As dori niste sfaturi

Buna ziua,

Cum sa incep.... In acest moment sunt in concediu de crestere a copilului, fetita mea are un an si 3 luni . Sotul meu lucreaza, fiind plecat mare parte a zilei .

Toata lumea stie ca un om mai are nevoie si de prieteni, nu doar de partenerul de viata . Acum am 24 de ani, cu colegii din liceu nu mai am afinitati, si am o singura prietena buna dar stam in orase diferite . Mi-ar placea sa ies si eu din cand in cand cu o prietena, doua, sa vorbim, face bine la psihic , dar nu am pe nimeni, si mama nu se pune . Cand eram la scoala, eram intr-un mediu unde itit puteai face prieteni, oamenii aveau timp, acum am senzatia ca este foarte dificil din urmatoarele motive . Doar eu stau cu copilul, nu imi permit bona, parintii mei lucreaza, sunt bunici tineri, nu imi permit sa ii iau de la munca decat pentru lucruri ca nu sufera anulare, desi le place sa stea cu fetita ( Thora) nu prea au timp . Un alt motiv este ca nu stiu cum sa imi fac o viata sociala cu copilul dupa mine, apoi probabil ca ar fi mai bine sa imi fac prieteni oameni care au si ei copii? Dar poate ca ei au prietenii lor deja, si nu au timp, poate ca si lucreaza si prefera sa stea cu familia si cu prietenii pe care ii cunosc deja .

Pe langa aceste aspecte, eu am o personalitate putin dificila, adica sunt sincera, uneori mai bine as tacea ; De multe ori nu imi dau seama cand am mers prea departe, sunt vorbareata, si am niste vederi mai neconventionale, asupra multor lucruri . Am terminat facultatea de arte, sunt pasionata de psihologie, filosofie, imi place sa pun lucrurile sub semnul intrebarii, lucruri acceptate in general de oameni pur si simplu . Sunt ateista, nu voi spune ca respect religia, dar respect dreptul fiecaruia de a face ce vrea si a crede ce vrea , atata timp cat nu face rau altuia, nu imi plac cei care vor sa te convinga de adevarul lor spiritual, si nici cei care sunt orbiti de acesta, pierzand din vedere anumite realitati . Nu doresc sa jignesc pe nimeni, desi uneori unii se simt jigniti, si uneori ma simt si eu jignita de altii, care poate nici ei nu au avut aceasta intentie . Fac eforturi sa vad lucrurile si din punctul celuilalt de vedere .

Nu stiu daca m-am caracterizat suficient sau daca era necesar, si nu intentionez sa folosesc acest mesaj pe post de rampa de lansare pentru viitoare prietenii . Doresc doar sa vad ce parere au respectabilii membri ai acestui forum despre cum ar trebui sa procedez inspre indeplinirea dorintei mele de a gasi oameni cu aspiratii asemanatoare, prieteni.... in situatia in care am descris-o, si daca a mai fost cineva intr-o situatie asemanatoare . Judecati de valoare am primit fara sa le cer, de la o doamna de varsta mamei mele, care m-a criticat pentru faptul ca stau acasa cu copilul, si nu ma dedic carierei (unul din motivele invocate a fost chiar copilul- in sensul ca sa ii pot oferi , material , toate posibilitatile in viata) Intentionez sa muncesc, sunt liber profesionist, preiau comenzi din domeniul in care am absolvit, 2 ani nu mi se pare asa un sacrificiu profesional vorbind, la varsta mea, mai ales ca nu am luat o pauza din cariera, care sa ma afecteze . La doi ani, ma gandesc un copil este mult mai independent si poate sa se distreze foarte bine cu alti copii deja, sub supravegherea altui adult .

Multumesc , astept raspunsuri .

szivarvany spune:

Eu cercul de prietene mi l-am facut impingand caruciorul, fiind si ele mamici de bebici si este vorba de prietenie de 5 ani si e cercul in care ma simt cu adevarat bine Nu ratam nicio seara de mers in parc - copiii se cunosc si se joaca, iar noi stam alaturi de ei si vorbim despre ceea ce ne preocupa pe toate, culmea, in acelasi timp
Bine-nteles ca mai sunt si colegele cu care iesim, dar tot asa, imbinam iesitul sa fie placut si pt copii, la locuri de joaca special amenajate unde copiii se joaca si noi stam la o inghetata.
Majoritatea prietenelor vechi au ramas si acum in prim-plan pt ca sunt mamici si ele.
Pentru mine asta e normalul.
Eu nu am cu cine lasa copila (cat sunt la servici, avem dadaca cu program fix) sa ies sa socializez, asa ca o facem impreuna cu cine ne simtitm bine, cu cine ne intelege si accepta
Si mie asta mi se potriveste

Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu Sela

elyda spune:

Parca m-ai descrie pe mine(te rog sa crezi ca ma recunosc in foarte mare masura) numai ca eu am...cativa ani in plus .Problema asta am avut-o si o mai am si eu si din aceleasi motive. Nici acum nu pot spune ca am prieteni f buni, amici de discutii din cand in cand. Problema este ca ar trebui sa iti faci prietene printre mamicile care au copii de varsta ta, pentru ca deocamdata in acest mediu te invarti. Mai tarziu va fi mai greu, cu cat trec anii cu atat ai mai multe calitati pe care le cauti la prieteni si cu atat sunt mai putini cei care vor corespunde. Sunt foooooarte buna la dat sfaturi, problema este ca nu am gasit nici eu pana acum persoanele care sa inteleaga prietenia asa cum o inteleg eu.Poate ca sunt prea pretentioasa.

Dana

UnPacatos spune:

Dar mamici din Arad nu sunt? Sau acum stau pitite?
Scoateti fata la o plimbare si la o vorba!

alba_ca_zapada spune:

Noi avem langa bloc un parculet in care iesim zilnic atunci cand vremea o permite.
Zona in care stau este un cartier cu bloculete mici in care cei mai multi locatari au copii mici si scolari de clase primare, asa incat nu a fost dificil sa comunicam.
Daca aveam chef sa mergem la un teatru de copii intrebam mamicile in parc si rar se intampla sa nu gasim musterii.
La randul lor si celelalte mamici ne anuntau cand mergeau intr-un parc la plimbare, la nisipar, la padure, etc.
Copii nostrii desi sunt foarte diferiti sunt buni prieteni si isi simt lipsa in perioade ca acestea in care nu se intalnesc afara, asa incat punem de vizite.
Revelionul 2010 l-a organizat o mamica din grup pentru prietenii fetitei ei si noi parintii am fost insotitori.

Noi acum suntem destul de multi din gasca in clasa I (cred ca vreo 8-9) si cu 2 exceptii cand s-au cuplat 2 copii in aceeasi clasa, toti sunt in clase si chiar la scoli diferite) dar ne sunam sa ne intrebam cum e la scoala, ne intalnim cu copii la activitati extrascolare...

Cred ca solutia pentru a avea un cerc de prieteni cu preocupari comune este de a frecventa cu fetita acelasi parc, acelasi cerc de copii si sa incerci sa comunici cu parintii copiilor pe care ii agreeaza fetita ta. Vei vedea ca si ceilalti parinti sunt dornici sa creeze copilului lor un cerc de prieteni stabil si sa comunice unii cu altii.

Saturnine spune:

Multumesc pentru raspunsuri . Corect ce sti spus, am incercat, dar poate sunt eu de vina cu ceva, poate fac sau spun eu ceva gresit, dar am impresia de multe ori ca deranjez . Pe bune! intru in vorba cu cineva si pare ca e deranjat, ca parca ar vrea sa il las in pace... poate nu sunt prietenosi, poate sunt eu prea indrazneata . Dar totusi, sunt cu un copil mic, ce intentii dubioase as putea avea ? Mi se pare putin trist, sa iti faci prieteni pe baza afinitatilor copilului, si apoi copii merg la scoli diferite si poate nu mai raman apropiati... Stiu ca spuneam sa imi fac prieteni oameni cu copii, dar nu mi-e musai, adica poate ca nu am in comun mare lucru cu parintii copiilor cu care se joaca fetitza, prietena mea nu are copii si e ok, doar ca nu ne vedem decat de 4- 5 ori pe an . Poate o sa am noroc si o sa gasesc macar o persoana compatibila, deoarece in cazul meu chiar e necesar sa fim compatibili, deoarece eu nu pot sa ma prefac, adica nu sunt capabila sa spun ceva ce nu gandesc, ori spun ce gandesc cu adevarat ori tac, si cand trebuie sa taci prea mult, ca iti dai seama ca persoana este mai sensibila sau nu intelege un anumit mod de a gandi, devi cam frustrat . Ce e mai dureros este aceasta prietena a mea, one in a milion , intr-un fel, ca nu stam in acelasi oras, cu ea chiar pot sa spun orice, si si daca ii pare ciudat , ii explic si intelege, si chiar daca nu e de acord, nu e o problema, adica semanam, dar nu in toate, avem firi diferite, ea e m mai linistita, si nu vedem lucrurile la fel, dar ne pricepem foarte bine sa ne intelegem una pe cealalta, comunicam foarte bine, desi gandim diferit uneori .

sorana spune:

Saturnine exact asta spunea Alba ca Zapada - copii care merg la scoli diferite si clase diferite si sunt prieteni. Si desi sunt de varste apropiate unii sunt inca in gradi, altii a I-a, altii a III-a.

Sigur ca nu poti avea foarte multe in comun cu cele 10 mamici din parc. Dar aveti totusi un lucru important in comun - copii de varste apropiate . Si din 10 mamici imposibil sa nu fie pe gustul tau macar 2-3.

De pe la 2 ani ai Monicai am inceput noi sa avem "grup de prieteni" in parc. Inainte de asta doar fugeam dupa copil prin cartier

Sorana si Monica (7 ani)

adablackcat spune:

Mamicile din Arad sunt la Prieteni dintotdeauna, unde si noi ne-am imprietenit de-a lungul timpului, ne intalnim cand putem si copiii nostri se simt foarte bine impreuna.

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Licurici drag plecat in cer


Ada, mami de Iulia (10 iulie 2003) si Vlad (6 mai 2006)

ILDI25 spune:

SATURNINE te invit la Mamicile de Arad ,acolo discutam vrute si nevrute si imposibil sa nu gasesti macar o persoana care sa fie cat de cat compatibila cu tine.Fiecare fiinta e cu personalitatea lui ,are un alt caracter ,o anumita educatie etc ,e normal sa mai existe si discutii ,dar eu consider ca numai acceptandu-te pe tine ii poti accepta si pe ceilalti . Mi se pare usor deplasata afirmatia ,cum ca unii s-ar simti oarecum deranjati cand incerci sa relationezi cu ei. E posibil orice in lumea asta in care mai toti suntem intr-o fuga continua ,alergam de multe ori si de fapt uitam ca fugim de viata noastra.

Inca odata ,te ateptam la MAMICILE DE ARAD

Ildi cu David (2 mai 2006) si Ivett( 25 iulie 2008)

UnPacatos spune:

Multumiri mamicile din Arad!

CorinaDani spune:

off-topic rau de tot : de dimineata erai din Timisoara, cand ai ajuns asa rapid in Indonezia ?!?

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)