Exagereaza sau e doar protector?
Raspunsuri - Pagina 17
denizel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui marius denizel: nu - esenta era alta. Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video Pagina legislativa |
Care era esenta, Marius?
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui marius rrox3:"Sigur daca as putea interveni sa-mi salvez copilul, etc, nu as ezita, daca la asta te refereai." Si cum mai ramane cu constiinta daca ajungi sa elimini agresorul? |
Constiintei mele nu i-ar fi prea bine, sper sa nu ajung niciodata in situatia descrisa de tine.
Legitima aparare e un tip aparte de violenta, nu crezi? Si, nu intotdeauna trebuie sa-ti omori atacatorul, ca sa inlaturi pericolul... dar daca asta e unica optiune, asta e. Va trebui sa traiesti cu apasarea faptei.
Ce spuneam despre pace functioneaza altfel. Adica in situatia - utopica in prezent - in care oamenii au constiinte in regula, nu mai exista atacator.
In fine, sunt depaaarte de subiect...
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
marius spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui denizel
Care era esenta, Marius? Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil ! Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel. |
citat din mesajul lui denizel
Marius, tu ai citit vreodata despre oameni care, in timp de razboi fiind, trageau in aer pentru ca nu puteau sa omoare pe cineva si se rugau neincetat lui Dumnezeu sa nu fie pusi in situatia de "ori eu ori el"?
Esenta este ca de-a lungul timpului nu se putea rezolva sa fie pace in locul unde traiai decat doar daca raspundeai atacului si jafului cu arma in mana. De aici si esenta baladei "Baba Novak". Desigur meandrele constiintei erau greu de explicat, (sau mai rau) de aplicat in aceste cazuri (din nefericire atat de reale si in ziua de astazi)
Gata eu am terminat!
Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa
buflea spune:
Eu cred ca va cunoasteti prea putin.
Daca as fi in locul tau, nu as renunta la el dar nici nu as pleca dupa el. In definitiv ai spus ca mai are 4 ani si termina ... mai puteti sta 4 ani asa cum sunteti, el acolo - tu in Romania alaturi de familia ta - copiii tai in mediul pe care il cunosc. Vorbiti in fiecare zi, va vedeti in concediile lui si ale tale ... apoi el poate veni in Romania sa isi deschida o scoala de taekwondo, de ex.
Mi se pare important sa nu te desradacinezi, nici tu si nici copiii dar nici sa renunti la el pe niste posibile supozitii false.
Trebuie totusi sa iei in considerare ca ai deja responsabilitatea a doi copii, ca emigrarea nu este usoara, perioada de integrare a ta si a copiilor in orice alta tara este groaznica, ca o sa ai un partener care nu a crescut in acelasi mediu si cultura ca tine si care mai are si "issues" (cosmarele alea mi se par periculoase). Cam multe probele de echilibrat, toate odata.
raly spune:
Clara, eu as vrea sa ignor meseria lui si consecinta ca poate impusca si in viata reala pe cineva care i-a facut rau.
Lasand asta la o parte, vreau sa te intreb daca pe tine nu te sperie iubirea asta -ca sa nu zic obsesie- a lui pentru tine. Nu te sperie ca desi il iubesti/apreciezi acum, poate la un mom dat pe parcursul vietii vei dori sa scapi din stransoare si sa fugi? Ce va face el atunci? Te va urmari/ucide pentru ca l-ai parasit, se va impusca pentru ca viata lui nu mai are sens?
Chestiile aste de genul fara tine nu pot sa traiesc, tu esti viata mea, etc mi-au dat fiori inca din adolescenta si am increcat sa fug de toti care imi faceau asemenea declaratii.
Abia sunt responsabila de viata mea, nu vreau sa mai am pe umeri si pe a altora.
In plus mie mi se pare o dovada de instabilitate emotionala extrema faptul de a te agata de alta persoana in felul asta.
Sunt sigura ca undeva in lumea asta larga este un suflet pereche pentru tine. Mai cauta! Stay away of trouble!
Succes!
pepene spune:
Clara, am inteles. 
Din pacate, exista destul de multe sanse ca daca vrei sa il parasesti, dependenta lui exagerata, obsesia pt. tine, sa il faca sa reactioneze violent. Frica lui de abandon s-ar putea manifesta plenar, si poate recurge la violenta.
O alta intrebare: daca unul dintre copii, ajuns la varsta adolescentei, sa zicem, va va cauza probleme foarte mari? Bineinteles, ii cresteti frumos, ii educati, etc, dar tot exista aceasta posibilitate. Cum crezi ca ar reactiona?
rrox3 spune:
Tot offtopic, scuze Clara
Marius eu inteleg ca tu vii si spui: cand navalesc ticalosii peste tine, ti-ai dori o armata care sa te apere.
Eu iau putina distanta si schimb perspectiva: oare de ce navalesc ticalosii peste tine? Oare de ce sunt ei ticalosi? Si raspunsul este ca nu au fost iubiti, nu au fost educati, nu si-au dezvoltat o constiinta. Nu cred ca exista ticalos care a avut o copilarie fericita, care a fost respectat toata viata lui si tratat corect si l-a pocnit pe el ticalosia, asa pur si simplu... Despre asta este vorba.
Razboaiele si armatele sunt doar esecul dezastruos al omenirii. Da' nu-i prea tarziu sa se destepte. In fond pana acum a fost luata pe sus de dezvoltarea tehnologica, de interese fizice si materiale, acum pare ceva mai dispusa sa se dezvolte si emotional, spiritual, sau cum vrei tu sa-i spui. Ma gandesc doar ca pe la 1900 speranta de viata era cam jumatate din cat e acum... avem ceva mai mult timp sa devenim mai intelepti.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
Stanescu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui claram Urmeaza sa ma casatoresc cu sufletul meu pereche.Totul e minunat,ma adora si imi adora cei 2 copii dintr-o relatie anterioara.Un lucru insa m-a pus pe ganduri si as vrea sa va intreb daca am motive de ingrijorare sau pur si simplu asa inteleg barbatii sa ne protejeze.Imi spune mereu ca daca cineva indrazneste sa-mi faca rau mie sau copiilor,pur si simplu e un on mort.Poate va ajuta cateva detalii despre el ca sa intelegeti mai bine: 1.a crescut la orfelinat in State,si eu am fost prima persoana care i-a aratat dragostea aia neconditionata dupa care tanjeste continuu.A spus ca eu sunt prima persoana care l-a facut sa nu se mai simta singur. 2.este lunetist in Air Force si deci antrenat sa ucida.Totusi cred ca e o mare diferenta intre a ucide in razboi si a ucide in viata personala. Deci ar trebui sa imi fac griji?Oare chiar ar putea ucide daca cineva m-ar face sa sufar?Va multumesc. |
Ma scuzi, dar nu am avut rabdare sa citesc tot, asa ca iti voi spune direct parerea mea: eu sunt convinsa ca sotul meu l-ar ucide pe cel care ne raneste pe mine sau pe fetita noastra, asta daca nu l-as omori eu pe individ inainte. Cel putin el asa spune si chier cred ca ar face-o.
Si eu as face acelasi lucru (sau m-as stradui) desi nu am antrenament in sensul asta, ci dimpotriva - sunt medic (tocma' de aia as fi avantajata).
Daca cineva i-ar face rau fetei mele, as apela la politie in masura in care ei ar putea afla cine a fost - dupa care as lua problema in propriile maini si as rezolava-o radical, nu 10 ani parnaie si liber dupa 3.
Si daca vreun individ ar sari noaptea gardul la mine in curte, as iesi dupa ce caucazianul meu termina treaba cu el, eventual luand furtunul sa spal pavajul.
Altfel eu sunt o persoana extrem de toleranta si je'man'fichista, da cand te atingi fizic de mine si de ai mei, ai incurcat-o.
In rest, poti sa-mi lovesti masina, sa ma injuri...nu ma afecteaza...
De ce naiba sa te ingrijorezi, ca are instincte normale?
Stanescu spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui ladyJ
Pai nu prea ai cum sa separi astea, pentru ca ceea ce faci, ceea ce alegi sa faci la un moment dat iti reflecta foarte mult comportamentul si starea ta psihica. Din acest motiv, exista psihologi judiciari, psihologi clinicieni, psihologi care lucreaza IN DOMENIUL armatei, psihologi pentru copii... In functie de viata ta, de situatia ta, ai un anume profil psihlogic.De ce crezi tu ca se fac experimente psihologice in functie de anumite date exacte? Hai sa-ti dau un exemplu. Am vazut un film, al carui nume imi scapa:-), in care era vorba despre un experiment psihologic. S-au luat 8 barbati,(cu job-uri banale) dintre care 4 jucau rolul politistului supraveghetor in inchisoare iar ceilalti 4 erau detinutii. Ei erau pusi intr-o inchisoare, li s-au dat uniforme, bastoane, celule inchise cu cheia, adica tot tacamul. Dupa numai o saptamana, au inceput problemele. Cei care erau ´´politisti´´ au inceput sa abuzeze de puterea lor prin lovire,jigniri,teroare, tortura.Si asta la modul cel mai brutal cu putinta.Au ajuns pana la crima. Comportamentul le era monitorizat , fara interventie. Asa era experimentul. In fine, la final , daca nu ma insel au supravietuit doi sau trei din toti de acolo. prizonierii, pentru a-si apara viata au fost nevoiti sa gaseasca solutii. Si solutia a fost moartea politistilor. Este si o vorba: da-i unui om o uniforma si afli exact ce fel de om e. Ei bine, baietii din experimentul acesta erau oameni simpli, care odata investiti cu PUTERE asupra altora(indiferent de putere) si-au schimbat comportmentul devenind BRUTE. Parca doar unul din politisti era mai rezervat.(exceptia care intareste regula) Asa si in cazul soldatului. Psihologii din armata au profilul lor clar, cu riscurile de rigoare. Un om obisnuit sa ucida va ucide mai usor decat altul care n-a facut asta niciodata. Au fost cazuri, am mai spus. Si cred ca riscul asta face parte din profilul unui luptator, in sensul ca nu suprinde pe nimeni daca se intampla asa ceva in viata privata. Sigur, cei cu probleme grave nu sunt acceptati. dar asta nu inseamna ca dintre cei acceptati niciunul nu va reactiona la un moment dat nepotrivit, exagerand. |
Este vorba despre experimentul Stanford.
Conducatorul experimentului, Philip Zimbardo, a scris si o carte pornind de la acel experiment , trigger-ul fiind intamplarile de la Abu-Ghraib - se numeste "Efectul Lucifer".
ladyJ spune:
Stanescu, esti lecitina mea
Am vazut filmul acum ceva vreme..destula incat sa uit pana si cati erau inclusi in experiment