cum e in Romania?

conchita spune:

dar mai este o categorie numeroasa de romani care nu ar avea cum sa emigreze si nici nu-si doresc, pentru ca, nu-i asa, in conditiile in care "se descurca" in romania, nu s-ar putea "descurca" niciunde in lumea civilizata: furt, mita, pile, coruptie, evaziune fiscala, etc.

Grace spune:

Un copil va evolua mai bine, fireste, intr-un loc civilizat, unde pirghiile referitor la educarea si cresterea lor sint deja probate, unde copiii prezinta un real interes pt. societate si Guvern. Banuiesc ca in toate tarile in care PIB-ul este mai mare decit in Ro (glumesc desigur), sansa sa cresti un copil fericit si multumit e destul de probabila. In Germania de exemplu, le poti oferi realmente o viata mai buna, de la asigurari sociale care-ti ofera gratuitate la controale medicale pina la tot felul de obiective special create pt. ei, menite sa ii dezvolte fizic si psihic. Desigur ca aproape nimic nu este gratuit, parintii fac adevarate eforturi (financiare si de alocare a timpului necesar) ca sa asigure aceste lucruri, dar multumirea este intotdeauna rezultatul final si credinta ca tot ce este omeneste posibil poti sa si aplici nu numai sa iti doresti. In afara de asta, copilul se va adapta si acomoda mult mai repede intr-o tara straina (invatarea limbii natural si fara efort, depinde si de virsta copilului) spre deosebire de un adult.

conchita spune:

m-am gandit multa vreme la teoria asta, in perspectiva ca parintii care emigreaza o fac pentru copii, de fapt, se sacrifica pentru a le asigura lor o viata mai buna. si am ajuns la concluzia ca viata mai buna e pentru medie. daca ne gandim la varfuri, vedem ca si in tarile cu PIB decent, tot underdogs triumfa. exista ceva adevar in zicerea ca diamantele se scot din adancuri...

Grace spune:

Conchita si tu ai dreptate. Insa care este datoria noastra de parinti si cum este mai bine, sa cream diamante slefuite sau sa le lasam in negura timpului sa devina oricum slefuite? Io optez pt. prima varianta. Prefer sa fac tot ce pot eu, acum, decit sa las ceva la voia intimplarii.

EVA-DATA spune:

Am citit toate cele 30 pagini si vreau sa raspund fiind exacta,cum era in Romania acum un an cand am emigrat: am renuntat la job nu pt.ca am vrut,ci pt.ca nu aveam pile,relatii si nu am dorit sa ma inscriu in politica,mai mult decat atat nu am mai putut inghiti marsaviile celor care ma conduceau,cu toate ca nu ziceam nimic si imi faceam bine treaba,le stateam ca un ghimpe in coasta si planuiau sa ma schimbe pe alt post inferior pregatirii.Nici vorba de schimbat serviciul:oras in provincie,posturi aranjate.Fara posibilitati de a ne muta in alt oras.Copiii,la scoala,si-au dat seama de mici ce bine e sa fii cu bani,poti cumpara orice,ca nu e peste tot cinste,corectitudine,eu insami am pierdut o bursa in strainatate in favoarea unui coleg de-al meu care avea media mai mica cu 10 sutimi,al carui tata era prodecan,pe motivul ca nu eram in oras cand s-a afisat lista(eram in spital pt.cateva zile),peste 3zile cand m-am dus sa vb.cica era prea tarziu.Am intalnit multe:
-profesori care iti cereau cu nerusinare sa iti dai copiii la meditatii ca altfel nu vor avea note de 10(cu trecerea clasei la noi nu e cazul,copiii sunt buni-nu vreau sa-i laud,oricum aici sunt Honor si au trecut rapid prin clasele de ESOL);
-parinti snobi care cereau sume exorbitante pt. cadourile oferite profesorilor,si daca le explicai ca unii nu au de unde sa dea,te aratau cu degetul si te barfeau;
-doctori care nu stiau ca pacientul are zile sau nu,insa pretindeau sume de bani pt.ca"medicamentele sunt f.scumpe, la noi nu se gasesc si ei le-au facut rost" etc.ca nu mai vreau sa imi aduc aminte,trist;
-smecherasi,peste tot,care sa te insele,tu platind pretul pt.un produs cu banii tai,munciti,iar daca s-a defectat in garantie,umbla de nebun ca nu ti-l mai schimba nimeni,bani pierduti,nervi-ex.masina de spalat,mobil,aspirator;
-functionari corupti,care nu iti rezolvau problema decat cu pachetul de cafea si tigari,sau daca apelai la o cunostinta comuna.
Toate acestea le-as fi putut trece cu vederea.Daca eram doar noi doi.
Insa cand am emigrat m-am gandit si la copii.Daca le va fi mai bine aici nu stiu,ca nu sunt prezicator,insa stiu ca am facut tot posibilul sa le ofer sa studieze la scoli mai bune,sa aiba mai multe oportunitati,sa se realizeze intr-un mediu cu nivel de trai mai ridicat.
Sa o iei de la zero,nu este usor.Am citit multe la acest subiect,insa eu,in general sunt mai timida si nu fac afirmatii despre lucruri pe care nu le cunosc.Nu afirm ca daca eu am plecat , ar trebui ca unii sa se gandeasca sa emigreze sau ca in Romania e mai rau pt.toata lumea.Nu.Unii dintre vecinii nostri,carora nu le-a placut munca niciodata(n-am nimic cu ei),posturi caldute,mai pica "ceva",facultati facute pe bani,ei singuri se laudau,copilul trece clasa ca "tata cine e" etc.Ei nu s-au gandit niciodata sa emigreze,ca ei ce vor face acolo?Ar muri de foame!Pt.ei e mai bine acasa.Cred si eu.
Nu vreu sa jignesc pe nimeni,sa nu se inteleaga ca toti cei care au ramas sunt de genul celor mai sus mentionati.
Dar eu nu cred,ca pentru mine si familia mea,daca as fi ramas inca un an in tara ar fi fost mai bine!

eva

conchita spune:

optam amandoua pentru aceeasi varianta, iti dai seama. atata vreme cat nu ma intorc in romania, e clar ce aleg. dar ma gandeam si eu asa metafizic cum, ca parinti, ne dam peste cap si, in unele cazuri, ne aiurim vietile proprii pentru visul asta ca vor avea copiii conditiile pe care noi nu le-am avut. nu stiu, mi se pare induiosator sacrificiul, atata tot, mai ales ca nu putem controla mare lucru si e si oaresce suferinta la mijloc, plus neimpliniri partiale (legate de familia lasata acasa, etc). daca e sa comparam putin generatiile noastre cu cele de-acum, nu cred ca ies cele din urma in avantaj, desi au avut mai multe "conditii" ca noi.

copiloi spune:

Decizia de a ma intoarce, am luat-o definitiv dupa ce mi-au picat in mana niste studii despre copiii de emigranti, care, ajunsi la varsta intrebarilor existentiale (cine sunt eu?, de unde vin? si incotro merg?) devin total dezorientati. Isi vor da seama ca nu sunt 100% nici romani (fiind nascuti si crescuti in alta tara), dar nici 100% cetateni ai tarii respective. Vor fi momente in viata cand demarcajul asta se va face si in mediul in care se afla. Chiar daca el e nascut, crescut, educat in acea tara, va fi nevoit sa raspunda in viata la intrebari de genul: dar parintii tai de unde vin? si de ce au plecat in RO? dar tie iti place RO? etc. Si atunci ma intreb, oare ce va fi in sufletul lui?

Dincolo de asta, sunt convinsa ca suntem legati, prin niste forte , de tara natala, indiferent unde ne nastem si asta fara vointa noastra. Altfel, nu-mi explic, cum de le prieste copiilor in Romania si cum o indragesc, atunci cand revin in tara (in vacanta), ei fiind nascuti si crescuti in alta tara. Sa aiba oare sange de martir?

Imi amintesc de o nuvela de-a lui Jack London, in care, un lup este dosmeticit, i se ofera astfel o viata mai buna, dar pana la urma prefera sa se intoarca in salbaticia lui . Cartea se cheama, cred (numai verific acum), Chemarea strabunilor (sau Chemarea pamantului).

Efectele dezradacinarii unui individ nu cred ca pot fi compensate de vreun sistem de asigurari sociale.

Si cum spuneam mai sus, faptul ca ai acces la informatie, este foarte facil pentru un parinte educat, informat sa fie la curent cu ceea ce-l intereseaza si sa-si creasca copilul conform "standardelor".

Alina

***

CriPOD spune:

Asta chiar nu-i o problema, e un motiv fals. Am deja copii destui de mari si exemple suficient de multe in jurul meu, de copii de emigranti, ca sa te asigur ca grija ta este nejustificata. Pe langa asta, nu cred sa-i fi intrebat nimeni intrebarile alea la modul ala. Poate depinde de tara, ma refer la steagul meu. Copiilor nu neaparat le place in Ro. Cand erau mai mici le placea ca erau rasfatati de toti. Cand au mai crescut, le placea ca puteau sari peste reguli (adica gardul la stadion pt un fotbal, le da bere la local ca la oamenii mari, ca au putut merge cu cortul aiurea, etc), ca sunt mai in centrul atentiei pt o perioada scurta, cam astea. Eu mi-am dus copiii la scoala cam 2 sapt intr-o iarna prin clasele 4 si 8, eram in ro pt o luna de sarbatori si-am zis sa le ofer experienta asta. Nu vrei sa stii ce comentarii au avut, si nu numai despre scoala. Copiii au un simt critic fantastic de pertinent.

---

Grace spune:

Conchita stii cum e cind ai un pahar pe jumatate plin in fata ta. Intotdeauna te intrebi daca paharul e pe jumatate plin sau pe jumatate gol....

bird70 spune:

Copiii mei nu au astfel de probleme, ei sunt australieni nascuti in Romania. Nu inteleg de ce crezi ca nu ar fi 100% cetateni ai tarii in care au crescut si in care traiesc?

Ce e asa dificil cu intrebarile astea? Parintii au venit din Romania, au plecat de acolo in cautarea unei vieti mai bune.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation