Barbatii care refuza...sexul

ladyJ spune:

Ba tocmai de asta esti
Sunt putine cuplurile care au inteles ca in relatiile lungi, la un moment dat, este nevoie de maturitate pe toate planurile.

Exista criza barbatului, pana la urma? De ce apare si cum se manifesta ea?

beren spune:

Sunt convins ca exista; dar sunt probabil inca prea tanar ca sa ofer vreo marturie. Presupun ca perceptia de pierdere a statutului de "eligible male" le joaca feste multor barbati cand ajung spre 45 de ani. Nostalgia propriei lor tinereti? Frica de batranete? Toate par probabile. Dar ce nu inteleg este de ce nu ar avea aceeasi persoana constiinta faptului ca imbatranim permanent si inainte de "varsta critica". Poate ca daca ar constientiza acest fapt, cei "loviti" de criza ar fi mai bine pregatiti. In orice caz, un dezvoltat simt al ridicolului ar ajuta de asemenea, dar nu se vinde la sticluta din pacate.

lisa79 spune:

hahaha...nu va spun ca sotul nu s-a atins de mine cat am fost gravida DELOC...cica nu a putut...muream,nu imi venea sa cred,mai ales in trim 2 cand imi venea sama urc pe pereti,normal ca faceam din tantar armasar ca ziceam ca e din cauza ca sunt garsa,ca ma umflu,ca sunt urata...ca ,ca,ca,... saracu' ma mir cum de nu si-a luat lumea in cap.
Nu avem o problema cu sexul,doar cat am fost gravi,si da,e adevarat ca noi,femeile o luama tare drastic cand suntem refuzate,dar sa refuzam ...o facem cu zambetul pe buze.

un vot va rog!

enik83 spune:

eu nu tiu la altii cum e...dar la mine sotul meu sa fie mort copt, rupt de oboseala..daca il atat un pic...niciodata nu m-a refuzat..

12+

Selene_Bunny spune:

Ce se poate face in urmatoarea situatie?

Ea, un pic peste 30 de ani, frumoasa, plina de energie, atragatoare, casatorita cu el, catre 40 de ani, simpatic, atragator, dar parca vlaguit...

Mai exact, locuiesc in orase diferite, din constrangeri de serviciu, se vad rar, cam o data la 3 saptamani.

In ciuda acestui fapt, el nu ii da ei de inteles ca ar dori-o, ca ar vrea sa faca dragoste cu ea, nu ii acorda atentia dorita, nu il cuprinde pasiunea (macar o ocheada cu subinteles, nu sa sara pe ea) cand ea iese din baie invelita doar intr-un prosop sau trece prin fatza lui in lenjerie sexy.

El se plange mereu ca este obosit, ca il doare capul, ea rabda cat rabda, dar apoi izbucneste, intervine frustrarea, si incepe sa ii reproseze tot felul de lucruri pe care, daca ar fi satisfacuta, le-ar trece cu vederea. El spune ca, cu cat este mai cicalit, cu atat ii piere cheful de... ghidusii.

Eu o consolez cum pot, ma intristeaza faptul ca ea plange si este nervoasa din aceasta cauza.

Se iubesc, ea oricand si-ar putea gasi pe cineva pentru o aventura, ca are cu ce sa atate un barbat, insa isi iubeste sotul si nu vrea sa il insele. Si el o iubeste, nu o insala, dar nici asa nu se mai poate...

Au incercat in fel si chip sa gaseasca o cale de mijloc, si nimic...

Nici cand locuiau impreuna nu era mai bine...




Un puc mititel / Face numai ce vrea el!

Daria Nandini


http://lb2f.lilypie.com/77K3p2.png

Lucrusoare de daruit

Rufus spune:

Ce naiba sa se faca?
Daca eu as fi ea, as incerca sa vad daca el are cumva vreo problema. Medicala, existentiala...sunt, totusi, sot-sotie.
Daca nu...o femeie frumoasa la 30 de ani nu se refuza!
Trebuie sa fie o problema la mijloc...
lisa, mintea omului e, uneori, de nepatruns, mie exact in perioada in care a fost gravida mi s-a parut nevasta mai atractiva...in fond e o perioada asa scurta...cum naiba sa fie o femeie insarcinata urata?

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

blue eyes spune:

Banc:
Ea, o femeie frumoasa, tanara, apetisanta se duce la doctor si spune:
- Dom' doctor, nu mai stiu ce sa mai fac! Sotul meu ma evita!
Medicul:
- E vita?

Selene_Bunny spune:

Rufus, eu cred ca este vorba despre o problema existentiala, dar, desi am discutat si eu cu el, nu-mi pot da seama despre ce ar fi vorba.

Ca simte ca nu are un scop in viata, la aproape 40 de ani? Ca nu stie ce sa faca cu viata lui? Ca nu e multumit de serviciul pe care-l are, dar nici nu-l lasa, ca e criza si nu-si mai gaseste altul? Ca nu se mai simte barbat (asta e faza noua, de azi)?

Si, daca e asa, ce vina are ea, pentru toate astea?

Mai mult decat sa-l sustina moral, sa-l sune zilnic, sa-l incurajeze, sa-l aprecieze pentru ceea ce face bine, ce poate face?

Ea mi-a spus ca, atunci cand erau zi de zi impreuna, se simtea, uneori, ca si cum i-ar fi mama... Spala, gatea, facea curatenie, el se simtea ingrijit, rasfatat, alintat si gata...

Stiu ca in multe cupluri intervine monotonia, dupa o vreme, dar ei nu sunt casatoriti de chiar atat de multa vreme, peste inca 5 ani, sa zicem, cum va fi? Ea e pasionala, vrea sa simta ca sotul ei o doreste, ca se aprinde dupa ea, lui ii ajunge o data, scurt, intr-un week-end, si ala, la 3 saptamani...

Ii e greu si ei, sa se vada rar cu sotul ei, sa-l astepte exuberanta, cu ganduri... marete (intelegi tu), si el sa intre pe usa si sa spuna "vai, dar ce obosit sunt, ce ma doare capul"... Clar ca ea se simte frustrata...

Din frustrare acumulata, ajunge sa ii reproseze toate nimicurile, sa se enerveze foarte usor, dupa care lui ii piere cheful de orice si uite cercul vicios...

O fi si el obosit, nu zic ca nu, dar si ea este, face zilnic naveta la locul de munca, si totusi, ea il doreste, si el nu...

E anapoda...




Un puc mititel / Face numai ce vrea el!

Daria Nandini


http://lb2f.lilypie.com/77K3p2.png

Lucrusoare de daruit

LilianaR spune:

Meseria (nu sunt psiholog) m-a invatat ca niciodata nu e numai vina lui ori a ei...
Sunt un cuplu si orice problema e comuna.

Oricum, sfaturi practice sunt inutile in prima faza, zic eu. Ca sa-l gadili in talpi ori sa-l masezi la orgoliu...
Esenta e comunicarea si orice comunicare buna duce la usurinta in a afla problema celuilalt.
O lipsa de comunicare (care, de regula, se datoreaza ambilor) inseamna ca e tot mai greu sa afli ce are celalalt. Lipsa de comunicare se instaureaza atunci cand si unul a uitat sa mai spuna ce simte, si celalalt a uitat sa mai insiste si uite-asa, tot schimband rolurile intre ei... degeaba mai incearca un partener sa reinnoade ce s-a intrerupt cu luni sau ani in urma, nu mai e asa de usor de tratat ca de prevenit.
Daca mai luam lucrurile si personal, inevitabil, de genul: nu vb cu mine, deci are ceva cu mine... am ratat totul.

Asa incat, pana nu se restabileste o comunicare, e dificil sa faci masaj, frectie, gadilaturi de orgolii si incurajari sterile. Ele sunt sterile ca asa vor fi percepute, pe fondul intreruperii unei legaturi intre cei doi si nu pentru ca nu ar fi bine intentionate etc.
Asumarea propriei contributii la situatia creata ar fi un pas... discutia libera altul, fara o ordine ideala prestabilita.
Oricum, fiecare cuplu isi formeaza un cerc al discutiilor in care se invarte la fiecare conversatie, indiferent de subiect. El se modifica, cercul, odata cu modificarea starii cuplului... adica de regula discutia incepe cam la fel, sau se stinge cam la fel, chiar durata ei este similara... Ma refer la discutiile serioase, semi tensionate, nu despre vreme.
Relaxarea in a discuta de ce nu facem sex; adicatelea, daca tot nu facem, macar sa ne luam in balon, ce zici? Sau poate ca oboseala asta nu are vreo influienta la a ne uita la un filmulet, poti sa adormi in timpul lui, nu?
Si asa sau altfel, in functie de cuplu, incepi sa afli de pe unde vine lipsa de interes in sexul cu partenera/partenerul.
Ca de-astea de gen: sunt stresat, sunt obosit, ma doare neuronul sunt pe toate drumurile si seamana cu catelul din generala care ne manca tema.

De regula insa, tensiunea unul partener se transfera asupra celuilalt in comunicare (si e normal, ca doar empatizeaza). E dificil sa iti iei un avant si sa incerci sa discuti obiectiv sau... distractiv! Adica, sa ma mai epilez pentru cand ne vedem, sau dau banii de pomana? Pe de alta parte, daca te apuca sindromul dormitului dezbracat, parca o sa am somnul agitat stiindu-ma gen maimuta langa tine, ce zici?

Spunea cineva ca ratat si e... nu mi-a venit sa cred! Imi pare rau s-o spun, dar mi s-a parut inconstienta sau naivitate. Ca sa nu trec in registre grave!
Oricine a avut lipsa de chef de sex, si eu si el si noi si voi! Ca sunt care il executa intr-o inertie, ca pe- datorie conjugala, asta e doar negarea lipsei de chef, deci tot aia sau mai grav!

La intrebarea aceea concreta eu m-as analiza pe mine si viata noastra impreuna intai: cand a incetat dorinta lui, cu ce perioada din viata noastra a coincis, am insistat de la inceput, cat a durat lipsa noastra de comunicare...
Lipsa de comunicare se manifesta si prin: lipsa de complimente reciproce, lipsa de certuri (cearta e o forma de comunicare si e sanatoasa atata timp cat nu devine preponderenta), lipsa de sex, lipsa de interes pentru activitatile comune, timpul comun etc.

De aici ma duc sa vad ce mai doresc eu de la relatie, ca e tare important sa vad daca pornesc sa repar ceva ce mai doresc... apoi sa incep sa ascult si daca nu functioneaza, sa merg la cineva sa vad ce pot insemna toate simptomele relatiei.
Sa merg inseamna sa merg cel putin eu, cel care vreau sa fac ceva cu relatia, in niciun caz repararea unei relatii nu se poate face prin impunerea celuilalt sa mearga el; intotdeauna e mai usor sa mearga cel care constientizeaza problemele si vrea sa le repare.
Indicat ar fi ca dupa un timp sa mearga amandoi, nici nu e musai la acelasi psiholog.

Sigur, in paralel se pot incerca jocuri, chestii practice etc. Asumarea raspunderii (ca nu e musai o vina a cuiva) eu cred ca e esenta.

9+

liliana83 spune:

la fel