conflicte

Buna.

As dori sa aflu daca vi se par normale existenta conflictelor intre generatii? Ma refer la acelea in care exista opinii diferite fata de cele ale parintilot vostrii, care fac parte dintr-o alta generatie. Voi le acceptati parerile, iar ei le accepta pe ale voastre sau nu? Daca da, atunci va intelegeti bine, daca nu apar conflicte de genul: ce stii voi ce viata grea am dus noi si ce greu te-am/v-am crescut pe voi; voi nu v-ati chinuit ca noi; voua vi s-a pus totul pe tava; noi am pornit de la lingura (lingurita cred) si furculita pai pe vremea nostraaaaaaaaaaaa...faceam si dregeam nu ca voi. De parca noi acum ne abandonam copii (sunt si exceptii), nu muncim, nu facem nimic si trebuie sa le multumim tot timpul parintilor nostrii pentru ceea ce au facut. Consider ca daca generatia acum in varsta nu ne respecta pe noi si pe copii nostrii (si se uita la ei ca la niste ) nu vor fi respectati. Sau am mai auzit pe cineva care spunea "Pai noi am mulcit mult mama nu ca voi si uite cum dam acuma banii pe medicamente. Tineretul din ziua de azi numai este ce am fost noi".
Sunt eu prea exagerata? Intreb deoarece am des astfel de confruntari cu parintii mei pe aceasta tema desi am si eu un servici, am o casa (mentionez ca locuiesc cu parintii (la etje diferite), dar am mucit si noi la construirea casei, chiar mai mult decat ei), am o familie, am doi copii, dar exista un un "dar".
Eu sunt tare iritata cand aud asa ceva.

Alizee spune:

Daca nu reusiti sa va intelegeti defel, de ce nu va separati total ?
Locuind la etaje diferite este destul de usor sa va ignorati. Incearca pentru o perioada. Chiar sunt curioasa cine va ceda primul, fiindu-i dor de ruda de sange.

allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

claudyyya spune:

Gabi conflictul dintre generatii a existat si va exista intotdeauna,parerea mea,indiferent ca locuiesti cu parintii sau nu.uite parintii mei locuiesc la 300km si tot avem discutii de genul acesta destul de des.involuntar la un moment dat asta le vom spune si noi copiilor nostri desi sper sa nu mi se intample pt ca urasc discutiile de acest gen

http://picasaweb.google.com/claudyyya/Printeselehttp://picasaweb.google.com/claudyyya/Printesele

Iasmin08 spune:

Cred ca vine cu varsta Io is din categoria ''imbratranesc si ma tampesc cu succes". Pentru ca atunci cand il vad pe fii-mio ce mica putoare e, nu ma pot abtine sa nu zic ''pe vremea mea, io alergam si stateam la cozi la oua, paine, lapte, portocale, ma bateam cu barbatii la rand la carne, era frig, nu aveam caldura, apa calda eheeeeee". Si raman cu behaitul ca nu e impresionat

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

natalia_nica spune:

Mai, eu asa gandesc: cine face copii ii face pt ca vrea, asa ca in momentul in care face acel copil are DATORIA sa il creasca ASA CUM TREBUIE. Eu nu vad de ce un copil trebuie sa fie recunoscator ca a fost crescut si pt ca s-au chinuit parintii cu el. Fiecare (sau, ma rog, aproape fiecare) va avea la randul sau copii si va avea datoria sa-i creasca, daca a hotarat sa-i aduca pe lume. Eu crescand cu o mama care tot timpul ne-a "amintit" la cate a renuntat ea pentru a ne putea creste (si din cauza asta eu imi amintesc tot timpul o mama suparata non-stop, fara nici un zambet pt noi), la un moment-dat, n-am mai rezistat si i-am spus si ei cele de mai sus, plus ca, daca nu ne vroia, putea sa faca avort, cum a mai facut de cateva ori prin tineretile ei, cand anticonceptionale nu existau la noi...
Si eu mi-am zis asa, nu-i voi reprosa NICIODATA copilului meu faptul ca l-am facut si crescut si ca ce va dori el aia va face in viata, as vrea doar sa ma iubeasca pana la final... Sper sa-mi si iasa planul

T_Andreea spune:

Sunt de acord cu claudyyya, conflictul intre generatii intotdeauna va exista,dar cred ca cel mai mult depinde de parinti, ai mei, de ex sunt despartiti, suntem 2 copii care am ramas cu mama, chiar daca i-a fost greu sa ne creasca(cand a plecat tata noi aveam 7 respectiv 9 ani) foarte rar am vazut-o suparata, a incercat sa "ascunda" de noi tot ceea ce pe ea o afecta si ce ne putea afecta si noi. In timp ce noi cresteam a incercat mereu sa se puna in pielea noastra si sa ne inteleaga cat de cat nebuniile, iar atunci cand se depasea limita avea aceeasi vb: pe vremea mea nu era asa!,pe cand tata, ne vedeam odata pe luna cu el si mereu ne scotea ochii, ca a facut multe compromisuri,vezi doamne, cat am fost noi mici si ca s-a saturat si ca de cand a plecat de la noi se simte intr-adevar liber. Cred mai mult ca acest conflict intre generatii tine si de om, de personalitatea lui. Am mai intalnit cazuri in care parintii nu cumparau prea multe copiilor ptr ca:"eu am crescut cu izmene, 2 camasi si o pereche de papuci, si am ajuns unde sunt, tie ptr ce iti trebuie mai mult".
Parerea mea ar fi sa fiti un pic mai rezervati ca si familie fata de ei si sa lasati de la voi mai mult, si sa vedeti unde se ajunge.
Mult succes!

mina spune:

TIneretul din ziua de azi nu va fi NICIODATA cum eram noi pe vremea noastra. Asta e o treaba valabila indiferent din gura cui se emite propozitia.

Nu primesc de la parinti si socrii asa niste reprosuri cum descrii tu, insa fineturi din care rezulta ca la 37 de ani am nevoie de indrumari clare sa cresc un copil..sau instructiuni detaliate sa despachetez niste bagaje....mai primesc. Eu le iau ca atare, adica ascult sfaturile chiar daca e a suta oara cand le primesc si incerc sa ma bucur ca-i avem aproape (sufleteste, ca fizic stau in alt oras), ca sunt iubiti de copil care are o copilarie ca la carte, cu bunici si tot asa.

Sper sa n-ajung asa, sau daca voi gandi asa macar sa ma abtin s-o zic

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

musetto spune:

Si la 8000 de km se intampla fenomenul... De ce s-a inventat posta electronica? Sau videochat-ul? De ce? De ce?

marius spune:

Supercoool raspunsul,m-ai facut sa rad . Imbatranim si ne tampim impreuna, cu succes desigur!


Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

ankalaura spune:

Eu cred ca pe tine nu te deranjeaza atat de mult comparatia intre generatii, cat spiritul critic... Ca si cum nimic nu e destul. Nu e destul cat muncesti, nu e destul cum gandesti, nu e destul cum iti educi copiii...
Drept sa spun acuma ... eu as fi venit cu intrebarea asta INAINTE de a construi casa si de a decide sa locuim impreuna
Istoricul iritarii mele vis a vis de contradictiile astea intre generatii spune ca de reglat nu se regleaza. Se tolereaza sau nu. Atata tot.

claudyyya spune:

musetto asta era si ideea nu conteaza ca parintii sunt aproape sau la sute-mii de km,acest conflict tot va exista(gabi a precizat faptul ca locuieste cu parintii)

http://picasaweb.google.com/claudyyya/Printeselehttp://picasaweb.google.com/claudyyya/Printesele