Mult prea alintata!!

Ce sa ma mai fac cu ea?
plange din orice, nu sta cu nimeni decat cu mine, numai in brate si plimbata prin casa, nu am voie sa ma asez ca plange, se vede ca e un plans de ala alintat.
cum o pot dezobisnui de stat cu ea in brate?
cum o pot obisnui sa mai stea si cu bunicii fara sa planga.??
daca o las, de obicei o gasesc umflata de plans si suspinand//o iau in brate si gata. e ok. ajutor!
are 5 luni.

freedelia spune:

Pai n-o dezobisnui... la varsta asta, copiii incep sa faca diferenta intre persoanele care ii tin in brate si nu mai e ca la 1-2-3 luni cand stateau la oricine. Acum au preferinte si evident ca mama este #1. Cumpara-ti wrap sau sling ca sa ai mainile libere si stai cu ea cat are nevoie. Cu cat o lasi mai mult sa planga, cu atat mai frustrata va fi si iti va solicita atentia mai mult. Daca o tii in brate cand/cat are nevoie, va invata destul de rapid ca mami este acolo cand are nevoie si va deveni mult mai independenta.

Ca sa nu mai zic de asta cu alintatul, la un copil de 5 luni -- ce e aia plans alintat?? Pai daca plange, inseamna ca are nevoie de tine, nu?? De unde alintul?? Care e definitia alintului?? Plange nu ca o doare ceva ci ca are nevoie de mami -- asta inseana alint?? Nevoia de mami???

Parerea mea e ca (,) cu cat vei incerca mai mult si mai des sa o faci sa se obisnuiasca fara tine, cu atat mai mult se va prelungi perioada ei de nevoie de tine. Si invers, cu cat ii vei fi mai disponibila, cu atat mai repede va invata ca mami e acolo cand are nevoie si nu te va mai solicita.

36+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE

light spune:

Freedelia are dreptate. Incepe perioada anxietatii de separare. Pana acum, bb era una cu mama, nu realiza ca se poate separa de mama. Acum realizand asta, ii e frica sa nu o piarda. Pentru un bb asa mic, momentul in care nu o mai vede pe mama e de mare tensiune, teama, frustrare. El nu stie ca mama vine inapaoi imediat, nu intelege lucrul asta. El nu o mai vede si o vrea inapoi, vrea sa se simta in siguranta, siguranta pe care numai mama i-o poate da.Al meu are 8 luni si se manifesta la fel. Cand ma duc la wc il pun pe un fel de oala din cauciuc moale care il sustine bine si sta in fata mea si ma vede, la fel la dus. In bucatarie il tin in scaunul de masa langa mine.Azi de exemplu am fost la ginecolog si cum bb al meu urla ca din gura de sarpe daca cineva strain in afara familiei se apropie de el si ii vorbeste nu m-am putu baza pe complicitatea asistentelor ca sa il tina ocupat pe timpul consultatiei asa ca am recurs la o manevra. Am apelat la cineva, o ruda, care a venit cu mine cu carutul, l-am intors cu fatza catre strada acoperit fiind de umbrela de soare ca sa nu vada cine il plimba ca ar fi fost mare tragedie, si uite asa bb a fost plimbat de altcineva fara sa stie, in timp ce eu am putut sa am consultatia la doctor.Stiu ca presiunea sociala este foarte mare, si ca in jurul tau nu vei auzi decat "e prea rasfata", "s-a invatat in brate", "trebuie sa o inveti independenta", "ce o sa te faci mai incolo", "face din tine ce vrea", "mai las-o sa si planga ca face plamani" sau mai stiu eu ce alte aberatii, insa iti garantez ca persoanele respective nu stiu ce vorbesc, si cred ca in relatia ta cu copilul nu are ce cauta gura lumii ci instinctul tau matern si satisfacerea nevoilor copilului spre binele, siguranta si fericirea sa.Asadar incearca sa ii indeplinesti aceste nevoi de a fi in permanenta alaturi de mama, chiar daca iti e foarte greu dar vei vedea rezultatele mai tarziu. La fel si daca faci invers, rezultatle negative or sa apara.

---

un om are nevoie de sange

---

my deviantArt Gallery

theo_2004 spune:

Andreea, ai deschis un topic asemanator si cand fiica ta avea 4 luni. Ti s-a spus si atunci ca nu e vorba de alint, santaj sau alte asemenea! E dorinta, nevoia unui copil mic de a sta cu mama lui.
Ciudata nevoie are si copilul acesta, nu-i asa?
Reciteste topicul acela, unde mamici bine intentionate ti-au scris ca e vorba de dragoste, de satisfacerea unor nevoi, nicidecum sa puna biciul pe tine.

mami de theo
"o zi in care nu ai ras este o zi pierduta"

conchita spune:

patrisuca, pot sa te intreb ceva, te rog? e al doilea topic identic intr-o luna. ne-am batut toate capetele sa-ti raspundem data trecuta la exact aceeasi intrebare - este NORMAL sa planga cand dispari tu, ea crede ca dispari definitiv si se sperie. ai raspuns ca ai inteles si ca e ok. ce s-a intamplat intre timp? ai uitat discutia? uite-o aici:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=146897

intrebarea mea este: tu te-ai pregatit pentru ingrijirea copilului cand erai gravida? ai citit vreo carte, te-ai documentat minutios la medici, ai discutat cu mamici?

lucrurile astea nu ar trebui sa te ia pe nepregatite. ai un copil, esti datoare sa te informezi, preferabil dinainte. acum are 5 luni, de ce nu citesti tu ce se intampla cu bebeii de la varsta asta in sus? ca sa nu te mai surprinda nici plansul, nici ca nu sta in pat, nici ca una-alta. gandeste-te ca mai tarziu va fi si mai dificil daca nu stii sa recunosti niste etape de dezvoltare normale. nor-ma-le. probabil ca poti intreba pe forum zilnic cate ceva, eventual acelasi lucru, dar cat te ajuta? educa-te, iti va prinde bine, iar fetitei ii va fi si mai bine.

o steluta pentru titlu - este insenzitiv si nerealist. plus, lipsit de respect pentru fetita ta care te iubeste si are nevoie de tine, in timp ce tu te plangi ca e muuuuult prea alintata. dar tu cum esti, ca te plangi de aceeasi problema de doua ori pe luna? nu tot alintata? imagineaza-ti ca sotul tau ti-ar zice acelasi lucru. :-))

joklk spune:

Nu inteleg cum te poti gandi sa dezobisnuiesti un copil de cinci luni de a sta in brate. Chiar crezi ca daca o sa ai un copil care sta in patut si admira peretii in timp ce tu ai timp de altceva va fi un copil mai fericit? Eu cred ca ar trebui sa te gandesti in primul rand la bebe si la ce ii ofera lui fericire, implinire, liniste. Te cred ca e greu dar iti spun din experienta (fetita mea are un an si cinci luni) esti inca in cea mai usoara perioada, urmeaza etape mult mai solicitante.
Eu cred ca probabil ai in jur ceva persoane care iti spun ca nu e bine sa o inveti in brate. E foarte bine. Asa ca inarmeaza-te cu rabdare si intelegere si priveste inainte.


Johanna mami de strengarita Karla Luiza (14.09.2008)
pozele noastre
Povestea piticului nostru drag Karla-Luiza
universul meu de copil - poze

alex_andra spune:

Buna dimineata
Fetelor, voi aveti dreptate in ceea ce spuneti, dar fiti mai ingaduitoaer cu patrisuca, probabil ca este un pic speriata, bazat pe faptul ca probabil e obosita, foarte obosita si ar vrea si ea sa mai respire putin si nu poate.
Zic doar sa n-o certam , ci sa fim alaturi de ea. Ganditi-va cum ar fi sa fiti voi disperate de oboseala si cand indrazniti sa spuneti cuiva .lucrul asta, sa vi se sara in cap de catre toata lumea.
Mi-aduc aminte cand era eva mea de cateva luni, ca de oboseala, sculata noaptea din 2 in 2 ore si dimineata luata cu noaptea incap si tot asa....ma lua plansul de disperare de oboseala si ma certam cu toata lumea, pentru ca nu mai suportam pe nimeni.

Patrisuca, esti obosita, o sa-ti treaca. Stai in raza ei vizuala, pune-o pe paturici cu activitati, da-i jucarii, iubeste-o si rasfat-o. Nu o sa fie mereu asa. In curand o sa stea in fundulet si o sa poti s-o pui in scaunele. In curand o sa vina primavara si o sa poti iesi cu ea mai mult prin parc, o sa socilaizezi cu alte mamici si implicit si fetita ta o sa socializeze cu alti copii si o sa se mai relaxeze. Acum tu esti universul ei, te vrea numai pe tine.
Eva mea, in primele luni era cam la fel. Dar acum a crescut si exploreaza prin casa, nu mai are nevoie doar de mine. Se joaca cu diverse, alearga prin casa, nu mai vrea doar in brate. Mai ai putina rabdare.
SI te rog, nu lasa fata sa planga

Andra, mami de leoaica Eva (03.02.2009)

anna-mama spune:

La 5 luni nu e alintata, are doar nevoie de tine. Asa am patit si eu cu baiatul, si stiu ca ti-e greu, dar nu era alint, de cand merge singur nici nu mai il intereseaza bratele mele, isi poate satisface singur nevoile de deplasare, iar daca era alint nu avea cum sa dispara peste noapte Rabdare, cu cat va creste si va incepe sa inteleaga, sa cerceteze si sa se joace, cu atat iti va fi mai usor. Curaj

Ana, mami de bubulet zambaret (09.02.2009)

Cristina_C spune:

Bine a facut conchita c-a pus link la celalalt subiect - mi l-am amintit si, chiar asa, asta nu-i cu nimic diferit de primul.
Bucura-te ca ai un copil sanatos, ce te faceai daca era bolnav sau daca ti-l doreai si nu puteai sa-l ai? Bucura-te ca esti tanara si ca ai putere, ce te faceai daca erai mai in varsta si te dobora oboseala si adormeai din picioare, pur si simplu? Sau daca erai tu bolnava? Nu dispera din nici un motiv si apreciaza toate lucrurile bune pe care le ai in momentul asta. Nu asculta si nu gandi tot felul de prostii despre copil cum ar fi ca e speculant sau alintat. Copilul tau e normal si singura care trebuie sa-si schimbe atitudinea, gandirea si starea de spirit esti tu, mama lui. Daca nu faci asta, fiecare etapa din primii ani de viata ai copilului o sa ti se para infernala... a se vedea alte subiecte de aici cu copii de 2-3 ani "incapatanati si indaratnici". Schimba-ti din timp modul de gandire, gandeste pozitiv! Eu imi spuneam asa: "nimic nu e prea greu pentru mine cand vine vorba de copilul meu! Il iubesc si merita orice efort". De iubit il iubesti si tu pe al tau, sunt convinsa.
Un copil se creste cu RABDARE si da, de multe ori poate ti-e greu, dar merita 100%.
Esti o persoana adulta, ai discernamant si instinct de conservare, imposibil sa nu te poti odihni minimul de ore din 24 cat sa poti functiona. O sa vezi c-o sa reusesti si c-o sa fii mandra de tine!

szivarvany spune:

Incearca sa te pui in locul copilei si sa simti ce simte ea si sa stii exact cat stie ea despre lumea in care a sosit.
Poate iti va fi mai usor sa te multumesti cu minunea ta.

Daca nu reusesti, intra la UMANITARE si citeste acolo drame. Citeste cate mame si-ar dori sa aiba un pui ca al tau, sanatos !!!
Intra la sufletul credintei ... cate mame si-au plans puiutii plecati la ingei, poate asa iti revii !!!

Sigur esti obosita/satula sau cum esti, dar NU ai de ales. Pune-te si vezi partea plina a paharului

Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu Sela

conchita spune:

la topicul celalalt ti s-a sarit si tie in ajutor, nu pot sa cred ca nu-ti amintesti. nu o cearta nimeni, doar ca ne repetam. e legitim s-o intrebam pe patrisuca daca mai tine minte discutia de-acum o luna. si de ce are nevoie s-o repetam. ma gandesc cum e sa fii disperata de oboseala, ca am trecut si eu pe-acolo. dar n-as fi indraznit in vecii vecilor amin sa imi numesc copila muult prea alintata, santajista. si asta, la 4-5 luni. cand esti obosit, te duci si te culci. cand esti gravida, te documentezi, cum am zis, cu medicii, cartile, moasele, alte mame.

mi se pare absolut incredibil ca in secolul asta, unde informatia este atat de usor accesibila, sa vina cineva cu acuze (alintata, santajista, etc) la adresa unui bebelus, pur si simplu din necunoaste.

plus respectul pentru userii care au tocit tastatura plangandu-i ei de mila pe 10 pagini la subiectul trecut. daca asta e topic cu plans de mila, si titlul e doar din greseala, aleg sa plang cu bebelusul! intreb ce s-a schimbat intr-o luna, nu o cert. si mai intreb ce s-a intamplat cu imaginea milenara a mamei cu copilul in brate, aud? ce mai ramane din mamosenie daca scoatem tinutul in brate al bebelusului ( asta ca prevenire pentru cele, aceleasi, care vor sari sa spuna ca ele nu-si tin adolescentii de 14 ani in brate)?? locul bebeului e la mama in brate. patul e facut pentru somn, nu pentru vegetare.

"ce sa ma mai fac cu ea", via patrisuca

la asta abia ma abtin.