Nu vreau sa mai aud de copiii din prima casatorie!

denizel spune:

Nu, nu il absolvi de orice vina. Il abandonezi cand are 14 ani si e bulversat de ceea ce s-a intamplat cu el (din pricina ca tu si maica-sa v-ati despartit si aveti un comportament iresponsabil), ca sa fii sigur ca ai facut tot posibilul ca el sa devina un infractor.
Si, dupa ce il abandonezi, vii pe forum si astepti sa fii mangaiat pe crestet pt. cat de greu ti-a fost sa faci asa ceva.




Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

ruxij spune:

Re la persoana care spunea ca dc venea o femeie cu aceasta problema ar fi fost sustinuta. Sunt de aproape 7 ani pe acest forum si nu am auzit niciodata, nici aici, nici pe alte forumuri, nici in viata reala, de o femeie, de o MAMA, care sa declare ca nu mai vrea sa auda de copiii din prima casatorie, indiferent din ce motiv. Daca vine vreuna, sa ma anunti ca jar mananca

Revenind la Petrica, sa recapitulam. Eu imi permit sa nu cred ca fata a aruncat copilul pe jos. Dc. voia sa il omoare ii punea perna pe fata. E absolut bullshit!! N-a vazut nimeni faza si cu asta basta. Imi zice Petrica ca a declarat ea solemn ca a atentat la viata copilului. Imi acord dreptul sa nu cred in vinovatia ei chiar dc. ar fi declarat. Nu se spune in ce conditii si ce i-a spus el, ce a spus nevasta samd. Asa ca treaba scartaie. Deasemenea, imi permit sa cred, ca doar si-a expus rufele aci pe forum si am dreptul sa cred ce desprind eu din poveeste, ca Petrica a hotarat mai demult , cu MULT inainte de presupusa "aruncare" a bebelusului de pe pat, chiar inainte de a se naste acest bebelus, sa isi abandoneze acesti copii si mobilul este unul FINANCIAR cu precadere, ceea ce duce demult la frictiuni in noua familie. Uite aci dovada, ce zise petrica inainte sa se nasca bb si sa fie aruncat pe jos:

"mama div de tata, tata nu mai vede copiii decat daca e de acord cu o pensie astronomica (40% din sal cu marire la 50% cand vor fi la fac) Mama nu vb cu tata decat prin avocati (care costa al naibii de scump).Avocatii iau banii dar pana una alta nu au convins-o deloc pe mama sa semneze o intelegere cf careia e de acord sa aduca copii din cand in cand la jumatatea distantei, sau cand vine in vizita la parinti(care stau in oras cu mine) sa imi zica sa ii vad si eu o ora, sau sa ii lase in vacante cu noi.Tata deja a obosit.Tata nu isi mai permite avocati prea mult timp in conditiile actuale.Tata mai are 1 copil si unul pe drum.Daca ii da mamei pensie alimentara cum zice legea, mama nu il mai lasa veci sa vada copii.Asa ca tata plateste cf intelegerii private in detrimentul noii familii- care nu au nici o vina.
Asa ca tata o sa ingroase randurile 'nenorocitilor' care 'isi lasa copiii' ca nu mai stie ce sa faca si nu mai vrea sa piarda inca o familie si alti 2 copii(care si asa au neajunsuri pt. ca tata cheltuie 90% din sal din cauza greselilor din trecut-nu ma refer la copii) [
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=132300&whichpage=3
Tot ce vrea Petrica prin aceasta spalare a rufelor murdare este validare pentru ceea ce deja a hotarat si sa fie asigura ca "e vina lor", nu a lui. Intai a spus ca ii abandoneaza ca nu il lasa nevasta sa ii vada si n-are ce face, acum insa exista alte motive, care nu erau prezente inainte: fosta il lasa sa ii vada, DAR copiii nu merita sa fie vazuti, e vina lor si gata.

Inca odata, inteleg ff bine ca situatia este dificila si complexa, presiuni din toate partile. Mai inteleg ca situatia s-ar rezolva dc acesti copii ar disparea pur si simplu. Asuma-ti insa decizia, spune ca nu faci fata si nu fii un monstru, dupa ce le faci ce le faci, nu ii mai umple si de noroi pe proprii copii.

Hilde spune:

Ideea principala e ca cei doi copii din prima casatorie au probleme.
Nu au aruncat copilul(daca l-au aruncat) dintr-un moft ci l-au aruncat din gelozie extrema. Gelozie, care din punctul meu de vedere este oarecum normala pt un copil de varsta lor, si care nu trebuie tratata cu indiferenta. Crezi ca ei se simt bine sa vina la tine in casa si sa vada ca tu, tatal lor, ai alta familie si ca la voi e armonie si totul e bine si la ei acasa D-zeu stie ce mai este? Poate se gandesc ca puteau sa fie ei in locul celor mici. Cine stie ce mai gandesc? Mai bine nu-i aduci la tine acasa, le acutizezi durerea. Ei nu pot sa-ti spuna direct pt ca probabil nu stiu dar tu, ca om matur, ar trebui sa intelegi ca probabil ii doare sa vada ca imparti dragostea pentru ei cu altcineva.
Intelege-i si protejeaza-i. Cand or sa creasca, o sa faci vacantele cu familiile reunite. Dar pana atunci mergi la ei in oras o data pe luna, la doua luni....cand vrei tu, ia o camera la un hotel, ia-i si pe ei si ofera-le numai lor un weekend sau cat iti permiti tu. Vor fi mai fericiti decat in vizita la noua ta casa. Noua ta sotie sunt convinsa ca va intelege si va aprecia grija ta pentru sanatatea mentala a copiilor tai. Tu ai fosta sotie, nu ai fosti copii. Copiii vor fi ai tai pentru toata viata si esti responsabil pt viata lor, ca-ti place sa accepti asta sau nu.

Iti recomand un film " Weekend cu mama"- romanesc. Sa vezi care ar putea sa fie problemele copiilor abandonati de parinti. Poate o sa te faca sa gandesti si cu inima situatia in care te afli.

http://filmeromania.blogspot.com/search/label/Filme%20noi

Hilde spune:

A mai zis cineva dar repet si eu.
Sun-o pe fost sotie si vorbiti ca doi adulti. Spune-i de problemele emotionale ale copiilor si incearca s-o convingi sa-si schimbe atitudinea daca vrea ca ai vostri copii sa fie fericiti in viata asta. Daca nu vrea, e ok dar macar incearca.

Mai tarziu o sa-ti para rau ca ti-ai abandonat copiii si ca n-ai facut tot ce se putea face ca sa-i ajuti. N-o sa ai constiinta impacata si n-o sa ai nici o scuza in fata copiilor tai. Copiii nu au nici o vina; vina lor ca s-au nascut in familia asta, disfuctionala acum. Responsabilitatea pentru ceea ce vor deveni ei ca adulti este a ta si a fostei sotii.

denizel spune:

Ruxi, cred si eu ca-si permite sa spuna ca nu mai vrea sa auda de bietii copii si sa-i umple de noroi, atata timp cat exista mame care il incurajeaza, spunandu-i ca are nevoie sarmanul de o pauza si ca nimeni n-ar putea iubi si purta de grija unor copii rai si insensibili ca ai lui...
Ca sa nu mai vorbim despre diagnosticienii DC care trimit la psiholog biata victima (tatal, adicatelea ), iar pe copiii abuzatori si nerecunoscatori la psihiatrie sau politie.




Hilde, !!!






Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

Hilde spune:

Ruxi, din nefericire eu am vazut un caz extrem dar nu pe forum.
Tipa a plecat in Israel ca sora medicala. A lasat in Ro doi copii( baiat si fata la 12 si 16 ani) si un sot. In Israel a cunoscut pe altcineva si a mintit ca nu are pe nimeni in Ro, s-a recasatorit si a avut alt copil. Nu s-a mai intors niciodata. Ii suna din cand in cand pe cei din Romania si le trimitea bani. Sotul cred ca a inteles ca i-a abandonat, a facut un infarct si a murit.(~50ani). Apoi a murit si baiatul dintr-o supradoza de droguri pe la 18 ani.

(Mi-am adus aminte mai multe de ei, au fost vecinii mei. Pana sa plece in Israel, pe baiat il educa mama-sa cu cureaua - daca nu era cuminte ii dadea panatalonii jos si il lovea pana obosea. Fata ajunsese sa tipe din senin, se urca pe pervazul de la geam si vroia sa alerge dupa nu stiu ce naluci - au fost nevoiti sa bata cuie in feresterele de la camera ei. O auzeam noaptea cum tipa si ne povestea fratele ei cum se ridica din pat in somn, lua cutitul si vroia sa-i omoare pe toti. Baiatului i se parea amuzant, ne povestea cum o face el sa tipe - lua un pix in mana, se ducea in camera ei si il flutura in fata ei. Si atunci se declansa o alta criza. Presupun ca si saraca fata era terorizata de ceva dar nu stiu de ce.)

Eu i-as duce la politie pe parintii astia iresponsabili care nu inteleg cat de fragili sunt copiii dar nu exista legi pentru iresponsabilitatea de genul asta.

Si totusi nu e vina lor neaparat, nu exista cauza-efect la momentul X, consecintele actiunilor lor sunt mult mai complexe si de lunga durata. Nu poti sa persecuti pe cineva pentru ca nu intelege. Ghinionul copiilor care se nasc in astfel de familii.

ellej spune:

E o situatie grea... si sunt convinsa ca Petrica nu e un monstru care vrea sa scape de "fostii copii", pentru ca altfel ar face-o fara mare tamtam, ca atatia altii. Faptul ca si-a scris povestea inseamna ca ii pasa de cei mari si nu vrea sa renunte la o relatie cu ei.

Sigur, ideal ar fi fost ca mama lor sa fie o femeie cu bun simt si sa nu-si monteze copii contra tatalui lor; sa aiba toti o relatie civilizata s.a.m.d. Ei bine, life's not fair si probabil ca fosta e o persoana meschina si limitata, asa cum spune el, insa are o mult mai mare influenta asupra copiilor decat o poate avea tatal indepartat, chiar daca fara voia lui.

DAR asta nu inseamna ca un parinte are dreptul sa spuna ca nu mai vrea sa auda de proprii copii. ORICE ar face sunt copii tai, asa cum sunt si cei mici. Doar ca cei "mari" (pentru ca de fapt nu sunt asa de mari) sunt bulversati si montati de o mama tampita iar cei mici (care inca n-au ajuns sa varsta problemelor si a razvratirilor si sunt deocamdata doar niste bebelusi dragalasi) au sansa de a avea o mama buna.

Parerea mea e ca cei mari sunt dezavantajati din start si tu cu atat mai mult ar trebui sa faci tot ce poti ca sa-i ajuti (ai primit deja diverse solutii si sfaturi). Daca vrei sa te speli pe maini de "fostii" cu binecuvantarea publica, eu nu pot empatiza cu tine.

Daca totusi cauti solutii pentru a-ti intelege si a-ti sprijini copii, iti urez succes si sper sa reusesti sa le dai un start in viata asa cum ti-ai dori si pentru cei mici. Pentru ca esti responsabil de viitorul lor si de oamenii care vor deveni, indiferent de greutatile de care te lovesti in momentul de fata. Daca alegi calea cea usoara sau pe cea dificila, este alegerea ta si e de preferat s-o constientizezi si sa ti-o asumi.

buflea spune:

Solutii exista, nu cred ca e cazul de nici un psiholog.
De fapt conflictul este atat de puroiat pentru ca Petrica refuza, sub diverse pretexte (financiare, morale) sa isi vada copiii cei mari in afara familiei actuale.

Mie mi se pare foarte simplu - Pentru o perioada, copiii din prima casatorie devin subiect TABU in a doua casatorie iar familia actuala devine subiect TABU in fata primilor copii. Nu ii intereseaza unii de altii pentru ca nu s-a gasit o solutie in care sa se suporte. Sunt atat de multe alte subiecte care se pot discuta.
Tatal viziteaza copiii in masura posibilitatilor, dupa un program stabilit impreuna cu copiii - sunt destul de mari sa li se spuna "nu imi permit financiar sa vin sa va vad in fiecare luna, vin o data la 4 luni". In rest vorbeste cu ei la telefon, regulat, saptamanal, email, felictari de Craciun si de ziua lor ... Sa nu aud ca nu ii lasa prima sotie sa se intalneasca - au 12 si 14 ani, nu cred ca ii poate lega in casa si daca o face, copiii vor intelege perfect ce se intampla - tatal e in oras si ii asteapta la intalnire si ei sunt blocati in casa si mama lor e cu pusca la usa.

Despre vacante - separat si in masura posibilitatilor - nu se combina cele doua familii pentru ca nu se poate momentan. Vacanta nu trebuie sa fie de 10 zile, si o iesire la cort de 3 zile, tatal si copiii cei mari este absolut perfect.

E clar ca toate aceste activitati dedicate primilor copii vor costa ceva bani, luati din venitul celei de a doua familii - dar asta este, sotia numarul doi trebuie sa inteleaga ca copiii ei au un tata permanent pe cand ceilalti nu.

Ce s-a intamplat pana acum se sterge cu buretele - nu reprosuri, nu incercari de convingere ca prima sotie nu e curva, nu acuze ca ai vrut sa-ti omori fratele, nimic. Subiect TABU.

Retineti, am subliniat "pentru o perioada", pana adolescentii se maturizeaza putin.

denizel spune:

De aceea, bine ar fi sa existe permisul de parinte, care sa se obtina asa, ca ala de conducere. Inveti abc-ul nevoilor copilului, inveti ceva psihologie a copilului, faci ceva practica si dupa aia dai examen. Daca iei examenul, obtii permis de facut copii . Daca nu, mai stai matale cu burta pe carte si ne vedem in sesiunea urmatoare.
E inaccepatbil sa nu existe nici un control asupra adultilor, care, din nestiinta (nu mai vorbim de nepasare si alte alea), isi fac harcea-parcea copiii care depind atat de mult de ei.




Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

Alizee spune:

Se pun multe acuzatii in spatele lui Petrica, trecandu-se cu vederea influenta cu mult mai pregnanta a mamei. Petrica are de dus munci de lamurire nu numai cu doi adolescenti, ci si cu o femeie meschina care il uraste si ii monteaza pe copii impotriva lui.
Solutia ar fi la ei : mama, tata si cei 2 copii, daca ar fi posibil un dialog decent si matur. Dar el NU are cu cine discuta. Tocmai de aceea l-am sfatuit sa ceara ajutorul unui psiholg. Nu stiu daca cei doi adolescenti ar vrea sa mearga, dar el cu siguranta ar afla multe raspunsuri de la un specialist.
Critica e buna doar daca este constructiva, altminteri doar batjocorim omul.


allinta

http://www.petitieonline.ro/petitie-p61234041.html