Nu vreau sa mai aud de copiii din prima casatorie!

Elle_seb spune:

Ia uite ce zice Comisia Europeana referitor la responsabilitatea parintilor: http://ec.europa.eu/civiljustice/parental_resp/parental_resp_rom_ro.htm

"1. Ce înseamna în termeni practici termenul juridic „raspundere parinteasca”? Care sunt drepturile si obligatiile titularului raspunderii parintesti?

Prin raspundere parinteasca se înteleg drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii lor minori. Conform art. 97 din Codul Familiei, „ambii parinti au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei ori adoptati. Ei exercita drepturile lor parintesti numai în interesul copiilor.”

Ocrotirea parinteasca presupune existenta unei persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani si care nu are capacitate deplina de exercitiu.

Dat fiind faptul ca ocrotirea parinteasca exista în interesul minorului, în primul plan sunt îndatoririle, iar nu drepturile parintesti. Printre acestea, pot fi amintite:

* dreptul si îndatorirea parintilor de a creste copilul (art. 101 alin 1, 2 Codul Familiei): datoria de a îngriji de sanatatea fizica a copilului, datoria de a îngriji de educarea copilului, datoria de a îngriji de învatatura si pregatirea profesionala a copilului.
* dreptul de a cere înapoierea copilului de la orice persoana care îl tine fara drept (art. 103 alin 1 Codul Familiei). Persoana care îl detine fara drept poate fi atât o persoana straina cât si celalalt parinte caruia nu i-a fost încredintat copilul ca efect al actiunii de divort, al nulitatii casatoriei ori în cazul copilului din afara casatoriei. Dreptul parintelui de a cere înapoierea copilului este imprescriptibil.
* dreptul de a consimti la adoptia copilului sau de a cere desfacerea adoptiei (a se vedea Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei)
* dreptul de a avea legaturi personale cu copilul. Problema se pune în mod practic în cazurile în care copilul minor nu se gaseste la parintele sau. Modalitatile de a avea legaturi personale cu copilul sunt, e.g.: vizitarea copilului la locuinta lui, vizitarea copilului în timpul în care el se gaseste la scoala, petrecerea vacantei de catre copil cu fiecare dintre parintii lui.
* dreptul de a veghe la cresterea, educarea, învatatura si pregatirea profesionala a copilului.
* dreptul de a stabili locuinta copilului. În cazul în care parintii nu locuiesc împreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul. În caz de neîntelegere între parinti, instanta judecatoreasca, ascultând autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide, tinând seama de interesele copilului.
* dreptul si îndatorirea dea administra bunurile copilului (acte de administrare propriu-zise, acte de conservare, acte de dispozitie)
* dreptul si îndatorirea de a reprezenta pe minor în actele civile ori de a-i încuviinta aceste acte. Pâna la vârsta de 14 ani, copilul, fiind lipsit în întregime de capacitatea de exercitiu, este reprezentat de parinti în actele civile. Între 14-18 ani, copilul, având capacitate restrânsa de exercitiu, îsi exercita singur drepturile si îsi executa obligatiile, însa numai cu încuviintarea prealabila a parintilor.

2. Ca regula generala, cine are raspundere parinteasca asupra unui copil?

(ca regula generala, este exercitata în comun de catre parinti atât timp cât traiesc împreuna, dar poate reveni mamei daca parintii nu sunt casatoriti)

Raspunderea parinteasca apartine ambilor parinti, indiferent daca minorul este din casatorie, din afara casatoriei ori adoptat (art. 97 Codul Familiei). Conform art. 42(1) Codul Familiei, odata cu pronuntarea divortului, instanta hotaraste si caruia dintre parinti îi vor fi încredintati copiii minori. Parintele divortat caruia i s-a încredintat copilul va exercita cu privire la acesta drepturile parintesti. Parintele divortat caruia nu i s-a încredintat copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învatatura si pregatirea lui profesionala.

În cazul copilului din afara casatoriei a carei filiatie este stabilita fata de ambii parinti, încredintarea acestuia va fi decisa de catre instanta, prin hotarâre judecatoreasca (art. 65 Codul Familiei)."



Asadar, tatal impreuna cu mam sunt raspunzatori deopotriva pentru cresterea si educarea copilului.
Revin ca mi s-a sculat pitica.

Elle

http://www.immunocalromania.blogspot.com/
http://www.immunocal.md

Mediajust spune:

In primul rand "nu-i dau inainte", ci prezint un punct de vedere.
Cu tot respectul, te rog sa pastrezi un ton civilizat si sa-ti masori adresarile, asa cum o fac si eu.
In al doilea rand, preocupata de bebelus (si de restul copiilor) nu trebuie sa fiu eu, ci fix mama si tatal lui, exact cei care au considerat ca a servi cina impreuna si a merge in vacanta inseamna, automat, si o relatie calda si afectuoasa de familie.
In al treilea rand, te rog sa nu-mi faci trimteri la studii, nici la articole de ziar. Cu acelasi respect (profesional de asta-data) te informez ca la 14 ani minorul raspunde penal doar DACA are discernamant. Daca legiutorul considera ca la 14 ani esti clar matur si responsabil, nu introducea aceasta prevedere.
Sunt ferm convinsa ca la o evaluare medico-legala (psihologica) aceasta fetita numai dezvoltare normala, echilibru si maturitate nu va dovedi.

Mediajust spune:

Relevanta acestor trimiteri la lege vine in sprijinul a ceea ce spuneam mai sus: de integritatea unui bebelus raspund parintii. Nu fratii, buni sau nu, nu bunicii (101 C. Fam).
In famiile cu parinti divortati, parintele care NU primeste copilul spre crestere si educare VEGHEAZA la etc. Fundamental diferit fata de aprecierea "amandoi sunt raspunzatori".

N-are rost sa intram in discutii juridice, crede-ma! Nu sunt nici relevante, nici folositoare. Eu cred ca tatal a venit aici incercand sa gaseasca la noi, mamele, solutii pentru aceasta situatie trista. Daca voia sa stie doar cum s-o pedepseasca penal pe fetita, mergea la politie/parchet. Daca chiar era convins ca nu mai vrea sa auda de copii - nu vad de ce ar fi venit sa ne spuna asta (nu-l cunoastem, sunt mii de tati care o fac fara sa anunte pe forum). Deci probabil asteapta de la noi ceva care sa-l ajute sa depaseasca acest blocaj emotional, sa inteleaga ce se intampla acolo (poate din afara se vede mai clar) - si nu texte de lege, si nici indignari definitive, si nici stalpul infamiei pentru un copil derutat.

Elle_seb spune:

De ce nu pot face trimiteri la studii si articole? Da, am citit si eu ca "la 14 ani minorul raspunde penal doar DACA are discernamant." Intentionat nu am mentionat nimic despre asta, pentru ca eram convinsa ca vei extrage tu acest paragraf in sustinerea punctului tau de vedere.
Ce am retinut eu totusi este ca tanarul de 14 poate avea discernamant.
Dar in fine, in virtutea unui ton civilizat si a faptului ca nu suntem intr-un tribunal pledand pentru un caz, va las in continuare sa-i gasiti adolescentei cate scuze si explicatii psiho doriti pe cate pagini de subiect doriti. Daca as fi in papucii mamei bebelusului, mi-as alege un avocat pentru care viata bebelusului sa fie mai importanta decat frustrarile unei adolescente neintelese.


Elle


http://www.immunocalromania.blogspot.com/
http://www.immunocal.md

Elle_seb spune:

Nu m-ai inteles. Nu indemn tatal sa pedepseasca penal fata. Nici vorba. Ce vreau sa scot in evidenta este ca un adolescent de 14 ani este suficient de matur incat sa nu arunce pe jos un bebelus. Cu alte cuvinte, este responsabil, intr-o anumita masura, alaturi de parintii lui, pentru consecintele unui asemenea fapt.
Sa nu ii pui asemenea responsabilitati in fata, este ca si cand ai consimti un pic la fapta lui. De ce oare in tari mai civilizate fetitele sunt indemnate sa faca cursuri de babysitting la 10- 12 ani? Oare la 12 ani nu sunt suficient de mature incat sa aiba grija de un bebelus cand parintii lui nu sunt acasa? De responsabilitate este vorba primul rand, si de capacitatea unui adolescent de 14 ani sa discearna intre bine si rau, intre viata si moarte, lasand la o parte propriile frustrari.


"Vegheaza" adica doar se uita, asa pe geamul de la bucatarie in casa sa vada daca mama se ocupa corespunzator de copil? Sau oare SE ASIGURA ca (,) copiii sunt crescuti cum trebuie? Da, e chestiune de nuanta si totul poate fi interpretat de catre un avocat, stiu.


Elle

http://www.immunocalromania.blogspot.com/
http://www.immunocal.md

mariuta spune:

Acest subiect a fost deschis de tata, nu de mama vitrega.
Iar pentru un parinte este cel putin de bun simt sa acorde aceeasi importanta problemelor fiecarui copil, fiecaruia dupa specificul lor.
Indiferent de relatia cu mama.
Este iarasi de bun simt sa nu afisezi exagerat fericirea din a doua casnicie si dragostea pentru ceilalti copii, asteptand ca cei din casnicia esuata sa rezoneze matur si responsabil cu tine, la varsta de 14 ani. Din pacate noi parintii invatam multe pe parcurs si mai ales daca suntem atenti la reactiile copiilor nostri si incercam sa le intelegem pentru a ii putea ajuta. Dar nu ii vom putea niciodata ajuta daca nu ii tratam cu dragoste si daca nu manifestam aceasta dragoste.

Mediajust spune:

Intre POATE avea si ARE discernamant este o distanta lunga.
Avocatul sa faca ce pentru mama? Sa aiba grija de bebelus? Sa inteleaga ce se intampla uneori pe lumea asta? S-o apere intr-un divort de un tata care are sentimente contradictorii si diferite fata de copiii din diferite casatorii?
Ca altfel, la puscarie bagi un copil cu procurorul, nu cu avocatul!

Mediajust spune:

Ehe-he, uite ca nici noi, adultii, nu putem sa scapam de frustrari, dar un copil?!
"Vegheatu'" si responsabilitatea fac subiectul a ceea ce numeste "incredintarea minorului". Nu este de nuanta, este reglementat clar (scrie si in studii cred).

Pe de alta parte, ia intreaba, din 100 de mame care cresc copiii singure, cam cate ii raporteaza cuviincios tatalui orice hotarare iau in legatura cu copilul? Cum "sa se asigure", sa dea buzna in casa mamei (majoritatea dintre ele cu greu accepta si dreptul legal la vizita, de cele mai multe ori perfect justificat!)? Daca tu ai ramane mama singura, eventual recasatorita, ti-ai primi fostul sot seara sa se asigure ca a mancat bine copilul la cina?

Eu ma retrag politicos de aici, deja riscam sa transformam o discutie sensibila intr-o polemica inutila, care nu-l ajuta pe autor.

AVoogt spune:

Totusi unde este Petrica ...de la un timp se discuta fara el, sper ca nu l-au depasit problemele...

de

AVoogt

balanta spune:

Lasand la o parte discernamantul fetei sau nu ( ca in curand o scoatem si nebuna)la 14 ani se presupune ca ai macar EDUCATIE daca nu discernamat ;si pentru faptul ca Petrica cu a doua familie a reusit sa-i ofere o atmosfera mult mai placuta decat in fosta familie nu cred ca e indreptatita la un asemenea comportament.
Atunci Petrica sa se intalneasca cu ei separat atunci cand sunt indeplinite absolut toate conditiile impuse de distanta in km intre cele doua familii.