Nu pot sa cred...finalul
Raspunsuri - Pagina 21
s_ellia25 spune:
lala am citit acum povestea ta si sunt pur si simplu socata..doamne cate ai putut sa induri..bine ca ti-a dat Bunul Dumnezeu putere sa faci pasul decisiv..ai toata admiratia mea..felicitari..si nu te lasa intimidata,nu te-ai lasat pana acum sa nu te lasi nici de acum inainte..iti doresc sa iti refaci viata si sa fii fericita impreuna cu printesa ta..
anca_vlad spune:
Bravo lala, ti-am urmarit poveste si tot zbuciumul tau inca de la inceput-nu am avut cuvinte si m-am simtit prea mica sa iti pot spune ceva!
Ai avut curaj, ai riscat si ai castigat!
Felicitari tine-o tot asa si o sa fi fericita alaturi de fetita ta!
Ai toata admiratia mea pentru felul in care ai luptat-multe mamici ar avea ce invata de la tine!
O sa reusesti in tot ceea ce iti vei propune sa faci.....
Anca +20s 
ELENA-MARIA si mami de astronaut Vlad-Mihail (05.11.2003)
POZE VLADUT
"Dumnezeu iarta, dar nu lasa nimic neispasit!" Arsenie Boca
LaLa_20 spune:
Anca...multumesc...
...Dar nu cred ca ar avea cineva ce sa invete de la mine,trebuia sa aleg calea asta mai de mult,sau poate nici nu trebuia sa ma marit cu atat mai putin sa fac un copil cu el...Sa nu se inteleaga ca regret copilul,a fost foarte dorit de mine...ea e raza mea in viata acum...
Nu m-am deschis suficient,nu am scris toat ce am simtit,toate indoielile pe care le-am avut...tocmai de asta consider ca nu sunt chiar un exemplu demn de urmat.
Pentru cazul meu am facut ce am simtit eu ca trebuie sa fac:mi-am dorit enorm copilul asta si l-am avut,mi-am dorit enorm sa ii ofer (si poate sa-mi ofer si mie) o familie si am luptat pe toate caile pana am simtit ca nu mai am ce face,mi-am dorit liniste pentru copilul meu si pentru mine si am luptat si lupt cum am simtit eu mai bine,vreau ce e mai bun pentru copilul meu si pentru mine v-oi lupta...dar nu sunt tocmai sigura ca sunt vreun exeplu pentru cineva...
Va multumesc tuturor celor care a-ti fost alaturi de noi...
Consider ca acest subiect si-a atins scopul si rog inchiderea lui...
P.S. poate ca intr-o zi v-oi continua povestea asta pe blog(daca imi fac suficient curaj)...
Sa "auzim" numai de bine!
n/a spune:
Lala, pup dulce pe frunte. Capul sus. Primii pasi catre o viata noua i-ai facut. Fi increzatoare si spera in familia aceea in continuare. O sa vina si un el langa voi la un moment dat si os a fie tabloul complet. Nu regreta ca te-ai casatorit cu el si ca ai facut copil. Nu a depins de tine sa iasa rau, caci daca depindea de tine iesea bine. Tu ai plecat la drum cu el increzatoare. el e cel acre a dezamagit. Asa ca nu e vina ta ca el s-a dovedit a fi un nemernic. Fi fericita ca ai avut puterea sa spui stop. Asta e cel mai important. Nu conteaza daca trebuia mai devreme. Ai facut-o in ritmul tau, si ai facut pasul spre eliberare. Esti printre norocoasele care o pot lua de la capat, sau si mai frumos, care pot continua descatusate de balastru. E ca si cum ai fi facut curat in casa si ai aruncat gunoiul. Priveste increzatoare spre viitor caci acum depinde doar de tine. Esti pe cont propriu. Ma rog la dumnezeu sa fie bland cu viitorul tau si al fetitei si sa va ocroteasca.
Paste fericit!!!!
pink_heart spune:
Vad ca subiectul nu s-a inchis...poate astepta deznodamantul 
Actiune de divort introdusa in octobrie 2009...hotarare definitiva si irevocabila,in mana...in iunie 2010.
Program de vizita nu a obtinut...datorita avocatilor mei ,cererea a fost aprobata exact cum am formulat-o eu,pensie alimentara ar trebui sa plateasca 120 Ron pe luna si in aproape 2 ani de la despartire a platit-o de 2 ori...
Dupa cateva incercari esuate de a mentine relatia intre fetita mea si tatal ei(daca il pot numi asa ) si dupa niste probleme de sanatate ale fetitei mele care m-au fortat sa ma mut definitiv in Bucuresti...nu a mai vazut fata din octombrie 2010.
Ultima oara am vorbit cu el la telefon prin mai,era in italia si zicea ca vrea sa trimita bani la fata,dar i-am spus ca nu am nevoie de nimic de la el,ca fata nu il mai cunoaste(a vazut din greseala o poza cu el si m-a intrebat cine e,i-am raspuns ca este tatal ei R iar fata a zis ca ea nu il cunoaste si nu vrea sa fie tatal ei ca ea are doi tati:pe tatal meu si pe prietenul meu),ca noua ne este mult mai bine fara el si ar fi mai bine sa ne uite.Lucru care cred ca l-a si facut.Acum sper sa nu ii treaca vreodata prin minte sa ma dea in judecata pentru programul de vizitare pt ca sigur as lupta cu toate fortele si resursele sa nu il obtina.
Soarele a rasarit pe strada noastra,sunt linistita,fericita si indragostita.Prietenul meu e un fost coleg de clasa din liceu,a fost iubitul meu pe vremea aia si l-am parasit ca sa fiu cu fostul meu sot.Acum ne-am rentalnit printr-o frumoasa coincidenta si traim o foarte frumoasa poveste de iubire,daca lucrurile or sa mearga bine la anul o sa ne mutam impreuna si poate pana la sfarsitul anului o sa facem si nunta.
Eu sper sa fie bine de data asta si sa ii ofer copilei mele o familie frumoasa si eu sa imi implinesc visul.
"Viata este precum o melodie frumoasa, numai versurile sunt o incurcatura" (Hans Christian Anderson)
"Pentru orice realizare, primul pas este curajul"– Johan Wolfgang von Goethe