Sa-l readucem in scoala pe domnul Trandafir

CE MAI FACE DOMNUL TRANDAFIR?...

Cine nu isi mai aminteste cu drag chipul primului dascal din viata sa ?!
Eu imi amintesc de parca a fost ieri. Primele emotii, primele litere, primii pasi în afara lumii povestilor în care trăisem până atunci. Era un om în vârstă, cu părul putin nins la tâmple. Părea sobru dar, cu timpul, am aflat că e un om vesel, râdea cu noi mult. În câteva săptămâni am încetat să mai privim scoala ca pe un inamic al veseliei noastre si veneam la ea cu drag si cu acea curiozitate de a afla ceva nou, de a da un alt înteles lumii în fiecare zi.
A fost frumos! Idilic, nu ?
Probabil că da, dar era atâta liniste si atâta frumusete în scoala acelor vremuri ... Omul acela minunat ce mi-a fost dascăl s-a stins din viată asa cum a trăit: simplu, frumos, în demnitate si respect, petrecut pe ultimul drum de elevii săi si regretele disparitiei, odată cu el, a unei epoci.
Omul a murit, s-a dus din această lume, dar a rămas amintirea lui în sufletul fiecărui elev al său.
"Ce s-a întamplat însă cu simbolul?" o să mă întrebati.
Eh, dragii mei, simbolul, Dascălul, Domnul Trandafir, se află într-o stare foarte gravă, plimbat din usă în usă de liderii politici, de liderii sindicali si de tot felul de alti lideri. Este abandonat într-un colt, colbuit ca si cărtile pe care le are în biblioteca pe care si-a consumat mare parte din salariu.
De atunci, din vremea amintirilor mele, s-au întâmplat mai multe lucruri care au măcinat si au îmbolnăvit personajul nostru.
Minti înguste, traumatizate de încercările disperate ale dascălilor de a-i învăta "buchea" s-au cocosat în functii, unele mult prea mari pentru micimea lor sufletească. De acolo, au început să îsi împroaste veninul si mizeria în societate. Au vrut să plăteasca celor ce i-au "chinuit" cu "cetirea" si tabla înmultirii, au vrut să le arate că au ajuns cineva si fără să stie carte prea multă. Si au lovit în Domnul Trandafir, acolo unde credeau că o să îl doară cel mai tare: i-au luat DEMNITATEA, i-au luat dreptul la un trai decent.
Dar asta nu l-a descurajat pe Domnul Trandafir. Îi rămăseseră copiii, iar când un scolar din clasa I citea pentru prima dată o propozitie, bucuria luminii din ochii acelui copil îi aducea o împlinire pe care nici zece salarii de senator nu i-ar fi dat-o. Se mai uita din când în când cu nostalgie la elevii săi, care aveau telefoane mobile mai scumpe decât salariul său pe trei luni. Suspina si mergea mai departe.
Fire albe si riduri îi apăreau cu fiecare an, din cauza noilor griji ce se cuibăreau în sufletul lui. Acum are mai multe griji: grija facturilor neplătite încă, grija ratei la bancă ( a facut un împrumut să-si tină copilul la facultate ), grija zilei de mâine.
Si tot nu a renuntat. Pe unde se ducea, se prezenta "Domnul Trandafir" si oamenii îl salutau, bucurosi si mândri ca Domnul Trandafir le vorbeste.
Apoi alte vremuri grele si nori negri s-au abătut asupra scolii românesti.
A început să se spună că învătământul românesc nu e bun, că dascălii sunt incompetenti. În loc să crească salariile, au scăzut standardele de selectie a dascălilor, astfel încât oameni care într-o societate normală ar da cu mătura, au pătruns si în sistemul de elită al societătii românesti.
Si pe acesti diletanti statul si-i numea tot dascăli, punându-i pe aceeasi treaptă cu Domnul Trandafir...
În scurt timp, orice politician agramat sau semianalfabet îsi făcea imagine dând cu noroi în dascăli, încercând să sugereze că, făcând asta, e mai destept ca el, ca Domnul Trandafir.
Cea mai mare dezamăgire a Domnului Trandafir a fost însă când omul în care îsi pusese speranta în mai bine, omul pe care l-a învătat să scrie, să citească, să fie om, pe care l-a ales să-i fie presedinte (ce onoare mai mare poate fi pentru un dascăl să îsi vadă elevul cel mai important om în stat ?!), ei bine, acest om i-a spus în fata întregii natiuni că "este mediocru". Ca la un semn, ministrii, parlamentarii, comentatorii au spus acelasi lucru.
De s-ar fi deschis pământul să-l înghită ar fi fost mai bine, dar nu, nu s-a întâmplat nimic si el, Domnul Trandafir, a rămas mut în fata televizorului. Si a rămas asa ore în sir, plângându-si în pumni si întrebându-se "De ce ? De ce, din toată tara asta, eu sunt incompetentul ? Nu i-am învatat tot ce trebuie pentru a fi oameni ? Unde am gresit ? Unde s-au pierdut pe drumul vietii ?"
De atunci, Domnul Trandafir nu a mai fost văzut niciodată zâmbind.
A început să primească lovitură dupa lovitură.
Părintii îl consideră de acum mediocru si abia dacă îi mai răspund la "bună ziua". Copiii au aflat de la părintii lor că Domnul Trandafir este "mediocru" (chiar dacă nu prea stiu ce înseamnă, stiu că e ceva josnic) si îsi bat joc de el în spate, ba, unii mai curajosi, chiar în fată.
Ultima lovitură a primit-o când scoala din sat a trecut în subordinea primăriei. Nemaiavând bani sa facă naveta la scoală, împrumutat deja fiind, s-a dus umil, cu căciula în mână, în biroul primarului. Îi fusese elev, nu avea cum să nu îsi amintească strădaniile dascălului său să îl învete alfabetul. S-a dus să îl roage să îi deconteze măcar naveta pe 2-3 luni, că "uite, e jumătatea anului si nu ni s-a decontat nimic". Primarul l-a ascultat cu gândul aiurea, venindu-i în minte că Domnul Trandafir îl cam urechia, ba îi mai punea si câte un "patru" pe ici, pe colo. Îl ascultă până la sfârsit, mângâind cu un aer tâmp statueta-suvenir din ultima sa vacantă din Hawaii si, când Domnul Trandafir termină, se lăsă pe spate în imensul său scaun de piele de Spania, trase aer în piept si ... începu să urle: "Nu v-am zis, bă, că nu am bani ?! Dacă nu am, de unde să vă dau, de la mine din buzunar ?! "
A fost ultima dată când Domnul Trandafir a mai vorbit. De atunci vorbesc altii pentru el: ministri, inspectori, lideri sindicali. Toti se pricep la educatie, toti fac reformă, tuturor le pasă de soarta scolii românesti.
În timp ce scoala devine tot mai goală, tot mai departe de copii, tot mai departe de tară ...
Chiar nu mai e nimic de făcut?
Este o întrebare la care nu astept răspuns...dar încă mai cred că stă în puterea noastră ...

Să-l readucem în scoală pe DOMNUL TRANDAFIR!

pe mine una m-au miscatt aceste cuvinte. cat de mult a decazut invatamantul romanesc.
va mai amintiti prima voastra zi de scoala? emotia intalnirii cu invatatoarea/invatatorul vostru? intalnirea cu colegii de clasa?
sunt multi dintre voi care v-ati dus picii pt prima data la gradinita/scoala. ce ati simtit? v-au napadit amintirile?
va poftesc la o discutie civilizata despre prima zi de scoala din viata voastra sau a picilor vostri.


www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Povestea unui Licurici

Bazar pt Mihaita

ambitioasa
Infertilitatea este o boala

---

Sa fii domn e o-ntamplare, sa fii OM e lucru mare

---

Ce-ai sa faci cu atata ura daca viata isi inchide maine portile??

sorana spune:

Frumos.
Mai ales ca la mine vine pe fondul emotional al primei zile de scoala a Monicai.
Monica va fi in aceeasi scoala pe care am terminat-o eu acum peste 20 de ani ... ce sa zic m-au napadit amintirile mergand iar pe culoarele si scarile atat de familiare .
Din pacate inceputul-inceput a fost un total haos. O gramada de pitici, parinti si profesori intr-un total haos ... nu imi placea careul comunist dar inghesuiala haotica de azi a fost parca mai rea.
Am gasit in sfarsit invatatoarea dupa 15 min de bantuit prin curte in cautarea ei
Dar s-a terminat cu bine pentru ca ne-a placut doamna si clasa. Piticii au iesit incantanti de la prima ora de scoala din viata lor. Eu mi-am regasit vechi colege printre mamici si am depanat amintiri asteptand piticii.
Sper ca pitica mea sa aiba parte de profesori super, pe care sa-i indrageasca si carora sa le pastreze amintiri placute ...

Sorana si Monica (in curand scolarita)

Delphinas spune:

sorana tb sa fie ceva deosebit in sufletul tau ca Monica merge la aceeasi scoala pe care ai terminat-o tu.
chiar daca careul imbraca o forma comunista, dar eu il vad util. stii unde sa mergi pt a o gasi pe dna/dn invatatoare/invataor/diriginte
dimineata in drum spre serviciu am vazut multi pitici care mai de care mai entuziasmat ca merge la scoala sau la gradi. paseau cu repede alaturi de parinti si li se citea in ochi nerabdarea si curiozitatea intalnirii cu dascalii lor.
imi amintesc si acum cu nostalgie prima mea zi de scoala...clasa I....sunt 20 de ani de atunci, 20 de ani in care eu m-am realizat ca om al societatii in care traiesc.
tin minte si acum ca pe acea vreme nu era cu preferinte...sa iti alegi invatatoarea/invatatorul. sau daca se facea, nu te stia tot poporul. am fost repartizata in clasa IA, la un domnul invatator(asemeni textului am avut invatator). nu ii voi uita vreodata expresia fetei cand ne-a spus cu emotie in ochi: "Ma numesc X. Vasiliu si timp de 4 ani voi fi invatatorul vostru" se vedea pe fata lui ca era mai emotionat decat noi.
imi amintesc si acum cum am fost strigati de catre domnul invatator, si noi, niste pici mici ne adunam in jurul lui precum puii in jurul clostii. si drumul spre sala de clasa...la intrarea in scoala am fost intampinati cu un tunel de flori si eram apaludati si felicitati si primeam urale de la colegii de gimnaziu.
foarte frumos si emotionant.

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Povestea unui Licurici

Bazar pt Mihaita

ambitioasa
Infertilitatea este o boala

---

Sa fii domn e o-ntamplare, sa fii OM e lucru mare

---

Ce-ai sa faci cu atata ura daca viata isi inchide maine portile??

kariguld spune:

Delfino, ce vremuri....anii de scoala...ma faci sa plang si sa-mi doresc sa ma intorc inapoi in timp.....

nu am timp sa dezvolt, scoala a fost una din perioadele cele mai fericite di viata mea.



Bazar pt Mihaita

cont pay-pal:mihaela77oprea@yahoo.com

VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA

Unii oameni au petrecut o viata intreaga si au adunat averi facand lucruri firesti, nefiresc de bine!

puisorul spune:

Din fericire pt mine am avut si eu un "domnul Trandafir" dar se chema domnul Moraru. A fost primul si cel mai bun dascal din viata mea si omul care mi-a deschis pofta pt citit si pt invatatura. Nu sunt cuvinte suficiente sa imi exprim recunostinta pt tot ce a facut pt mine.

Din prima zi de scoala imi amintesc careul, culoarul de flori pe sub care am intrat in clasa, baiatul cu care faceam pereche si banca a treia din randul de mijloc unde am stat 4 ani. In prima zi domnul invatator ne-a impartit la fiecare cate o coala alba si un creion pe care sa desenam sau scriem ce vrem. Ni le-a inapoiat in ultima zi a clasei a patra si a fost unul din cele mai frumoasa momente din viata mea. Mi-as dori din suflet ca si fetita mea sa ajunga la un astfel de dascal desi nu stiu daca mai sunt oameni atat de calzi, dezinteresati si iubitori de copii.

Foarte frumos subiectul

Ani de Stefana (23.01.2008)
Fericirea trebuie sa fie o rasplata, nu un scop. - Antoine de Saint-Exupery
Sebi are nevoie de voi!!!
Si ingerii au nevoie de ajutor...
Cum se topesc kilogramele

Delphinas spune:

aaaa puisor mi-ai amintit ca si noi la sfarsitul clasei a VI am primti in dar de la domnul invatator cate o carte si o poza cu noi din clasa I.
tinminte si acum...am fost singura care nu a avut fundite in cap. aveam doar coronita. ca eu nu mergeam cu coarne in prima mea zi de scoala. si domnul invatator a fost cel care m-a determinat sa le port, si eu tot le uitam intentionat in banca. si el avea grija sa mi le puna pe banca a doua zi. vai ce vremuri frumoase.
ai mare dreptate ca putinii dascali mai sunt acum cum au fost dascalii nostri: iubitori, calzi, rabdatori.
in general am un respesct deosbit fata de dna educatoare, care ma stie si acum, fata de domnul invatator si dna diriginta din generala si liceu. sunt persoane carora le sunt recunoscatoarea pt formarea mea in viata.

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Povestea unui Licurici

Bazar pt Mihaita

ambitioasa
Infertilitatea este o boala

---

Sa fii domn e o-ntamplare, sa fii OM e lucru mare

---

Ce-ai sa faci cu atata ura daca viata isi inchide maine portile??

Natasa spune:

Frumos articolul, trist si fara speranta. Domnul Trandafir nu se mai intoarce pentru ca nimeni nu are interesul sa-l aduca inapoi. Masele largi sint mai usor de condus daca sint imbecilizate si manelizate.

LauraNicole spune:

Imi pare rau dar educatia acelor mase incepe in primul rand de la noi , parintii lor!Noi trebuie sa le implementam o anumita cultura copiilor,sa le deschidem gustul pentru anumite stiluri de muzica,pentru citit (asta prin a le citi cand sunt prea mici ca sa citeasca singuri) ,pentru a ii invata cum sa vorbeasca in public si nu urland la ei "tandru" asa cum fac unii"Iar ai luat 4 la scoala dobitocule?Sa vezi ce te rup in doua acum!" .
In ceea ce priveste Domnul Trandafir,daca tot noi , parintii am acorda un dram de incredere profesorilor/invatatorilor si i-am sprijini in loc sa ne tzopaim in fatza copiilor :"Iar i-a pus tampita aia 4 azi!" desi "tampita" i-a pus 4 Domnului Goe pentru ca trei saptamani la rand a venit cu tema nescrisa sau cu lectia neinvatata .In loc sa lasam orice madam care s-a trezit cu fatza la cearceaf si face legile in invatamant dupa cum a visat noaptea sa decida ce si cum in educatia copiilor nostri ar fi bine sa scriem,sa vorbim,sa luam masuri in privinta unora ca ea sau ca altii care se joaca cu scoala acum .In ultimii ani au fost atatea reforme in invatamant ca nu mai stii ce si cum !
Si cum sa nu fie uitat Domnul Trandafir intr-un ungher prafuit cand de fiecare data ,sindicatul care il reprezinta a tacut din gura la fiecare oscior aruncat de "stapanire"?!Cand de fiecare data Domnul Trandafir s-a rasculat sa-si ceara drepturile iar vocile din "popor" urlau pe de alta parte ca "Iar s-au apucat profii de greva ca sa le ia din vacanta astora mici!" dar pe nimeni nu intereseaza ca X , cu facultate si masterat , cu grade si alte examene la activ , care preda 32 de ore pe saptamana la scoala si mai pierde 10 acasa cu proiecte de lectii sau pregatirea lucrarilor sau a mai stiu eu ce n-a avut bani nici sa cumpere de mancare azi si se imbraca de la SH pentru ca nu-si permite sa dea mai mult de 5 roni pe o camasa dar i se cere o anumita prezenta !

Life is something precious so enjoy it and try to take what s good from it!

sorana spune:

Delphinas ... invatatatoarea Monicai a avut textul "Ma numesc XY si sunt invatatoarea voastra si sunt mai emotionata decat voi"

Sorana si Monica (in curand scolarita)

ancadragoman spune:

Foarte frumos articolul,am avut si eu un Domnul Trandafir in clasele 1-4 si il chema Domnul Burtea Constantin si inca un Domnul Trandafir in liceu pe care il cheama Popescu George.Am fost foarte norocoasa ca am dat in viata mea peste 2 oameni extraordinari si care mi-au influentat viata in bine.
Primul a murit cand eu eram in liceu si atunci a lasat un gol imens in inima mea ,la inmormantare am fost f multi dintre elevi lui si sunt sigura ca el a stiut ca suntem acolo.
Uite Delphinasule ca m-ai facut sa plang la 9 dimineata

anca de Maria Alexandra (4 noiembrie 2007)
poze si filmulete
povestea nasterii
www.totsites.com/tot/mariadragoman" target="_blank">eu sunt Maria
www.onetruemedia.com/otm_site/start" target="_blank">Montaje Mariuca

VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT!!

Ramonika spune:

frumos subiect.
din pacate la noi invatatoarea era cam satula de copii, era prin anul 1985 cand am intrat in clasa I. eram peste 40 copii in clasa si ii era greu cu noi. mai degraba ne-a tinut cu frica-n san decat cu dragostea de carte.