Crestinismul si evolutia spirituala 7

Iasmin08 spune:

Pai Crinuta scumpa mamii, daca la judecata particulara esti judecat ptr tot (ganduri, fapte, consecinte), ce rost mai are judecata universala? Adica din punct de vedere catolic. Ca eu vad ca majoritatea conceptiilor coincid in proportie covarsitoare.
Da', lasa, nu raspunde acuma, ca suntem toate obosite si rfanjuri cu nervii.
Io de dimineata tot fac CV-uri si raspund la intrebarile alea "unde va vedeti peste 5 ani". Era sa raspund cu aplomb ca la mare cu un martini in mana, dar mi-e ca intelegeau vreo invitatie sau ceva la alte treburi.
Si ma doare o bucata de creier (cam de stanga asa, o fi comunista) de nu va pot spune...

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

patou spune:

Conchita eu iti inteleg perfect rationamentul,
dar n-as zice ca exista dragoste inferioara sau superioara ci doar dragoste care vine de la Dumnezeu. Cand incepem sa-l cunoastem pe Dumnezeu, citind Biblia si intalnindu-l intr-un mod personal ne dam seama ca voia lui pentru noi este "buna, agreabila si perfecta" (nu gasesc acum referintele biblice) Undeva prin Romani se da o definitie a credintei -o incredere oarba in lucurrile nadajduite - daca ar fi vizibile n-am mai putea vorbi de credinta. Punandu-L pe Dumnezeu in primul plan in viata noastra, in mod automat o suma de binecuvantari decurg pentru cei apropiati noua, si de fapt asta e singurul mod adevarat sa ne aratam dragostea pentru copiii nostri: Punandu-l Pe Dumnezeu pe primul plan inviata noastra. (Biblia e plina de exemple si de explicatii in acest sens)

ca un ex. pe care l-am auzit duminica la biserica: O persoana vroia sa faca un cadou angajatilor sai. L-a intrebat pe sofer: ce preferi 100 $ sau biblia asta. Soferul a ales banii.
A mai intrebat cateva persoana si toate au ales banii. Pana la urma gradinarul a ales biblia. Cand a ajuns acasa a deschis-o si ce a vazut? intre fiecare pagina a bibliei era cate o bancnota de 100 de dolari.

Katya spune:

Hristos a-nviat!Adevarat a-nviat!E Viu!

Dragele mele,va imbratisez!

E si mult si putin de spus si e pt fiecare:eu impartasesc vederile lui mamabear( o iau pe ea ca etalon pt cei care au ajuns la stadiul de a-L pune pe Hristos mai presus de toti)si o inteleg si pe conchita(ca etalon pt cei care sint la un anume punct sau la inceput pe drumul ce duce catre Hristos).Ii povesteam lui Patou pe privat acum ceva timp cum i-am spus eu unei prietene(de virsta mamei mele,ea insasi cu o fata de virsta mea)cum am descoperit eu,dupa ce-am devenit mama,cea mai mare iubire de pe pamint:iubirea de mama pt puiul ei(dar eu comparam aceasta iubire doar cu iubirea de barbat,nici nu ma gindisem sa-L pun in dicutie pe Dumnezeu,adica El era altceva,noi eram aici,pe pamint,si ne vedeam de ale noastre)si prietena mi-a raspuns:cea mai mare iubire a unui om e iubirea fata de Creator,cea mai imp relatie e relatia omului cu Dumnezeu.

Si avea dreptate,doar ca aceasta intelegere vine cu timpul,cu timpul,dupa ce mai mergi o bucata pe drumul spre Hristos,atunci cind realizezi ca,iubindu-L pe Hristos,nu inseamna ca nu-i mai iubesti pe ceilalti,ci ca-i iubesti nu numai pe ai tai ci inca si pe mai multi,pe aproape si pe dusmani,pe toti intru Hristos,deci iubirea mea fata de copiii mei nu e mai mica iubindu-L mai presus de toti si de toate pe Hristos,ci e o iubire imbunatatita si imbogatita,nu-i mai iubesc doar ca pe o iubire de sine-caci asta e sensul lepadarii de sine si luarii crucii:depasirea stadiului de simplu vietuitor care-si iubeste progenitura precum pisica lui Patou pe puii ei de ex.

Tot ce exista,zic Parintii, are o fire indoita:Hristos(ca Om si Dumnezeu),omul(trup si suflet),Biserica(vazuta si nevazuta,pe pamint si-n cer)etc.Asa si iubirea:cea paminteasca,trupeasca,patimasa cum zicea mamabear,caci a-ti iubi copilul,zic Parintii,nu e cu lauda la Domnul,e firesc sa ti-l iubesti,dar cum e cind iubesti un copil care nu-i al tau?E firesc sa-ti iubesti mama,dar cum e cind ajuti si o batrina ce n-are copii?etc etc etc.

Eu inteleg ca Domnul nu ne impiedica de a ne iubi unii pe altii,mama si copii,fiu si mama,sot si sotie etc si nu ne pune in concurenta cu iubirea fata de El,ci vrea sa depasim aceasta iubire egoista in fond.Si,iubindu-L pe El,putem iubi,pe linga copilul nostru,si pe un copil al nimanui de ex,ne putem privi altfel semenii.Eu sint sigura sigura ca-mi voi vedea si copiii si sotul dincolo,nu depinde decit de mine sa li-L dau pe Domnul,e tot ce fac de cind am descoperit ca nimic nu pot face si nimic nu se misca pe lumea asta fara iubirea si purtarea de grija a Domnului fata de noi.

Katya spune:

Crinuta ,de Domnul tb sa ne apropiem cu iubire,credinta dar si cu frica-acuma nu frica-teroare,ci frica de a nu-L dezamagi,de a nu-L supara,de a nu-L rastigni,ca atunci cind ti-e frica sa nu afle mama(sau sotul) ce-ai facut cind faci ceva rau,deci o frica ce-si are sursa tot in iubire."Mintea-n iad" de care zice Iasmin nu inseamna decit ca,atunci cind sintem pe punctul de a face/accepta un pacat ,e mai bine sa ne-aducem aminte de consecintele ce le poate avea fapta noastra.E vorba deci de o frica sanatoasa.Si apoi Sf Vasile(pe care-l aveti si voi,nu?ca noi,ortodocsii,am citit ca-i avem si pe sfintii vostri,cei de pina la Schisma)mereu zice ca cele mai mari intelepciuni ale omului sint iubirea fata de Domnul si gindul la moarte(adica in sensul celor ce dezbateam noi nu de mult pe-aici cum ca sa traim fiecare zi ca si cum ar fi ultima:cit mai fara de pacat cu putinta).

Si mai raspund si la o alta intrebare:pai sigur ca si sfintii nostri au fost dincolo,altfel cum am sti cele ce-am zis pe-aici?Cel mai indepartat de care-mi aduc eu aminte e Sf Antonie,300 si ceva de ani,il aveti si voi,nu?

mamabear,sanatate!

Cam astea,va pup!

Katya spune:

Revin ca am mai recitit si n-am gasit unde-a intrebat Crinutadaca si sfintii nostri au fost pe lumea cealalata,in caz ca n-ai zis si doar am visat,iarta-ma!..dar chiar vazusem...

Ei,nu-i usoara tema...am plecat!

mamabear spune:

Pai Iisus zice talharului care s-a pocait in ultima clipa: "Adevarat graiesc tie astazi vei fi cu Mine in rai" (Luca 23,43)
Observam: Adevar.
Observam: in rai ( nu in purgatoriu ).
Observam: cu Mine ( oare Iisus a mers in purgatoriu ).
Deci, talharul a mers in Rai. Iar bogatul nemilostiv (care nu ura pe Dumnezeu, pacatul lui fiind zgarcenia) din pilda pe care Insusi Mantuitorul a spus-o, dupa moarte a ajuns in iad (nu in purgatoriu), desi se caia.

Pai biserica romano - catolica recunoaste judecata universala, pentru care exista dovezi clare in Scriptura. Din ce ai scris tu pe aici nu prea se intelege ca ar mai fi necesara.

Nu e complicat, e greu sa iesim din propriile rationamente. Dumnezeu vrea, cu tot dinadinsul, sa ajunga fiecare din noi in rai. Noi trebuie sa aratam ca ne dorim asta cumva, cat suntem in trup. In trup putem marturisi parere de rau pentru pacate, neputinta noastra de a implini poruncile si dorinta de a primi pe Iisus ca salvator.

Consecintele nu se iau in calcul inca de la inceput (dupa moarte), pentru ca raportat la timpul nostru nu s-au petrecut inca. Daca vrei sa faci apel la inaintevederea lui Dumnezeu intri pe un teritoriu complicat(prin inaintevederea si atotputernicia lui Dumnezeu putem justifica orice). Dumnezeu lucreaza mantuirea fiecaruia cu rabdare, in mod ordinar (obisnuit), respectand libertatea fiecaruia. Nu se face apel la inaintevedere in mod normal, noi primim ajutor si invatatura pentru a trai in prezent.

crinuta spune:

Cum a fost cu talharul exact, nu stiu. In plus, stii bine ca in Biblie nu se ia totul word by word. Nu cred ca " azi" avea intelesul pe care il stim noi.
Stiu ce i-a spus Isus, dar tot EL i-a sters in acel moment, momentul in care tocmai se savarsea salvarea omenirii, plata pacatelor.
Asta nu inseamna ca, orice talhar, criminal, care moare, se caieste, gata, ajunge direct in rai.
Sunt situatii, exceptii, si pana dincolo nu le putem intelege.

Si noi credem in judecata universala, dar schimbari radicale, de genul " pana acum ai fost in rai, dupa asta treci in iad" nu. Invers da. Cred in salvari din iad si purgatoriu, dar invers nu am auzit/citit ever ceva despre asa ceva.
Deci nu stiu ce sa spun legat de asta, dar pot intreba un preot, sa vad exact care este viziunea Bisericii Catolice vis-a-vis de Judecata Universala.

O sa caut in Catehism sa vad unde se precizeqaza clar.

Isus nu a avut nevoie sa mearga in Purgatoriu pt ca el nu a gresit nimic. In schimb el a invins moartea.

Iar despre exista lui se vorbeste, o pomeneste EL tuturor sfintilor nostri, si nu numai, pt ca pe persoanele vizionare, care au avut un rol important pt omenire, nu le pot inca considera sfinte pana nu o face Biserica.



revin pt ca abia am intrat si sunt franta, infometata, si am chef de puzzle, sa ma mai destresez :)

Crinuta si minunea ei

Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!

Second chance

www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy

www.valentina-sydneyseer.com/messages_2010.htm" target="_blank">2010 messages

crinuta spune:

Nu Katya, nu am intrebat, dar poti povesti, ca eu citesc.



Crinuta si minunea ei

Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!

Second chance

www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy

www.valentina-sydneyseer.com/messages_2010.htm" target="_blank">2010 messages

Iasmin08 spune:

Pai Crinuta, Iisus n-ar fi trebuit sa mearga nici in Iad, dar noi spunem ca s-a pogorat la Iad si portile iadului le-a calcat (ma rog asta e o exprimare plastica, dar ideea este ca s-a pogorat la iad (noi asa cantam si in prohod). Nu pentru El, fireste, pentru cei care aveau nevoie de mila Lui si de o cale de a merge in rai.

Dar ce ne trebuie noua asa detalii, ca noi nimic nu implinim din cele ce ar trebui sa facem ca si crestini. "„Voi sa fiti desavarsiti, asa cum este desavarsit Tatal vostru care este in ceruri.” si "Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant" ne spune Domnul Dumnezeu. Facem noi toate cate trebuie? Ne-am sfintit? Nicicum, mergem si noi cu valul..

Despre vedenii cu sfinti ni se spun multe, dar despre convorbiri cu Hristos nu prea. Nu pentru ca nu ar fi, ci pentru ca cei invredniciti de asa minune (a vedea si a vorbi cu Maica Domnului) trec sub tacere. Si motivul e simplu: daca a fost cuvantul lui Dumnezeu luat in desert de atatea ori si rastalmacit, apai ce zice un crestin si mai si. Nu stiu cat ar indrepta pe unul sau pe altul, dar de smintit sigur.
Si apoi zice Domnul nostru Iisus Hristos: "Eu sunt calea, adevarul si viata". Ce-mi trebuie mai mult??? Sa implinesc eu ce-mi cere Hristos in Biblie ("Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte vi se vor adauga voua"). Mie mi-e clar.
"Acest neam de demoni iese numai cu rugaciune si post"
Atat de simplu...
Despre bataile primite de la cetele celor rai- cate scrieri- cati pustnici au patimit. Cati nu au spus ca au strigat la Maica Domnului si cetele au fugit si i-au lasat mai mult morti decat vii.... Cate povestiri despre oameni aflati in moarte , in lumea de dincolo, demonii trageau de ei ''al nostru este, faptele lui/ei o dovedesc" si au strigat la Maica Domnului care s-a rugat Fiului si sufletele au fost trimise pe pamant sa-si ispaseasca pacatele...
Cate scrieri, cat de multe marturii... Sunt tot inainte, dar nu asta ne intereseaza. Adica da, ne intereseaza dar intr-o mai mica masura. Singurul lucru care ne intereseaza este trairea intru Hristos.
si fireste ramane intrebarea tanarului de care lui Hristos i-a fost drag (asa zice, ca a privit la el cu drag): "Ce sa fac sa ma mantuiesc". .."Ia-ti crucea si urmeaza-Mi Mie"
Sa ne luam, iubitelor, crucea.

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

patou spune:

Katya, pentru mesajul tau. Totusi nu sunt de acord cu partea "nu depinde decat de mine sa li-L dau pe Domnul"
Eu cred ca aici intervine liberul arbitru de care vorbea conchita. noi putem doar sa le aratam calea, dar decizia de a umbla cu Domnul e o decizie personala. putem sa-i ajutam, sa ne rugam pentru ei dar nu putem sa o facem in locul nimanui.