relocare

Buna dimineata!

In curand ne vom muta din bucuresti in provincie: sotul, eu si baietelul de 6 ani.
am deschis acest subiect ca sa va cer cateva sfaturi tips and tricks pentru o adaptare cat mai usoara.

eu am vrut intotdeaunca sa plec din bucuresti asa ca atunci cand a aparut ocazia asta m-am bucurat f. tare - si totusi ma incearca o nostalgie - dar... o sa ma descurc.

barbata-miu a tinut sa stea in capitala, dar acum mergem la el in oras deci e din ce in ce mai acomodat cu ideea.

si acum, cel mic: ii place fff mult la gradi la care este acumin bucuresti, a legat prietenii.

deja il pregatim de ceva vreme, am fost acolo, i-am aratat viitoarea lui camera, viitoarea lui gradinita, avantajele, etc. parea ca o sa fie bine. si totusi stiu ca o sa ii fie greu, a avut ieri niste reactii edificatoare.

ce ma sfatuiti - voi cei care ati trecut prin relocari -, la ce sa ma astept, cum sa procedez, ce pasi sunt de urmat, etc.

multumesc!


b
________________________
"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."

pitzinuca spune:

din cei care v-ati mutat in alte orase / tari, nu aveti nici un sfat pentru mine?

b

"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."

Deianira spune:

Pitzinuca, poate daca ai scrie in ce oras te muti ai primi mai multe sfaturi de la cele care locuiesc in acel oras - poti afla de la ele despre parcuri, scoli/gradinite, locuri de petrecere a timpului liber etc.

ellinia spune:

Eu m-am mutat de doua ori pana acum, adica, in afara de Iasi, orasul meu natal, unde am stat 22 de ani am mai stat in doua orase din care ultimul a devenit "acasa". Initial ma speria ideea de a pleca intr-un oras nou, mai ales ca inca nu aveam familie dar, fiind cu colegii mei de serviciu si stand destul de mult la serviciu nu am dat asa mare importanta. Nu degeaba se spune ca obisnuinta e a doua natura! Ma obisnuisem sa am acelasi drum de acasa la serviciu, sa intalnesc aceiasi oameni, vanzatoarea de care-mi cumparam covrigi imi zambea in fiecare zi... Mi-au lipsit un timp toate lucrurile astea pana mi-am capatat propriul drum la serviciu, am inceput sa recunosc oameni pe strada care aveau acelasi drum cu mine, o alta vanzatoare samd. Asa ca stai linistita, ai sa te obisnuiesti, ai sa-ti faci prieteni noi, vecini noi, copilul o sa aiba prieteni noi la gradinita. Cand ne-am mutat ultima oara acum 4 ani tot in orasul natal al sotului am luat-o iar de la capat. De data asta aveam deja experienta si mi-am gasit mai usor si prieteni noi si locuri care aveau sa ma faca sa ma simt acasa. Plus de asta omul sfinteste locul!

mirelacam spune:

sa te muti in alta parte este foarte greu.Inarmeazate cu foarte multa rabdare.Eu cand am plecat din romania,am plans 1 an ca vreau la mine acasa,dar apoi m-am obisnuit.Trebuie sa ai multa rabdare,vointa.cel mic se va obisnui foarte repede cu schimbarea,sotul tau este de acolo si nu va fi o problema, dar tu trebuie sa ai foarte rabdare, sa iei totul cu inceputul ,incet incet.nu incerca sa faci totul deodata.