Relatia angajat-angajator

La fix ai picat in viata mea, chiar voiam sa deschid un subiect, dar intrebarea mea este din "cealalta" parte.

Datele problemei sunt asa: am nevoie de o asistenta (ma rog, ceea ce se cheama in general "secretara"). Are de facut treaba clasica: telefoane, corespondenta, agenda, pregatit intalniri (implicatie lejera aici), comunicare etc. Leafa este cea a pietei, iar locul este unul in care se va intalni cu persoane interesante, instruite, civilizate (deci nu va contacta cu un "public" dificil).

Am vazut trei persoane, astfel:
1. O doamna, divortata, copil 3 ani, CV foarte bun, experienta, recomandari. Mi-a spus insa de la bun inceput ca e mama singura si daca are copilul probleme, ea lasa totul balta si pleaca in clipa urmatoare (am inteles ca nu se adapteaza la camin, plange, o suna, fuge). In discutia cu ultimul ei angajator mi s-a spus ca asta a fost motivul pentru care a plecat (de altfel, maxim competenta).
2. O domnisoara, CV bine mobilat, scoala, master, fara experienta, fara recomandari. Dornica sa invete. In timpul intrevederii noastre i-a sunat telefonul si a raspuns, vorbind cateva minute cu iubitul sau. Si-a cerut scuze apoi - mie mi s-a parut ciudat insa, nici macar eu insami nu-mi permit sa vorbesc cu sotul meu in timpul unei intalniri. Dar as putea trece peste asta - poate nu i s-a parut important
2. Un... tanar student, fara experienta, foarte determinat (este nevoit sa munceasca pentru a se intretine pe el si pe bunica sa), inteligent. Cam timid, dispus insa sa munceasca pe branci, cu un soi de disperare. Ar face orice pentru a capata aceasta slujba.

Tu, ca specialist, pe care mi-ai recomanda? (am scris tot ce stiu despre fiecare, n-am alte date).
Eu inclin puternic spre unul dintre ei, dar as vrea sa-mi verific intuitia printr-un specialist.
Multumesc mult daca iti faci timp pentru o analiza si un raspuns!

Elena spune:

Buna, Mediajust!

In primul rand vreau sa te intreb daca acesti 3 candidati sunt singurii vazuti de tine sau sunt cei ramasi pe lista scurta? pentru ca daca sunt singurii vazuti, sfatul meu este sa mai vezi si alti candidati.

Acuma, daca vrei sa alegi intre cei 3, e greu sa-ti dau un sfat care sa-ti fie cu adevarat de ajutor de la distanta, fara sa fi vazut acei candidati, plus ca intervine acel factor de 'chimie' intre doi oameni si asta numai tu stii cum ai simtit cu acesti candidati.
Asadar e clar ca nr. 2 pica.
In ceea ce-i priveste pe cei doi:
- doamna cu copilul: ti-a spus la jobul precedent cat de des se intampla sa trebuiasca sa se invoiasca? de cat timp merge copilul la gradi? in principiu, adaptarea n-ar trebui sa dureze prea mult, intr-o luna-doua copilul ar putea fi ok si ea n-ar mai avea nevoie sa se duca imediat la el; pe de alta parte, foarte probabil ca vor mai interveni inevitabil si imbolnavirile, are cu cine lasa copilul mai multe zile acasa?
- studentul: in ce an este? pentru ca daca este in ultimul an s-ar putea ca la vara, dupa licenta, sa-l pierzi!
Este student la zi? daca da, l-ai intrebat daca are cursuri sau seminarii cu freceventa obligatorie, pentru ca in cazul asta si el va lipsi, plus sesiunile!

Faptul ca este foarte determinat, inteligent si dispus sa munceasca din cauza unei nevoi reale, il face un candidat eligibil si ar putea intr-adevar sa se descurce foarte bine.
Din spusele tale, singura problema pe care o vad la el este timiditatea, pentru ca in timp ce unii pot trece peste ea, altii nu reusesc deloc. Ai putea sa il pui sa dea o proba sa raspunda la telefon, vezi daca are o voce clara sau doar mormaie. Si noi am avut o fata timida la receptie si desi i-am spus de multe ori sa raspunda mai ferm si sa vorbeasca mai tare, ea raspundea foarte incet, de abia auzeai ce spune.

Multa intelepciune iti doresc, sa faci alegerea cea mai buna!
Daca mai ai intrebari, nu ezita!



_

Cred in soare chiar daca nu straluceste, cred in dragoste chiar daca sunt singura, cred in Dumnezeu chiar daca nu-mi raspunde.

Mediajust spune:

Va multumesc mult. Nici nu ma asteptam sa suscite atata interes aceasta problema, si cred ca aceste opinii nu ma ajuta doar pe mine, ci si pe cei care vor citi si vor aprecia aceste puncte de vedere.

Am vazut 8, celelalte nu m-au interesat din capul locului din diferite motive (cel mai trist - una care mirosea groaznic a chiftele! si-mi era si foame!!!)

Doamna a plecat de la fosta slujba oarecum fortat (prin demisie "eleganta", dar oricum ar fi fost concediata). Ultimul an si l-a petrecut prin instante - un divort urat (si prost gestionat), un partaj care nu se mai termina si o redeschidere a procesului de incredintare a copilului pe care tatal incearca sa-l obtina (sau doar s-o chinuie - aici nu mi-e clar). De aici probabil si disperarea ei in legatura cu copilul, de aia fuge la primul apel al educatoarei sau (mi s-a spus ca s-a intamplat de cateva ori) - pur si simplu nu vine pentru ca plange copilul si nu-l poate duce la camin.
Este clar ca e o situatie tensionata, careia ii face greu fata.
Altfel - are 30 de ani, de la 18 ani este tot secretara, arata civilizat, scrie/vorbeste corect romaneste (pentru mine este important).
Mi-a vorbit ceva mai mult despre ea decat zice uzanta pentru ca, daca tot ajungi cu alta treaba la avocat, de ce sa nu arunci o vorba si despre ale tale?! Eu cu asta m-am obisnuit, este un soi de pornire instinctiva.


Sigur ca nimeni nu-i absurd sa nu inteleaga copilul bolnav, serbarea, alte situatii. De aici pana la a te trezi cu biroul incuiat la 10, ca n-a venit secretara, parca e greu de acceptat. Dar la fel de greu este cred sa fii singur, sa stai in gazda, sa-ti fie teama ca-ti pierzi copilul.

Este o slujba oarecare, fara nicio legatura cu cariera. Profesionalismul in sensul cerut de mine se rezuma la seriozitate, organizare, decenta si (daca se poate) sa pot pleca spunand "suna-l pe Popescu" fara sa-i spun cine-i Popescu sau (asta este important) "suna-ma doar daca arde" - si sa nu ma trezesc cu telefoane din ora in ora la care doar ca sa mi se comunice cine a mai trecut pe acolo.

Tanarul este student in anul II, la FF (sau ID). Merge in week-end la cursuri, si are doua sesiuni pe an in care merge doar la examene.

Multumesc pentru sprijin.

Elena spune:

Mediajust, stai linistita, ca nu ai stricat deloc subiectul.
Comentariile tale mi s-au parut chiar foarte echilibrate si pertinente, sunt convinsa ca nu esti deloc genul de angajator de care se plang fetele. Acest gen cu siguranta exista, si nu numai in Romania, ci peste tot in lume.

Pentru ca s-a adus in discutie empatia, eu consider ca ea nu trebuie sa lipseasca din partea angajatorului. Sigur, nu spun sa-si transforme firma in asociatie de caritate, insa o anumita doza de empatie e necesara si recomandata pentru a fi un angajator bun (si cred ca si Mediajust se incadreaza in categoria asta). Am intalnit situatii in care angajatii au refuzat joburi mai bine platite pentru ca aveau un angajator de treaba si empatic, care ii intelegeau (erau mai mult femei in situatia asta) atunci cand aveau o problema, nu le cronometra orele lipsite ca sa le taie din concediu.
Si nu e vorba numai de asta, nu este vorba sa ai empatie doar ca sa-ti pastrezi angajatii, desi si acest aspect este foarte important, ci cred cu toata inima ca atunci cand DAI, cand oferi empatie si bunavointa oricui, si in mod special celor cu care iti petreci cea mai mare parte a timpului, 8-10 ore/zi, fie ca sunt colegi sau angajatii tai, vei primi, conform legii atractiei, numai lucruri bune. Vei fi binecuvantat in afacerea ta, vei fi binecuvantat cu prosperitate. Un angajator care se gandeste numai si numai cum sa scoata profit, cu orice pret si fara a se gandi la cei care il ajuta la urma urmei sa faca acest lucru, nu va putea prospera pe termen lung. Aceasta este convingerea mea. Este genul de angajator care tot timpul bombane ca "nu mai exista oameni cinstiti pe lumea asta, toti vor sa te fure, toti vor sa vina la servici doar sa stea pe net".

Acuma legat de faptul daca sa treci in CV datele personale referitor la starea civila si la copii, nu vad de ce sa nu le treci; si eu le-am trecut in CV-ul meu si nu a fost niciun impediment la angajare ca am copil.
Uneori aceste informatii sunt chiar necesare pentru angajator, cum a dat exemplul si Mediajust, dar si in alte situatii. De exemplu, pentru un job care necesita deplasari mai mult de 50% sau chiar de luni pana vineri, e important sa stie de la inceput care e statusul social al candidatului, pentru ca un astfel de job i-ar putea afecta serios viata de familie acelei persoane. Pentru ca se intampla frecvent ca din disperare multi sa accepte un astfel de job, insa dupa numai 2-3 luni sa-si dea seama ca nu il pot duce sau chiar sotia sa-i spuna ca il paraseste (am avut cazuri de genul asta) daca nu-si schimba jobul.
De aia nici nu e recomandat sa scrieti minciuni in CV-uri, pentru ca orice lipsa a unei abilitate sau disponibilitati declarate va fi dat la iveala mai devreme sau mai tarziu. Se intampla asta cel mai frecvent cand candidatii declara ca stiu engleza la nivel avansat, insa cand sunt pusi sa vorbeasca reusesc cu greu sa lege o fraza.

In legatura cu ce a spus Cait, cu modificarea CV-ului in functie de jobul pentru care aplici, asta nu mi se pare deloc gresit, ba este chiar recomandat. Mai ales atunci cand ai lucrat si esti calificat in mai multe domenii/discipline, e normal sa il structurezi diferit si sa scoti in evidenta anumite calitati si abilitati specifice acelei activitati pentru care ai aplicat.





_

Cred in soare chiar daca nu straluceste, cred in dragoste chiar daca sunt singura, cred in Dumnezeu chiar daca nu-mi raspunde.

Mediajust spune:

Multumesc.
Nu stiu daca sunt un angajator bun, dar macar ma straduiesc sa nu fiu unul rau.
Folositoare sfaturile tale, m-as bucura daca macar o idee din discutiile de aici ar fi real utile cuiva.
Numai bine!

rory76 spune:

Eu as angaja fara ezitare un barbat in jobul de secretar, nu vreau sa spun de ce, dar este evident...chiar imi doresc si eu sa gasesc pe cineva, si manierat, si pregatit, si discret, si super organizat, sa ne ajute la treburile firmei...dar in orasul nostru barbatii nu accepta joburi atat de ...feminine?!

"Trust no one!"

Ramona25 spune:

ce vrei sa spui cu asta?

Andries spune:

Am si eu o intrebare de HR-Legal: daca angajatorul iti cere la un moment dat sa dai testul CPI260 (inventarul psihologic California) esti obligat sa o faci sau poti sa refuzi pur si simplu?

multumesc,

Andries

kariguld spune:

eu, intr-o situatie similara am angajat fata tanara. desigur ca am impus conditii, am instruit-o, am format-o cum am dorit eu, pliata pe nevoile firmei. doamna cu experienta, dupa parerea mea, probabil va spune mereu 'eu stiu asta, eu cunosc, stiu cum sa fac....' sau va fugi la copil cand e cazul.
as lua pe cineva dornic sa invete, de ce nu si tanarul?!
succes!

ALEX, operatie pe cord!
3000 euro, 31 ianuarie!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

XIO spune:

Pe fata in nici un caz.
Evident , din cauza ca a raspuns la telefon. Tine de cei 7 ani de acasa.

***Fur is for petting**
http://www.xfactor.ro/#tp (produse eco)
http://www.adoptiicaini.ro/adoptii-virtuale/
http://www.adoptiipisici.ro/adoptii-virtuale/

http://freecycletm.ecosapiens.ro/

http://accesoriisihaine.blogspot.com/

http://www.4animals.ro/ajuta.html

tic_tac spune:

acum am exact acelasi job, adica inlocuiesc secretara institutiei, plus profilul profesional de baza care este altceva fata de secretara.

domnisorica cu telefonul iese total din ecuatie

mama de copil mic ar trebui sa-si gaseseasca solutii ptr. job in conditiile tare extra lejere, asa le consider eu fata de stresul meu actual de "secretara"
nu as angaja astfel de persoana

iar studentul ramine singura optiune, numai cu program stabilit si respectat

eu zic sa mai cauti persoana corecta ptr. job-ul asta.
mai ales ca nu sunt conditii deosebite