despartita, dar nu ma pot desparti de gindul la el

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns freedelia spune:

Daca problema relatiei voastre este strict finainciara, eu una nu o consider o problema reala. Nu inteleg de ce, chiar is cand numai unul dintre soti munceste, exista un cont separat, la care celalalt nu are acces. Eu nu muncesc dar as fi foarte suparata sa aflu ca sotul meu are un cont la care eu nu am acces.

Poate ca fiind "scorpie" prea des, l-ai impins la gesturi ca cel pe care l-ai povestit. POate l-ai facut sa se simta ultimul om pentru ca nu munceste. Cine stie ce motive are pentru a nu munci -- poate este nerealizat pe plan profesional si inca mai cauta ceva ce ii place sa faca in viata. POate este deprimat. Poate este coplesit de tine si de sucesul tau profesional.

Nu vreau sa te judec, dar daca ai luat pe cineva de barbat din dragoste, acea casnicie trebuie sa fie la bine si la rau, sa incercati sa cautati solutii, nu sa il parasesti pentru ca nu munceste si iti ia banii tai personali (un concept care pentru mine cel putin nu ar trebui sa existe intr-o relatie).

Sper sa nu te superi prea tare si sa mai reflectezi, nu la cat de mizerabil a fost el, ci la ce ai gresit tu si la ce ar fi diferit daca ai schimba ceva la tine -- pentru ca nu putem sa ii schimbam pe ceilalti ci doar putem sa ne schimbam noi si asa sa ii influentam si pe cei din jurur nostru.

20+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jbandol spune:

freedelia, iti multumesc pentru observatii si iti dau dreptate in privinta nevoii de a fi tolerant si a cauta solutii. bineinteles ca lucrurile nu sint atit de simple, eu le-am expus aici foarte trunchiat. nu e vorba nici pe departe de o problema strict financiara. nu vreau sa intru in detalii, dar as face o singura observatie: chiar daca eu nu as fi avut dreptate sa am un cont separat la care el sa nu aiba acces (nu a fost vorba de un cont secret, sa ne intelegem, ci de contul in care mi se livrau banii de la munca, dar in care nu voiam sa umble el, din motive pe care eu le consider intemeiate), a fura bani de acolo -- bani pe care nu stiu pe ce i-a folosit, in nici un caz pe ceva necesar familiei, eu nu le-am aflat niciodata soarta, pentru ca el nu a recunoscut niciodata gestul (desi eu am dovezi ca asa s-a intimplat) -- este un gest oribil. cit priveste faptul ca sotul meu nu lucra, cred ca intr-adevar, uneori, comportamentul meu trebuie sa-l fi exasperat si imi recunosc greselile pe care le inteleg. nici eu nu am inteles cum de poate un barbat tinar, sanatos si puternic sa nu isi gaseasca de lucru ani de zile -- in conditiile in care era imperios necesar sa lucreze, sa faca orice, pentru ca eu cistigam putin, banii nu ne ajungeau nicicum si traiam pe spatele mamei mele. nu am inteles si nu inteleg nici acum.
oricum ar fi, despartirea de sotul meu este certa si nu am avut aici intentia sa-i fac proces. imi dau seama foarte bine ca si eu am fost nedreapta. nici macar nu ma mai intereseaza prea tare sa impart vinile, decit pentru ca vreau sa inteleg unde am gresit ca sa nu o mai fac alta data. problema cu care am venit eu pe forum era alta -- ma uimeste discrepanta intre decizia rationala si reactia mea sufleteasca. si cred ca oamenii de aici m-au ajutat sa o accept.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jbandol spune:

Andrada, multumesc, am facut filologia, ma ocup de traduceri... am scris mult in tinerete, acum nu prea mai am timp. Poate dupa ce or mai creste copiii...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jbandol spune:

temporar, iti multumesc pentru link. sper sa apuc macar sa rasfoiesc cartea, s-ar putea sa am cite ceva de invatat din ea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cipcipcip spune:

Timpul le rezolva pe toate, ai sa vezi. Si eu am iubit nebuneste un barbat cu care am fost impreuna mai multi ani si care avea muulte defecte de caracter, a fost un adevarat exercitiu al vointei sa il las. Mi-au trebuit ani de zile sa il uit si sa nu mai compar cu el toti barbatii care imi ieseau in cale. Au trecut acum vreo 8 ani si pot spune ca sint complet libera si chiar nu pot intelege cum am putut fi atit de "vrajita" de el.

Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jbandol spune:

da, timpul e solutia, asta cred si eu si incerc sa-l las sa-si faca treaba, sa nu i-o mai iau inainte. multumesc.

Mergi la inceput