eu urez tuturor femeilor mironosite "La multi ani!".
Eu nu am avut habar ca ma inscriu intre ele pana nu mi-a zis parintele duhovnic caruia eu ii descriam o stare sau alta si el a zis ''ce frumos, ai evlavie" Dar eu tot nu pricep de ce m-a numit asa, ca io's o pacatoasa si desi ma lupt cu patimile mele e greu sa ma vad eu intre femeile sfinte (care isi merita pe deplin numele de sfinte, evlavioase, virtuoase si mironosite).
Si ma mai lupt cu o neputinta de-a mea. Ca ma arunc ca innecata in relatii, mai ales la inceput, daruiesc totul, nelimitat, revars tot ce pot, fara discernamant si de aceea repede sunt ranita. Si tot daruiesc si iert pana la un moment cheie cand nu pot explica ce anume se intampla in inima mea. Se rupe de mine si din mine- persoana aceea caruia i-am daruit fara masura dragostea mea, si nu maipot lega nimic apoi. Mi s-a intamplat de nenumarate ori acest lucru- sa ma daruiesc cu totul unei relatii si sa ma trezesc intr-o buna zi ca s-a rupt tot si eu n-am ce face. Indiferent cat de mult as mai forta lucrurile, persoana respectiva e ca si moarta in inima mea. Nu stiu sa urmez calea de mijloc. Ori dau totul, ori nimic. Si e ''out of my hand". De aceea zic: nu stiu sa iert. Voi invata oare vreodata sa iert si cu inima? Ceea ce numesc eu iertare e doar o anume ingaduinta fata de neputintele celui care mi-a gresit. Dar dragoste din nou? Nu.
Ei, Doamne ajuta si o duminica minunata!


PS Mamabear Slava lui Dumnezeu ca ai revenit intre noi si pentru noi!

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

conchita spune:

nu stiu despre toti, ca-s 300 de milioane de americani. :-)
presupun ca unii da, in criza asta e si normal! sa zica merci ca au job. daca au familii acasa, mi se pare si normal sa munceasca, asta e responsabilitatea, copiii nu mananca aer.

Iasmin, te simt tare tulburata si cu o povara pe inima. iertarea nu vine daca te gandesti la ea. si mai vine si de la El, asa ca lasa-L pe Dumnezeu sa lucreze, tu gandeste-te la acum si la viitor, trecutul e doar o fantoma care are asupra ta exact atata putere cata ii oferi. cat despre daruit "totul" din prima in prietenii si dragoste, presupun chiar si tie iti suna cam lipsit de intelepciune. daca oferi, nu numeri dumicatii si nu deznadajduiesti dupa in caz ca nu ti-au fost acceptati. nu toti oamenii sunt asa o valvataie ca tine sa arda la foc maxim de la inceput. poate se rupe ceva in inima ta pentru ca tu oferi altora pentru tine, nu pentru ei? si ti se pare ca poti sa-ti iei darul tot asa cum l-ai oferit?

"dragoste din nou" nu exista, ori e dragoste si nu moare, indiferent de circumstante, pentru ca-l iubesti pe celalalt pentru ce este, nu pentru ce reprezinta el in viata ta sau cum iti replica la sentimente, ori a fost infatuare si dispare ca flacaruia albastra cand inchizi aragazul daca miroase a mancare arsa. :-) nu-ti ia nimeni dragostea, Iasmin, si nu-ti inmaneaza nimeni iertarea s-o distribui la altii. cel pe care-l iubesti, tot el ramane si dupa ce zici tu ca nu-l mai iubesti, el nu s-a schimbat. doar reprezentarea lui in mintea ta s-a schimbat. de aceea dragostea vine dupa cunoastere, fara ea nu se poate. Dumnezeu ne iubeste si ne cunoaste inimile si gandurile cele mai ascunse, nu e deloc ignorant in ce ne priveste.

Iasmin08 spune:

Conchita, mie nu-mi suna lipsit de intelepciune sa daruiesc eu prima totul din start. Si apoi nu o fac eu, o face inima, ca eu nu gandesc relatiile sau iubirile. E cam cum ai zis tu- o mare valvataie, ma aprind si daruiesc cu inima fara ganduri, fara planuri si scheme, fara intrebari. Si sunt constienta ca nu stiu practic sa iubesc alt fel. Si nu numar loviturile (cel putin inainte nu numaram), dar cred ca mi s-a format din instinct un mod de a reactiona -in functie de recunoasterea unui tipar. Iar tiparul este recunoasterea unui anumit gen de neseriozitate si neincredere. Nu taxez neputinta celuilalt de a fi ca mine ci neputinta lui de a avea incredere in mine. Nu pot suferi (si nu e infatuare), nu pot suferi oamenii care nu cred in mine. Inseamna ca nu au avut nici un fel de sentiment ptr mine, si atunci doar eu am daruit. Nu asta e pierderea- ca eu n-am primit dragoste. Pierderea e ca n-am fost tratata ca egalul lor din start. Dar asta e deja filozofie, si chiar nu vreau sa impovarez fetele cu problemele mele ascunse.
O sa incerc pe viitor sa mai cern dintre propozitii, sa nu mai scriu chiar tot, cu toata sinceritatea.
Si ia zi, acuma care-i treaba cu inundatia- iti pui podea noua?
Mamabear si noi ne ferim cat de mult putem de lucru duminica. In primul an de casatorie a muncit sotul meu si duminica si am constatat ca ce muncesti duminica se pierde, nu e cu ''Doamne ajuta"- nu la noi. Poate la altii o fi, dar noi ne predam duminicii cam de sambata seara. Ca treaba este cand ai cauta- tot inainte. Iar pauza noua ne prinde excelent. Desigur ca sunt si cazuri de urgenta, ca nu poti lasa omul in necaz si sa nu il ajuti ca e duminica. (adica ce sa faca pompierii daca arde o casa duminica). Dar am citit ca mai bine dai banii aceia (pe care i-ai castigat lucrand duminica) la biserica. Na, acuma fiecare cum stie si cum se simte mai bine. Noi asa ne simtim mai bine. (Dar as fi disperata sa nu fie medici la camera de urgenta la spitale)

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori