Un sfat,va rooog!!!

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Un sfat,va rooog!!! | Autor: Adynyx

Buna fetelor,

Am o mare problema....careia se pare ca nu-i pot gasi o rezolvare,spre marea mea disperare!Nu stiu ce se intampla,de fapt ce s-a intamplat cu copilul meu.Sa va explic...am o fetita in varsta de 1 an si 7 luni,pana acum o saptamana totul era ok.
Acum fetita mea plange cand intra cineva la noi in casa,plange foarte tare,tremura si suspina de ti se rupe sufletul si vrea doar la mine in brate.Plange cand o vede pe mama,soacra-mea...este ceva inexplicabil deoarece ea le vede zilnic,de asemenea nu suporta pe nimeni in afara de mine si de tatal ei.Azi de exemplu am vrut sa ma duc cu ea la paine si cand am intrat in magazin a inceput sa urle,de asemeneaplange cand aude voci straine,nu trebuie sa le vada fata neaparat,plange cand vede ca se apropie sau se opreste cineva langa noi....noaptea plange si suspina in somn iar dimineata se trezeste plangand.Nu stiu ce sa mai fac...nu mai pot pleca cu ea nicaieri,nu pot iesi cu ea afara din casa ca plange!!!M-am gandit ca poate s-a speriat de ceva...dar asa tare?
Cineva mi-a zis sa ma duc cu ea sa-i descante de frica,sau la un preot!!
Nu stiu ce sa fac.....please help .

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

redai spune:

In ultima saptamana a stat cineva strain cu ea? Nu a strigat nimeni la ea? Nu a certato? Nu a fost martor a unor scene de violenta?

Adynyx spune:

Nu a stat decat cu mine,nu a venit nimeni strain la noi si nu a asistat la certuri si scene de violenta.Noi daca ne certam,nu ne certam in fata ei...deci...

Adynyx spune:

Nu a certat-o nimeni,nu a dat nimeni in ea....

szivarvany spune:

Eu stiu ca o etapa normala "stranger anxiety" la unii copii e mai repede, la altii mai tarziu.
E bine sa-i fii cat mai mult alaturi, sa o tii in brate mult, sa-i repeti la nesfarsit ca esti acolo si o iubesti muuult, sa fie sigura ca nu se poate intampla nimic rau si sa nu insistati sa socializeze momentan.
Parerea mea.

Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu Sela

Adynyx spune:

Multumesc de raspuns.Asta incerc sa fac,o tin f mult in brate,ma joc cu ea,o pupacesc mereu.O sa o tin in casa momentan,pana isi revine.Singurele persoane la care nu plange sunt cumnata mea si nepotica mea care are 8 ani,atat.

szivarvany spune:

Fi`mea a trecut prin asta la 4-5 luni, nu puteam merge in nicio vizita, la plimbari daca se uita cineva la ea urla, nu a fost foarte usor, tin minte ca niciodata am stat la taclale cu mamicile ca daca opream carutul din mers fi`mea urla - ea nu dormea in carut ci statea incruntata - dar i-am facut si pe ceilalti sa se abtina sa vina inspre ea. Si a trecut.
Stiu cum e sa vina cineva azi la tine, sa fie totul ok si maine sa-l scoti afara ca urla copila. Dar asta e, trece, cine vrea sa inteleaga, e invitat si altadata

Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu Sela

mihuta spune:

Mie mi se pare ca e prea mare pentru a mai explica asta doar prin prisma "anxietatii de separare". Sigur ca aceasta exista, dar nu am mai auzit sa se instaleze asa brusc si nediscriminatoriu in afara unui stimul foarte puternic.

Adinutza, fetita ta vorbeste ? O poti intreba daca e speriata? Sau atunci cand plange o poti intreba de ce ii e frica ? Stiu ca e micuta, dar daca vorbeste deja poate reusesti sa te apropii de cauza problemei.***

Cumva ati vorbit de intoarcerea ta la munca, sau de vreo plecare pe care o planuiti ? Cateodata e incredibil ce le trece prin minte celor mici. O remarca absolut intamplatoare poate fi inteerpretata ad literam si poate fi considerata ca adevar absolut, pentru ca la varsta asta sunt in lumea concretului.

Oricare ar fi cauza, ceea ce ai de facut e ce au spus si fetele mai sus si ceea ce, sunt sigura, ai simtit si tu ca trebuie sa faci. Dragoste, imbratisari, confirmari si asigurari a sigurantei ei.

*** Sophia mea a plans o data foarte tare cand urma sa plec la Bucuresti pentru cateva ore (plecare de care stia, si cu care era ok, mai ales ca mai plecasem si inainte) pentru ca "tu pleci la Bucuresti si tati pleaca la munca si eu raman singurica". Fiindca era sambata am uitat sa ii spun ca tati sta acasa, luasem ca de la sine inteles ca nu va pleca tatal ei la munca fiind week-end.

karligutza spune:

poate n-ar fi rau sa stati de vorba cu un psiholog pentru ca va poate da cele mai bune sfaturi... nu cred ca e cazul sa apelati la descantece sau alte fenomene paranormale ; iar preotul poate fi si el un sfetnic bun (un altfel de psiholog... dar depinde... mai bine mergeti la un MEDIC psiholog).

ce-mi vine mie in minte acum sa te intreb e daca mama si soacra sunt vazute zilnic inseamna ca probabil mai lasi fetita cu ele sau doar cu una din ele; poate i se face dor de tine si asta e felul ei de a-ti comunica asta; poate vrea sa nu o mai lasi cu altcineva, mai cunoscut sau mai necunoscut de catre ea; poate ea te vrea doar pe tine momentan; nu stiu, dar poate ca ar fi bine sa stati de vorba cu psihologul pentru ca prin el veti gasi care e problema, ce a determinat schimbarea asta la fetita, unde gresiti voi cu ceva, daca gresiti cu ceva, etc... si solutiile cele mai viabile tot psihologul cred ca vi le poate da.

iti spun asta pentru ca stiu din experienta surorii mele (situatia este incomparabila cu a voastra, dar ti-o spun pentru ca atunci cand consideri ca TU, VOI nu mai aveti solutii, e bine sa va indrume cineva in masura) care a mers la psiholog cu fetita ei de 3 anisori intrucat incepuse sa aibe crize foarte mari de plans si somn agitat dupa moartea sotului ei (deci tatal fetitei) si au rezolvat problemele cu cateva sfaturi si cateva schimbari in functie de ce au povestit ele acolo impreuna cu psihologul.

Numai bine si succes!

karligutza
sunt mamica A delutei