prin lentile roz

Amandoua ne bateam capul, de cateva zile, cum am putea pleca in we la Craiova. Desigur, cum la varsta aia te crezi cel mai inteligent de pe planeta am gasit solutia…
"mama, in we ma lasi sa ma duc la Margo la tzara? Merg si parintii ei" … mama intreaba pe tata si cad de acord ca ma lasa…
Margo: "mama, ma lasati in we la Mada la tzara? Sunt si parintzii ei." …o lasa.
Asa ca, eu ma "pregatesc" sa plec la "tzara" ei si ea se "pregateste" sa vina la "tzara" mea.
"da’ rochia cu fulgi ce-tzi trebuie la Margo, la tzara?!" se mira mama …nu mai tzin minte ce motiv "plauzibil" am inventat.
Ne intalnim in gara si ne luam bilete pentru Craiova care, evident, nu era "tzara" nici uneia dintre noi. Ajungem fericite, acolo ne asteapta "ei" si ne "cazam" in apartamentul prietenului comun, zis si "Goaga" ai carui parintzi plecasera, nu stiu unde, pentru tot we.Va sa zica, motiv de patrecere. Petrecerea era sambata, dar noi am ajuns vineri.
Pai ne-am plimbat prin oras, am sporovait, am ras, am reinventat lumea si ne-am reintors la Goaga. Cum era inca de neimaginat, dormitul impreuna, dupa ce ne-am imbuibat de cola in sufragerie si am ciugulit cate ceva, cum dormim?! Pai simplu: Goaga in camera lui, noi doua in dormitorul alor lui si "ei" doi in celalat dormitor. Ne-am trezit cu noaptea in cap doara nah, trebuia sa ne pregatim pentru petrecere, ca nu era una orecare. Venea toata gasca lor sa le vada pe pustoaicele alea din ultimul an de liceu, care si-au "permis" sa "fure" pe doi dintre ei, mari studenti. Ei, nu, erau abia in anul 1, dar conta ca noi inca ne numeam liceence si ei studenti, noi eram din valcea si ei din craiova… ce sa zic! …ca tot olteni eram cu toztii si tot cu perfectul simplu vorbeam.
In fine, se apropie petrecerea si ne incuiem, la propriu, in camera parintilor lui Goaga.
Margo era o miniona bruneta, tunsa franztuzeste si cu trasaturi de asiatica. O combinatzie ucigatoare, imbracata intr-o rochie lila care ii dadea un aer scolaresc, iar tunsoarea si cerceii lungi, un aer foarte sic.
Mi-am pus si eu rochia neagra, simpla, marginita de fulgii de "lebada" (dupa cum a zis vanzatoarea) la maneci si in jurul gatului. Niste cercei lungi – mai am doar unul pe la valcea ratacit – si cam atat.
Deja incepusera sa vina cei din gasca lor si noi tot nu ne incumetam sa iesim din camera. Imi amintesc cum ne uitam de 100 de ori in oglinda si ne intrebam una pe alta daca o fi bine asa, sau o fi bine invers, sau … sau …cum or fi cei din gasca, daca si daca si daca …pana la urma, ne-am plictisit de construit scenarii, "ei" tot bateau la usa si ne intrebau de ce nu iesim, asa ca …ne-am luat inima in dinti si am pornit vitejeste catre sufragerie. Pe hol, dam nas in nas cu Goaga care, ranjind, imi zice "vezi ca venit si ea, fosta …nu am avut ce sa fac, e din gasca". Doamne, asta mai lipsea, cine naiba m-o fi pus sa vin?! dar unde era "el", fir-ar sa fie? Nu am mai avut timp sa intreb pe Goaga fiindca eram deja in usa sufrageriei.
Imi batea inima ca la balamuc, Margo a intrat prima si, inspirata, dupa ce a salutat a pornit glontz direct …catre balcon ... si acolo a ramas! asa ca m-am trezit singura in mijlocul camerei, cu toti cei care erau in jur holbandu-se la mine. ma simteam de-a dreptul caraghioasa, ca sa nu zic ridicola si atunci a aparut "el" in fazta mea, zambind;"dansezi?" …ce intrebare! Normal ca am dansat si mi-a "venit" inima la locul ei.
Cand era petrecerea mai in toi si noi scapate din privirile tzepoase, suna telefonul. Vine Goaga si cu o fatza disperata imi zice "du-te in dormitor si vorbeste la telefon!" … ce, cum, cine sa ma caute pe mine la el acasa?! … ma duc si :" fii atenta, luati primul tren si veniti imediat, dar imediat acasa! ai inzteles?" nu am apucat sa mai raspund ceva ca mama era atat de furioasa incat mi-a inchis. Dumnezeule! Cum aflase, de unde, si chair daca a aflat de Craiova de unde stia numarul lui Goaga?!
Ne-am refugiat toti 4 la bucatarie si am inceput sa ne gandim… si ne-am gandit asa : pai daca tot au aflat, ce mai conteaza, doara nu o sa plecam noaptea cu trenul… chair asa, iata un motiv foarte bun – noaptea cu trenul, noi doua?! Vai de mine!pai e mai bine la petrecere, normal! Asa ca …imi iau un aer eroic si sun acasa. Spre norocul meu, mi-a raspuns mama, ca daca era tata, zau ca nu stiu ce as fi zis …"mama, e noapte cum sa venim acum cu trenul, singure?!" pesemne ca aveam o voce foarte revoltata ca mamei nu i-a trecut prin cap una ca asta, fiindca s-a enervat si mai tare si "trebuia sa te gandesti la asta cand ai fugit de acasa!" …eu, de-a dreptul indignata: "da’ n-am fugit de acasa!" … mama, ironica "da, te-ai dus la tzara la Margo" …tac si eu, tace si ea, pana la urma: "bine, veniti maine dimineatza cu primul tren!"
Eh! A doua zi, reluam aplicarea principiului "daca tot au aflat ce mai conteaza", deci de ce sa plecam cu primul tren?! Cand putem sa-l pierdem fara a incerca macar sa-l prindem?! Asa ca am asteptat sa "pierdem" trenul de dimineazta, dar desigur, am asteptat neurnindu-ne vreo clipa din loc catre gara … si dupa ce l-am "pierdut" am sunat, culmea obrazniciei adolescentine, din nou acasa, sa raportam "incidentul": am pierdut trenul, asa ca venim cu cel de dupa amiaza.
Cum s-a aflat? Stupid, cum altfel … mama s-a dus in piatza, mama Margai, asemenea ..evident, s-au intalnit: "buna ziua".."buna ziua" … surprinse amandoua … mama:"da’ ce faceti, ce fac fetele, nu sunteti la tzara?!" …mama Margai perplexa: "pai cum adica, nu sunt la Dvs?" …pfff! Mare ghinioniste am fost, ce le-o fi apucat cu piatza fix in acelasi timp, zau daca pot sa pricep! …locuiam la cateva blocuri distantza si, in doi ani de cand eram prietena cu Margo, nu se intalnisera vreodata in piatza. Ma rog …
Cum au aflat numarul lui Goaga?Eh, te pui cu mama? A sunat acasa la "el" si a vorbit cu tatal lui, care i-a zis ca sunem cu totzii la Goaga, si-a cerut scuze mamei ca si fiu-sau e un "inconstient" si i-a dat numarul de telefon.:)
Tatzii nu au aflat niciodata de "aventura" noastra, dar mamele au fost foarte suparate pe noi. Asta n-a insemnat insa, ca nu am mai facut si alte drumuri in directia Craiova, doar ca …plecam dimineatza si ne intorceam seara …in orice caz, mai mult faceam pe drum, decat stateam acolo …Dar ce conta? La vremea aia, viatza o vedeam ca pe un roman, citit cu ochelari cu lentile fooooarte groase, de coloare roz bombon.:)
p.s. acum rad cu mama cand ne amintim si ma intreb cum o sa fac eu cand fii-mea va "purta" la randu-I ochelarii cu lentile roz

LoraG76 spune:

Jade, ne inseninezi zilele cu ceea ce povestesti si cum! Am retrait aventurile adolescentei alaturi de tine! Si abia acum am descifrat misterul, alaturi de tine: lentilele roz erau "vinovate"... Foarte frumos, multumim!


Lora, mami de Iustina


Teledon pentru Dan
Ajuta la construirea unei sectii de chirurgie cardio-vasculara :
858 - 2 euro/sms - Comote, Orange, Vodafone
www.inimacopiilor.ro
Bazar pentru Sebi

(Niciodata sa nu spui niciodata!)

ada29 spune:

Ce perioada frumoasa,cea cu lentilele roz!

Multumim Jade de povestioare,superbe.

Ada

anaemi spune:

foarte tare ! ...ce m-am mai distrat...cate d'astea nu mai faceam si eu ...cate trenuri n-am pierdut
radem noi...radem...dar cand or fi si fetele noastre mandrde posesoare ale unor lentile roz ce o sa facem?...ce o sa fac?...stiiiiuuu !!! ce a facut si mama (si mama ta jade). si apoi cand o sa fie mari o sa radem cu ele cum rad mamele noastre cu noi acum


Ana mamica lui Filip (06.03.2007) si a Anastasiei (03.08.2008)

Doamne ajuta !

Cand am ajuns in sfarsit la capatul rabdarii, s-a gasit unul sa mute capatul mai incolo.

iuliana spune:

Hahaha, plecatul tau la "tara" mi-a adus aminte si de plecatul meu la "tara" tot la o prietena de a mea, numai ca noi ne-a dus la munte cu mai multi printre care era si unul care imi facea ochi dulci. Si uite asa, am plecat cu rucsacurile in spinare si am dormit in cort la lumina focului si la cabana timp de 3 zile...si aveam doar 15 ani. Bani de buzunar am cerut de la frate-miu, deh, de la mama nu se cuvenea ca doar la ce iti trebuie bani la tara, nu? Eeee, tinerete...vremuri de mult uitate si reinviate de tine...multumesc.

mina spune:

F tare!

Ceea ce-mi aduce aminte de o faza similara, dar pe care am facut-o mamei, culmea ironiei, fara sa vreau.....

Vara dintre terminat liceul si plecarea la facultate. De comun acord stabilim (eu cu ai mei, el cu ai lui) ca meritam si noi o pauza nainte sa ne apucam cu maxim elan de invatatura pt facultate. Ok, meritam? meritam! So, plecam la mare. Ne luam frumos bilet, cu un grup de prieteni, 3 fete 3 baieti, luam 2 camere a 3 paturi fiecare.

Plecam la mare, ne distram frumos, ne supunem voluntari monitorizarii zilnice din partea parintilor (sunam acasa de la telefoanele alea cu fisa, va mai amintiti?). Numa ca pe la a treia zi din alea 6 programate ne loveste pohta sa mai prelungim o zi, da' ne gandim noi asa (nu mai stiu de ce ... ) sa nu le zicem inca la parinti. No, toate bune si frumoase, numa ca noi, in 'teligenta noastra, nu ne-am dat seama de o treaba si anume ca ziua hoteliera inseamna de fapt noapte de cazare si ca, daca ai sejuru pana in 10, inseamna ca pleci de fapt pe 11, ca inclusiv 10 inseamna ca seara de 10 e platita. Asa ca de unde parintii stiau ca stam "pana pe 10", noi eram de fapt cu plecare in 11, si cand ne-a lovit pofta de prelungire, am prelungit pana pe 11 care inseamna venit pe 12.....

Acuma toate bune si frumoase, dar cand ne-am dat seama (ati ghicit, pe 10 ....) nu gasiram, fir-ar ea sa fie de treaba, un telefon liber si am tot lungit-o (hehe, tinerete, discoteci noaptea, adormit tarziu...). Si uite asa ne aflaram noi pe 11 la pranz, care noi vream sa stam pana pe 12, care parintii ne asteptau inca de pe 10....care noi dormeam bustean ca venisem la hotel tarziu de pe plaji si discoteci....care sculase mama hotelu in picioare ca numele meu nu aparea la nici o camera....care se dusesera 2 dintre baieti sa faca check in, fara sa tinem seama de faptul ca numele celorlalti nu va aparea pe nicaieri.

Care culmea hazului, se duce sa raspunda la telefonul de la receptie taman sotu' (ca el-ul cu care plecasem, ei bine, da, e actualu' sot). Si cum a intrat el in gura lu' mama care mai intai a facut morala de rigoare si dupa aia a realizat ca nu mustruluieste pe cine trebe ....

Cand am ajuns acasa (n-am avut tupeu sa pierdem trenul, desi nu ne-a lipsit ideea), tot eu am fost cu gura mare ca nu e vina mea ci a hotelierilor cu exprimarile lor defecte....Si maica-mea se sufoca, saraca, de indignare ca nu o inteleg ca imi duce grija si ca, tot atat de bine, putea fi ceva rau de nu am ajuns acasa la timp, si nu doar o neintelegere ca asta.

Si-n ziua de azi, daca le pomenesti, si mamei si sotului de hotel zamfira din venus se sufoca de indignare si dupa aia de ras ....

E clar ca acum o inteleg (fiindca sunt, la randul meu, parinte).

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

desprecopii spune:

foarte frumos - aproape ca mi-am amintit de acum o mie de ani din adolescenta mea.

---

Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
iubesc:www.supereva.ro Blog: http://mirelablog.supereva.ro/dblog/

papanash spune:

Aoleu, eu acum realizez ce ne asteapta , eu uitasem de perioada aia ...
si cum copiii , de cele mai multe ori, ii depasesc pe parinti ...

Jade, multe !

............................................................
Mama de papanas Andreiutz ( 02.10.2007 )

Kehleyr spune:

Eu in general eram cuminte si nu pacaleam acasa. Dar mi s-a intamplat o data, eram in anul I de facultate, sa uit pur si simplu. M-am dus la tenis cu doi colegi, seara, dupa care am ramas la o terasa (mi-aduc aminte si acum care ) pana pe la 1 noaptea. Si eram cu masina, ca de, aveam permis proaspat si eram mareata. Ai mei mureau acasa. Telefoane mobile inca nu se purtau pe atunci.

Cand am ajuns mi-a zis mama "data viitoare cand intarzii, pun mana pe telefon si sun pe rand la toate numerele din agenda ta si te fac de ras la toti intreband de tine, oricat de tarziu ar fi". Si de atunci nu am mai uitat sa anunt .

---

It is a truth universally acknowledged, that a single man in possession of a good fortune, must be in want of a wife.

ane2 spune:

tinerete, tinerete!!!!!!!

bineinteles ca si eu am bagat placa cu "tara" si am fugit la mare 3 zile, insa pe mine mama ma prins ....si mi-a tras o morala......de mai bine imi dadea 2 palme....

daca mi-ar face fata asa ...mhhhh ...habar nnu am cum as reactiona.....

Anita si Rachella -17.o1.2004