independenta la copii
Raspunsuri - Pagina 2
roxy spune:
tala multumesc, asta incerc si eu sa fac, sa-si doreasca sa fie mare, nu mai mare decat varsta lui, nu cer mai mult decat poate, dar macar sa vad ca are dorinta asta de a se depasi, de a incerca mai mult si deabia dupa ce vede cu adevarat ca nu poate sa renunte, nu dinainte.
Iar faptul ca multe din rude si cunoscuti, vad ca cel de al doilea copil al meu este foarte vorbaret, sta la discutii cu tine ca un om mare, la 2 ani , si iti explica el tie din toate domeniile, face ca sa fie mai mult interesati de el, iar fratele mai mare, mai timid, mai reteras, mai nesigur, mai "eu nu stiu, nu pot"fara sa incerce macar, sa fie lasat pe margine.Este mare acum in conceptia celorlati, eu tot copilul meu mic il vad, chiar daca are 9 ani.
Dar imi doresc sa ajung o zi in care sa nu mai ceara ajutorul chiar la orice si sa poata si el , pentru binelel lui, nu al meu.
Pentru ca doare a naibii sa vezi ca trece timpul si anii se adauga ca numar, da comportamentul si puterile nu tin pasul cu anii...
De aici si groaza mea, cosmarurile mele.
Luna1 spune:
Roxy . Cateva exemple doar pt a iti spune cum ii incurajez eu independenta lui Cosmin. I-am dat chei de la casa si vine singur de la scoala si descuie usa desi eu simt ca imbatranesc si il sun la mobil cand pleaca de la scoala. Acasa am vazut ca ii place sa reuseasca in orice, ii place sa arate ca poate asa ca il invat sa gateasca mici nimicuri, omleta, gris cu lapte, ciocolata calda, etc. E atat de mandru ca face omlete ca acum ma roaga sa continuam lectiile de gatit cu oua prajite. Initial atitudinea era aceeasi "Nu pot, nu stiu", acum ii zic doar sa incerce, e putin "botos" insa la sfarsit cand vede rezultatul este f fericit. Am inceput sa-l las la o strada distanta de noi cu bicicleta, acolo locuieste un prieten, cu mobilul dupa el, il sun cam la 30-40 min sa stiu ca e bine. Exemplele pot contiuna, mers la magazinul din colt sa cumpere ceva, mers la scoala pe jos singur (daca scoala e aproape).
Apropos, am avut si eu visul respectiv, in care trebuia sa renunt la un copil, in realitate nu as fi renuntat la niciunul normal insa in vis...am renuntat la cea mica urland de durere, insa am simtit ca ea poate supravietui, ea fiind f independenta, el, datorita situatiei noastre el inca are nevoie de mine. De cand l-am nascut am fost terorizata ca va da o masina peste mine si el va ajunge pe mainile unui om caruia nu-i pasa de el, concret nu-i pasa. Si din punct de vedere legal acel om are dreptul sa-l aiba. Copilul meu langa un om care nu stie nici cand ii e ziua de nastere...Asta e cosmarul meu.
P.S. toate exemplele de mai sus sunt facute luand masuri de siguranta drastice, discutii interminabile despre ce e safe si ce nu...
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)
asteryaro spune:
Putin off-topic , dar totusi...
Roxy , LA MULTI ANI!!! Sanatate, fericire, multa putere si multa intelepciune iti doresc! Fie ca visele tale sa devina aievea !
Revin si eu azi, dupa ce mai termin urgentele.
Cristina si Razvan (31.01.2006)
"Viata e ca carosabilu': unii vine, altii trece..." (adusca, membru DC)
(1),(2),(3),(4),(5),(6)
MY HERO
pitzinuca spune:
sdcristian sau roxy, va rog as vrea si eu cartea: bobinacu@yahoo.com
merci!
b
"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."
roxy spune:
multumesc mult asteryaro pentru urari.Sper sa devina aevea, si acelasi lucru iti doresc si tie.