Ma preocupa ceva
Raspunsuri - Pagina 2
ciarli spune:
Luna,
Sunt de acord cu tine, nici nu ma gandeam sa renunt la divort. Si mie imi e mai bine sa ma simt libera.
Anna, la mine despartirea nu a fost urata. Noi suntem cumva rasfatati de soarta din toate punctele de vedere. Discutiile dintre noi si separarea au survenit doar pe fondul unor nemultumiri in comunicare. In rest, nu bem, nu luam droguri, nu injuram, nu ne batem intre noi nu ne batem copiii. Nu am facut-o niciodata.
Motivul pt care el a plecat, a fost relativ "sofist", "nu sunt fericit", fericit asa, in abstract. Adica era nefericit tocmai pt ca "trebuia" sa faca lucrurile pe care acum le face "ca vrea".
www.kodakgallery.com/I.jsp?c=125dtbzf.4phg5fl3&x=0&y=kdca89" target="_blank">Leia&Maia
violeta69 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui timeea Dragelor, nu m-am putut abtine sa nu scriu . Nu eu, dar prietena mea cea de suflet, a trecut prin ceva asemanator . Avea un copilas mic - cand a divortat de sot . Dupa vreun an, el s-a "schimbat" radical- a "redevenit" omul pe care ea il iubea enorm - a recucerit-o - s-au mutat iarasi impreuna, i-a facut un al 2-lea copil, s-au recasatorit .... Totul roz - timp de vreo 4 ani - dupa care .... ghiciti ! A redevenit acelasi om de care ea fugise candva si casnicia ei este , credeti-ma, plina de suferinta si compromisuri urate de tot . Sunt trista pt ea si ma mustra constiinta ; atunci , cand s-a reintors la el, mi-a cerut si mie sfatul si o sfatuisem sa-si asculte inima . Nu a fost un sfat bun ; ratiunea trebe sa o asculti prima si inima abia apoi. Regret ca m-am implicat - mai bine taceam din gura . Am ajuns la concluzia ca oamenii nu se schimba , nu se pot schimba . .......... |
acelasi lucru il pot spune si eu.....
oamenii nu se schimba!
la mine au mai trecut 4 ani de suferinta...inutila
dar,se zice ca 10% sunt sanse ca totul sa fie ok......risc cam mare si procentaj ca prea mic de reusita (dupa parerea mea ...si dupa experienta mea!)
Zina spune:
Ciarli, sotul tau poate se comporta asa, pur si simplu ca acum se simte bine in pielea lui, este liber sa faca ce vrea. Si atunci nu se mai simte constrans in nimic. Dorinta asta de-a va ajuta, de-a fi cu voi poate vine tocmai de-aici, acum este fericit, dar fericit pentru ca situatia este cea actuala. Daca va aparea o impacare intre voi, tot asa poate sa reapara si comportamentul lui cel vechi.
Poate are o alta relatie (nu stiu, nu ai dat multe detalii), este fericit in ea, dar isi doreste sa va stie bine pe voi.
Concluzia asta o trag, pentru ca eu nu am vazut ca ai fi scris ceva de genul, cum ca el ar vrea sa inceapa din nou o relatie sentimentala cu tine. Vine la voi, va ajuta, va cumpara de toate, dar atat. Si faptul ca si-a amenajat un apartament si nu ti-a lasat impresia ca ar vrea sa se intoarca, spune multe: este genul de barbat care vrea sa stie ca fosta sotie si copiii nu duc lipsa de nimic, dar el isi reface viata.
Asa am inteles eu din postarea ta.
Imi pare rau pentru voi, ca s-a ajuns la despartire, este greu.
Zina
A_Iulia spune:
Si eu cred ca el se comporta asa pentru ca ii este bine, in sfarsit este un om fericit. Ii este foarte bine asa si probabil ca are fata de voi sentimente sincere dar de alta natura.
Cam asa si la noi. Daca ar fi vorba de iubire, lucrurile ar sta altfel, dar nu mai este. Exista doar simpatie, respect, prietenie etc.
carolinah spune:
Da, noi avem prieteni care au divortat (copilul avea 3 ani pe atunci) si dupa 2 ani s-au reunit. Acum locuiesc impreuna, copilul e fericit si ei iau relatia ca atare. Si daca tine, tine, iar daca nu... nu stiu ce sa zic, va fi mare suferinta pe toate partile...
daiana_raluk spune:
Citat: |
citat din mesajul lui anna32 In acceasi situatie ma aflu si eu. Chiar zilele trecute ma gandeam ca oare cunoaste cineva cupluri din astea care s-au despartit si apoi s-au impacat si merge casnicia bine ? Si eu tot ca tine, imi plangeam amarul aici pe forum acum 1 an jumate, cum m-a lasat fostul cu copil cu tot si s-a mutat cu amanta cu care totul a durat o luna, apoi s-au despartit. De atunci parca s-a schimbat radical, e alt om, atent, zambaret, vine cu regularitate la copil... ma ajuta enorm financiar...si ar vrea sa mai incercam sa salvam casnicia. Eu nu sunt pregatita psihic de asa ceva pentru ca am trait ani de cosmar cu el, dar datorita felului lui de a fi de acum nu as zice nu pe viitor. Oare se mai poate relua ceva cu succes dupa o separare atat de urata si dureroasa ? oare mai exista cupluri din astea ? |
maya2 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui cristoiu ...Poate ca ex-sotul tau are o relatie care il influenteaza in directia asta. Cine stie, poate ea il si impinge de la spate sa va ia cadouri, etc. OK, scenariu de film Hollywood, dar mai exista si oameni pe lume. |
eu n-as zice neaparat asa. sint oameni care nu suporta constringerile de nici un fel. odata eliberati de constringerile zilnice(scoala-te ca plinge ala micu', pune ciorapii murdari in cosul de rufe nu aiurea, fa si tu curat, spala si tu vasele, bla,bla,bla etc)sint niste bomboane de barbati(si la femei e valabil).
de-aici, cred, si grija fata de copiii si sotia lui, pe care-i considera toujours "familia lui"!
nu sintem toti la fel, avem naturi diferite. femeile, vor in general, casatorie, cu voal de mireasa&tot ce implica asta, familie, copiii, tras la jugul casniciei. sint barbati pe care-i sperie un astfel de angajament, se simt constrinsi, fortati, li se ia libertatea, devin rai si agasanti, uneori violenti, numai sa scape din jug. in fond e natura lor cu care ne luptam aici, nu cu sotul nostru in sine. nici el nu poate sa-si impiedice setea de"libertate", face parte din bagajul lui de caracter, de multe nici nu poate sa-ti explice cum se face ca "te iubesc dar nu pot sa traiesc cu tine sub acelasi acoperis!" .
ginditi-va la o vrabiuta, de exemplu, pe care poate ai salvat-o de la inghet intr-o iarna geroasa, ai incalzit-o la sinul tau, i-ai dat cele mai bune si alese boabe, ai tinut-o la caldura si i-ai oferit adapost in cea mai frumoasa colivie, cu nestemate, pe care nici o alta surata de-a ei n-a visat vreodata s-o aiba...
si care, dupa un timp, incepe sa se dea cu capusorul de peretii coliviei incercind sa scape, ii dai drumul prin casa ca nu stii inca ce e cu ea, o iubesti atit de mult, ea nu intelege? vrabiuta se izbeste de toti peretii casei in incercarea de a-si gasi drumul spre cerul liber, dar tu tii ferestrele bine ferecate, te gindesti la binele ei PRIN OCHII TAI! dar binele TAU nu coincide cu binele EI!
astfel incit, vrabiuta, sfirsita si neinteleasa, se stinge in palmele tale, fara ca tu sa fi inteles vreodata ca si ea te iubeste si apreciaza ce-ai facut pentru binele ei, dar ca sa poata trai, are nevoie de libertate!(in timp ce suratele ei inghetate privesc cu invidie prin geamul inchis la surata lor gata sa-si dea sufletul si-si spun in gusulita lor mica:"ipocrita, a avut tot ce si-a dorit, a fost tinuta-n puf si uite cum rasplateste mina care-a salvat-o! ce-as vrea sa fiu eu in locul ei!"(fara sa-si dea seama ca, povestea ar fi identica si pentru ea.
am inventat istorioara asta ca sa ma fac inteleasa, nu e suficient sa ai o colivie de aur si boabe alese ca o vrabiuta(pasarica libera, libera...) sa fie fericita, n-ai s-o "dresezi" niciodata, e in genele ei sa zboare, sa sufere de frig si foame dar sa ciripeasca LIBERA la rasaritul soarelui!
cea mai fericita ar fi ea, daca i-ai aseza bunatati pe pervazul tau si-n fiecare zi ar veni cu drag sa ciuguleasca, sa-ti povesteasca pe unde-a mai zburat si ce-a mai vazut, dar cind s-a saturat sa PLECE LIBERA la treaba ei, urmind ca miine sa vina din nou si tot asa.
voila, asa cred eu ca se intimpla si cu unii semeni de-ai nostri, ei vrabiutele dornice de libertate si noi, statornicii, neintelegind cu ce le-am gresit, ca le-am oferit totul, incepind cu o colivie ferecata, din aur si nestemate...
ruxij spune:
Si eu cred ca despre asta este vorba, adica lui ii convine mai mult asa, fara "responsabilitati", face pt voi ce vrea si cand vrea si daca vrea. E mai convenabil asa pt el cred. Problema ar fi ca dc. v-ati intalni si "intr-o anumita parte a casei" devine ca aia "nici nu te ia, nici nu te lasa", adica tu nu te mai simti libera sa iti cauti alta relatie.
buflea spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ciarli Motivul pt care el a plecat, a fost relativ "sofist", "nu sunt fericit", fericit asa, in abstract. Adica era nefericit tocmai pt ca "trebuia" sa faca lucrurile pe care acum le face "ca vrea". |
Ia sa duc eu scenarita mai departe ...eu cred ca avea pe cineva si de aia prezenta voastra, aerul pe care il respirati si TOATE lucrurile care tineau de voi il deranjau. Nu avea grade de libertate. Acum e liber, e implicat in noua relatie, este linistit sentimental si nu mai are nimic cu voi ... e constient sa copiii si implict tu veti fi o parte activa a vietii lui fata de care are obligatii. Isi indeplineste obligatiile si merge mai departe cu viata lui.
Parere mea este sa nu iti pui mare baza - mergi inainte cu divortul si profita de ceea ce iti ofera, tie si copiilor, la maxim. S-ar puta sa pierzi aceasta atentie odata ce noua lui relatie avanseaza spre commitment, ca doar nici nevasta nr 2 nu accepta cu placere prea multa atentie dedicata nevestei nr 1. Si nu iti face ganduri, nu cu el ... daca e sa fiti iar impreuna, asta trebuie sa fie natural si sa vina de la el. Oricum nu te mai ra-marita cu el niciodata ...eu nu le inteleg pe fetele astea care divorteaza si se re-marita cu acelasi.
Personal, daca as divorta, cred ca nu m-as mai marita in veci cu nimeni ...
ciarli spune:
Fetelor, multumesc.
Sunt intru totul de acord cu voi, doar ca ma gandeam ca poate imi scapa mie ceva. Pt ca, sigur, o parte a mea, intima, care se arata doar aici, ar vrea sa revina in aceasta relatie. Insa realitatea e ca nu se poate din toate motivele pe care le-ati expus si voi.
pe toate
www.kodakgallery.com/I.jsp?c=125dtbzf.4phg5fl3&x=0&y=kdca89" target="_blank">Leia&Maia