crize ciudate

M-am gandit ca poate imi puteti da o mana de ajutor.Am consultat multi doctori, am facut toate analizele si se pare ca din punct de vedere medical sunt ok.Insa in timpul somnului de dupamiaza fac niste crize ciudate,sunt perfect constienta si cu ochii intredeschisi, incep prin a auzi un sunet ca de clopotel foarte tare dupa care am sennzatia aceea ca si cum m-as da intr-un montagne russ, golu acela in stomac, simt cum imi amortesc mainile , picioarele, gura si intru in panica incerc sa ma trezesc insa nu pot, am impresia ca dau din maini si din picoare ca strig tare la sot sa ma trezeasca insa cand ma uit la corpu meu nici macar nu ma misc.

Crizele incep toamna vara niciodata nnu le fac.Desi am facut multe analize doctorii mi-au spus ca nu au mai auzit asa ceva.Mie frica sa ma mai pun dupamiaza in pat desi cateodata sunt atat de obosita incat cu riscu ca fac iar criza ma intind o ora.

Am auzit tot felu de speculatii, ba ca sunt criza de calciu dar eu cu calciu stau foarte bine, ba ca e paralizie in somn, desi cercetatori habar nu au cauza.

A-ti mai auzit cazuri de gennu asta? stiti cumva de la ce as putea sa fac crizele astea ciudate?

CorinaDani spune:

buna,

desi spui ca ai fost la mai multi medici si ai facut o serie de analize, nu ai precizat exact ce si cum, de aceea primele intrebari ar fi :

ai fost la neurolog ? ti s-a recomandat sa faci o encefalograma ?

ti-a facut cineva investigatii legate de spondiloza sau urechea interna ? radiografie de sa turceasca ai facut ?

ti s-au facut investigatii pentru eliminarea suspiciunii de epilepsie ? uite o descriere sumara..

"Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.
Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte.

Factori de risc

Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:
- istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in familie
- traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o plaga penetranta) asociate cu pierdere de constienta sau amnezie mai mult de 24 de ore; cu cat este mai sever traumatismul cranian, cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare
- accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- intoxicatia cu plumb
- intoxicatia alimentara
- expunerea la fumuri toxice
- tulburari ale dezvoltari cerebrale survenite in timpul vietii intrauterine
- abuzul de droguri
- convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani atunci cand fac febra crescuta din diverse cauze)
- boala Alzheimer

Cum s-a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa existe acesti factori. Epilepsia poate aparea si in lipsa acestora din motive necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale copiilor."


o discutie despre o problema similara cu a ta am gasit pe alt forum, sper sa am voie sa postez link-ul
http://www.roportal.ro/discutii/ftopic10762.html, vei gasi si un link catre un articol in lb engleza

multa sanatate iti doresc !


Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

24h spune:

Multumesc mult de raspuns

Encefalograma o am programata saptamana viitoare, sunt la al 3 dr ,de epilepsie acum am citit habar nu aveam si nici doctorii nu mi-au spus nimic.


Crizele le fac de 14 ani insa pana acum nu am dat mare importanta, am fost la dr, am facut analizele daca tota lumea mea zis ca sunt ok n-am incercat sa ma interesez mai mult.Insa de 3 sapt sau intensificat si devin din ce in ce mai insuportabile.

multumesc ptr site

alexmom spune:

Salut! Povestea ta mi-a adus aminte de o patanie un pic asemanatoare prin care am trecut acum multi ani, cand eram in primul an de liceu.
Locuiam la camin si eram in camera impreuna cu alte 5 fete.
Intr-o seara doar ce ma asezasem in pat sa ma culc, nu eram complet adormita (deci in faza de tranzitie), la un moment dat am inceput sa simt o presiune in piept (totul pornea de acolo) apoi presiunea din piept urca pe gat si apoi spre cap. Apoi ma simteam tintuita (de ceva, de cineva, nu stiu) si incercam sa ma "eliberez", strigam dupa ajutor, incercam chiar sa rostesc o rugaciune in gand, dar nimic. Nu-mi puteam misca capul, maiinile si nici picioarele. Eram paralizata si totusi paream constienta.
Dupa cateva secunde, minute de "lupta" (nu mai stiu cat a durat in timp real toata grozavia asta), am realizat ca-mi pot misca doar degetele de la picioare, si dupa ce am inceput sa le misc, restul corpului a inceput sa-si revina incet-incet si m-am trezit.
Nu-ti spun ca mi-a fost frica sa mai adorm.
De frica sa nu mi se mai intample, intr-una din seri am rugat-o pe o colega sa ma primeasca in patul ei, dar surpriza, mi s-a intamplat acelasi lucru si langa ea.
Timp de vreo 3 luni s-a mai intamplat de cateva ori (deci erau si nopti fara probleme), insa de fiecare data aplicam solutia cu miscatul degetelor de la picioare si functiona. Insa presiunea aceea din corp era groaznica.
Am fost la cabinetul medical sa vorbesc cu o doctorita care m-a consultat si mi-a zis sa stau linistita ca nu am nimic, poate fi din cauza stresului de la scoala. Nu mi-a dat sa fac nici un fel de investigatii ulterioare. Parintii mei erau departe si nu am avut cum sa iau legatura cu ei imediat, deci ei nu aveau cum sa ma ajute.
In fine, dupa acea perioada nu am mai avut nici un astfel de eveniment si cu timpul am dat totul uitarii, revenind la normal.
Nici in ziua de azi nu-mi pot explica ce mi s-a intamplat cu adevarat atunci, daca paralizia aceea era una reala sau doar in subconstient, am discutat cu multe persoane, dar nimeni nu mai auzise de asa ceva.
Iti doresc din suflet sa reusesti sa afli cauza acestor manifestari, e foarte important mai ales ca spui ca le ai de 14 ani, sper sa mai scrii daca ai ceva noutati.

tlaura spune:

Ceea ce povestiti voi, seamana cu atacuri de panica la nivel subconstient.
alexmom a constientizat faptul ca era probabil stresul din cauza scolii; gandeste-te si tu ce s-a intamplat in perioada de debut a crizelor. A avut loc un eveniment important inainte de a incepe starea aceea?
Oricum, daca nu ai reusit sa scapi atata timp de ea, cred ca un psiholog te va putea ajuta.
Incerca si asa!
Multa sanatate!

diciu spune:

Buna,

Si eu am avut astfel de crize destul de des. Nu am stat sa le analizez f bine niciodata.
Totusi, daca stau bine si ma gandesc apareau deobicei ziua cand eram aproape sa adorm, in starea aceea de letargie cand inca constientizezi. Mi se bloca tot corpul si ma luptam sa "scap" insa desi aveam impresia ca strigam, ma miscam, nu se intampla nimic din toate astea. Simteam ca ceva ma trage..undeva..cu viteza, ma speriam.
I-am zis odata sotului ca simt cum ma tot duc undeva, dar nu stiu unde. Am incercat si varianta sa ma las moale sa vad pana unde merge aceasta criza, si era si mai rau, ameteam. De fapt totul nu era real, pt ca daca ma fortam sa ma misc, pana la urma reuseam si apoi nu mai aveam nimic. Ma simteam perfect.
Nu pot insa sa leg aceste crize de periode de oboseala si stres. Dimpotriva, apareau in zilele cand eram relaxata si imi permiteam sa dorm putin si la pranz. De vreo 2-3 ani, parca au cam disparut, fara explicatii.
Chiar sunt curioasa mai ziceti si voi.

24h spune:

Diciu crizele mele sunt exact ca ale tale, si eu am incercat sa ma las moale sa vad pana unde merg insa ma simteam din ce in ce mai rau, nici la mine nu e vorba de stres sau mai stiu eu ce din contra anu trecut am stat tot anu in examene si am fost foarte stresata si nu dormeam deloc bine insa anu trecut nu prea le-am facut.

Culmea e ca sunt constienta cand incep sa fac criza si daca mas trezi imediat din pat nu as mai face insa la inceput chiar imi place si mereu incerc sa le controlez insa fara succes.

Am citit undeva de paralizie in timpul somnului insa cercetatori nu au descoperit inca motivu.

de luni incep analizele si tot tacamu o sa va tin la curent, sper ca de data asta am sa primesc un raspuns

24h spune:

De asta ce ziceti???????? multe se bat cap in cap eu una numai inteleg nimic


NARCOLEPSIA Somnolenta excesiva in timpul zilei cu episoade de somn involuntar ziua, somn nocturn cu tulburari si cataplexie (slabiciune brusca sau pierderea tonusului muscular, fara pierderea constientei, provocata de emotii) sunt simptomele cele mai frecnte in caz de narcolepsie ( elul 27-3). Unii pacienti pot prezenta de asemenea paralizie musculara si/sau halucinatii la debutul somnului sau la trezire. Seritatea formelor difera. Pacientii pot prezenta 2 pana la 3 atacuri cataplectice pe zi sau la 10 zile, iar intinderea si durata atacului poate varia de la pareza tranzitorie a maxilarului care dureaza cateva secunde pana la paralizia flasca a intregii musculaturi voluntare pentru 20-30 min, in cazuri rare.
Narcolepsia afecteaza aproximativ 1 din 4.000 de oameni in S.U. A. si se pare ca are o baza genetica. Experimente in domeniul narcolepsiei (pe subiecti canini) sugereaza un tipar recesiv autosomal al mostenirii. Rudele de gradul I ale pacientilor narcoleptici o incidenta a narcolep siei de aproximativ 1 %, mult mai mare decat restul populatiei. in plus, aproape toti narcolepticii sunt pozitivi la antigenul leucocitar uman DR15 (in mod obisnuit gasit la 20-30% din populatia generala) ( modulul 306). O rata inalta de discordanta la gemenii monozigoti indica faptul ca unul sau mai multi factori neereditari contribuie la dezvoltarea sa.
Simptomele incep in mod tipic in a doua decada, desi debutul variaza intre varsta de 5-50 ani. Odata instalata, boala este cronica, fara remisiuni.

Diagnostic in mod clasic, diagnosticul de narcolepsie necesita prezenta „tetradei narcoleptice\", care consta din: (1) somnolenta excesiva diurna, (2) cataplexie, (3) halucinatii hipnagogice (prezenta unor vise terifiante la debutul somnului) si (4) paralizie in somn (constatarea ca musculatura voluntara este paralizata coincide cu debutul somnului). Ultimele trei simptome ale tetradei sunt toate manifestari ale reglarii normale a somnului REM, inerenta sindromului. Toti pacientii cu narcolepsie prezinta somnolenta obiectiva rificabila in timpul zilei, dar celelalte 3 simptome sunt variabil prezente si doar cataplexia este unica in narcolepsie. Cel putin jumatate din pacienti prezinta cataplexie de un anume grad si cu procentaj similar raporteaza halucinatii hipnagogice si/sau paralizie in somn. Alte simptome asociate sunt utile pentru diagnostic, dar nu in mod specific. Un istoric al „comportamentului automat\" la trezire (stare asemanatoare transei in timpul careia persista comportamente motorii simple) serste in principal pentru a-l corobora cu prezenta somnolentei din timpul zilei, dar nu este specific pentru mecanism. Pacientii cu narcolepsie raporteaza de asemenea in mod obisnuit tulburari sere ale somnului nocturn.
Un istoric familial este important pentru a evalua pacientul cu somnolenta excesiva ziua. O observare atenta a copiilor si a fratilor sau surorilor care sufera de narcolepsie, in mod special la varsta tipica a debutului (al doilea deceniu), poate duce la un diagnostic precoce. Diagnosticul narcolepsiei la un pacient cu istoric sugestiv depinde de (1) rificarea obiectiva a somnolentei excesi in timpul zilei, in mod tipic folosind TLSM dupa inregistrarea somnului nocturn, de (2) un istoric de cataplexie fara echivoc, de (3) inregistrarea reglarii anormale a somnului REM evidentiat prin debutul somnului REM la 10 minute de la debutul somnului, fie prin inregistrari nocturne sau printr-una sau mai multe determinari TLSM si de (4) excluderea altor tulburari, cum ar fi apneea de somn care produce somnolenta excesiva.

Tratamentul narcolepsiei este simptomatic. Somnolenta este tratata cu stimulenti. Metilfenidatul este considerat a fi medicamentul preferat de majoritatea clinicienilor. Pemolina, a doua substanta folosita in mod obisnuit la pacientii narcoleptici, are un timp de injumatatire mai lung si este asociata cu mai putine efecte secundare, dar este posibil sa nu fie la fel de eficienta. Dextroamfetamina si metamfetamina sunt de asemenea frecnt utilizate, in mod deosebit atunci cand metilfenidatul si pemolina nu sunt eficiente.

Tratamentul cataplexiei, halucinatiilor hipnagogice si paraliziei in somn necesita administrarea de antidepresi, care sunt eficiente in parte din cauza efectelor supresi puternice ale somnului REM. Protriptilina, imipramina si clomipramina sunt cel mai des utilizate in S.U.A. Eficacitatea este in mare parte limitata prin efectele secundare anticolinergice. FluoTratamentul este dictat de riscul leziunii dentare. in multe cazuri, diagnosticul este silit in timpul examinarii dentare, leziunea este mica si nu este indicat tratamentul. in cazuri mai sere, este indicat tratamentul cu o proteza dentara de cauciuc pentru a impiedica distrugerea desuranta si permanenta a danturii. Controlul stresului sau, in unele cazuri, biofeedback-ul poate fi folositor atunci cand bruxismul este o manifestare a unui stres puternic. Nu a fost descrisa o terapie medicamentoasa utila.

Emeralde spune:

asemenea crize am suferit si eu la intervale relativ mari de timp -ma regasesc mai mult in varianta povestita de alexmom
sunt curioasa daca exista o explicatie clara a fenomenului -eu nu am vorbit cu nimeni despre ceea ce mi s-a intamplat pentru ca odata trezita ma simt bine insa imi amintesc clar ca la un moment dat simteam ca nu ma pot misca,cad in gol iar a cere ajutor e imposibil datorita gurii inclestate
bine ca criza in sine nu tine mai mult de 2-3 minute in cazul meu

diciu spune:

Da, am citit ce a postat 24h. Ar parea fi NARCOLEPSIA...

In cazul meu, criza tinea pana intr-un minut. De multe ori nu o lasam sa inceapa, ma scuturam si ma ridicam din pat.

24h spune:

As fi putut si eu sa nu las criza sa inceapa , insa oricat de ciudata ar parea chiar imi place senzatia aceea de gol in stomac si de fiecare data stau cu speranta ca o pot controla oricand vreau eu , insa de fiecare data ma contoleaza ea pe mine

Ultim criza am facuto saptamana trecuta si la mine a durat o ora , la 14:00 ma-m pus in pat, asta e ora mea aproape in fiecare zi si m-am trezit din criza cu chiu cu vai la ora 15:00 special m-am uitat la ceas. C-am mult nu? deobicei crizele astea tin cam 10min maximum.