Ingrijorari pentru momentul "Z" - cu cezariana

Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns pana aici - astept dintr-un moment in altul momentul "Z" - cand plecam la spital si ne pregatim de nastere.

BB se impinge in fiecare seara, uneori mi-e teama sa nu stau prea mult si sa ajung prea tarziu la spital, pentru a se putea face operatia. Alteori ma gandesc ca - sun eu medicul - dar daca nu ajunge la timp si uite asa trebuie sa apelez la medicul de garda sa ma opereze el (Nu ar fi neaparat o problema, dar nu as fi la fel de linistita).

Trebuie sa decid ce fel de anestezie sa primesc - iarasi o decizie ce mi se pare grea, desi am vorbit vreo jumatate de ora cu medicul anestezist ca sa aflu mai multe detalii.

Si ma enerveaza ideea de a avea sonda pentru urina - la prima cezariana nu am avut si m-am descurcat, dar medicul spune ca e mai bine cu... pt ca se evita complicatiile daca nu pot urina dupa operatie.

Ma mai contrariaza si ca voi intarzia cu alaptatul - eu sunt convinsa ca la primul copil (nascut tot cu cezariana)am avut lapte (ma rog, colostru) a doua zi. Ca a treia zi deja aveam nevoie de prosoape la sani, sa nu ud tot patul.
Iar medicii, asistentele si lumea din jur imi tot spun ca lactatia intarzie dupa cezariana, deci nu are rost sa-mi fac griji pt perioada cat stau la reanimare - ca oricum, cu-atatea infectii si gripe, e mai bine sa nu-mi aduca copilul pana nu ma muta cu el in salon.

Mai am si o tuse ramasa in urma unei raceli - de care nu mai scap - si ma gandesc ce ma fac daca ma apuca tusea operata fiind.
SAu poate am noroc ca antibioticele primite pt operatie sa ma ajute si in privinta tusei?

Cum bb se poate hotara oricand de-acum sa vina - nu promit ca reusesc sa continui cu acest topic al ingrijorarilor mele... Dar daca dispar o vreme din peisaj, sper sa revin cu raspunsuri pentru alte mamici care asteapta momentul "Z" cu cezariana.