Femei abuzate - exista solutie?
Raspunsuri - Pagina 5
Mik spune:
O solutie miracol nu cred ca exista.
Inainte de toate fiecare ar trebui educat ca el/ea e o persoana si nimeni nu are dreptulsa-i faca rau inentionat nici fizic si nici moral.
Apoi fetele ar trebui sa fie invatate sa fie independente financiar caci e infinit mai usor sa pleci in caz de abuz cind ai un job sau o pregatire care sa-i permita un minim de independenta.
Redai, imi pare bine ca sunt fete asa ca tine care reusesc sa lase totul si sa opreasca abuzul in care sunt.
Ar trebui ca toti/toate sa intelegem ca un cuplu e ceva extrem de fragil care trebuie respectat si trebuie respectat cel de linga noi.
Si altii (mame, soacre, prieteni) ar trebui sa nu bagam mina in foc pentru nimeni ca din afara ni se pare om(femeie) perfect(a).
mirela.d spune:
In primul rand: exista centre pentru femei abuzate. Dar logic ca nu te tin acolo o vesnicie. Ideea nu este sa te tina degeaba ci sa te ajute pana te pui pe picioare.
Si uite ajung la partea a doua: nu trebuie sa depinzi financiar de partener. Sunt convinsa ca sunt perioade cand se intampla, dar asta trebuie sa ramana: perioade. Nu trebuie sa te complaci in astfel de situatii.
Si trei: nu cred ca un barbat incepe sa isi abuzeze partenera brsc cand ea depinde cu totul de el (adica situatia descrisa: copil mic, fara serviciu). Semne exista. Numai ca femeile respective (nu toate dar un procent semnificativ, din pacate) nu vor sa le vada.
LauraNicole spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui redai Nu cred ca rautatile voastre isi au locul aici. Un pacatos de ce nu propui tu ceva daca noi femeile nu suntem instare? Si ca sa iti raspund.... nu cred ca in Romania se va ajunge sa se infiinteze o astfel de asociatie nici in 20 de ani. Laura, esti de admirat, conteaza fosrte mult macar parintii sa ii ai langa tine, din pacate mama mea si sapt trecuta mi-a sugerat subtil ca ar fi bine sa ma intorc la el, sa arat iar bonul de la asa de la supermarket sa vada la ce ora am iesit, sa scot doar eu copilul i parc ca el e prea obosit sa se joace pe calculator pana la 3-4 dimineata cu berea in fata, sa fiu tot timpul stresata ca am uitat sa pun telecomanda la lloc si ma suna cand sunt cu copilul ca nu o gaseste, sa am grija ca toate sa fie la linie, mancarea facuta, copilul sa fie mancat si curat, sa ii pregatesc lui hainele in fiecare seara ca nu stie sa isi asorteze o pereche de blugi cu un plover s.am.d. Am lasat tot si eu, dar tot in acel apartament de lux a ramas si suferinta mea, acum sunt o femeie libera sufleteste si ma rog la ziua cand il voi avea si pe pui langa mine. Stefania multumesc mult,  |
Scumpo , eu nu i-am avut pe ai mei langa mine !Eu mi-am lasat copila la ei si le-am spus ca stau doua saptamani aici,in Anglia iar dupa 2 saptamani i-am rugat sa-mi mai tina copila inca o luna pana vin s-o iau de tot .M-au facut in toate felurile,m-am certat zilnic cu maica-mea la telefon dar stiam ca nu mai am cale de intoarcere .Oricum la ai mei le-am trimis bani sa aiba grija de fata pana vin eu ! M-am intors,am bagat actele de divort,am stabilit totul cu avocatul,mi-am luat copila si dusa am fost !
Te rog sa-mi dai pe PM adresa ta de email pentru ca vreau sa te ajut cu situatia ta ,cu copilul !Si curaj !E greu dar trece !
Life is something precious so enjoy it and try to take what s good from it!
helen75 spune:
Buna,
Am citit toate mesajele si, celor abuzate, as vrea sa le spun un lucru, din prisma unei persoane care in copilarie a trecut alaturi de mama prin asa ceva : fetelor, luati-va inima in dinti, copilul in brate si lasati-l. nu vreau sa ma intind, ar fi pagini intregi de scris, despre ce am trait de la 7-14 ani alaturi de maica-mea, sora-mea si tatal vitreg. Si acum , dupa 20 de ani, ma apuca tremuratul.
Este greu acum, si atunci era greu : maica-mea a lasat un ap.de 4 camera, mobilat , in anii "90 si am stat in chirie, in diverse locatii, cea mai urata perioada, a fost o cam de 2/3 la o batranica, cu wc-ul in curte. Dar a trecut.
Spunea una dintre fete ca acum daca are hef sa faca cartofi prajiti noaptea, nu o mai face nimeni nebuna. Asa este. Si mamei si noua ne-a fost greu, eu eram deja la liceu, sora-mea in generala, dar eram f.linistite, nu trebuia sa ascundem cutitele, etc sau sa ne culcam imbracate, ca la nevoie sa putem pleca.
Nu trebuia sa merg la scoala fara carti si caiete si sa spun, ce n-am putut intra in casa si am dormit la vecini.
A durat mult divortul si partajul, dar sa scapat de un nebun, ne-a tinut in scoala si-a luat locuinta ei.
Peste ani, am intrebat-o de ce a durat asa mult, ca sa-l paraseasca. Si mi-a raspuns ca a crezut sa se va schimba 
,da, din nebun, peste ani a devenit mai nebun.
Despre cum ar putea fi ajutate de statul roman,aceste femei,nu stiu si nici nu cred ca politicienii nostri vor avea timp sa propuna o lege macar .
Cum le-am puta ajuta noi ? In primul rand, NU le judecati, pentru ca nu stiti calvarul prin care trec ele. In casa ,e doar ea cu el, doar ei doi stiu crudul adevar.Ajutati-le cu un sfat, cu o vorba buna, dar nu le judecati. Putere multa celor care trec prin asa ceva.
Yvon spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mirela.d In primul rand: exista centre pentru femei abuzate. Dar logic ca nu te tin acolo o vesnicie. Ideea nu este sa te tina degeaba ci sa te ajute pana te pui pe picioare. Si uite ajung la partea a doua: nu trebuie sa depinzi financiar de partener. Sunt convinsa ca sunt perioade cand se intampla, dar asta trebuie sa ramana: perioade. Nu trebuie sa te complaci in astfel de situatii. Si trei: nu cred ca un barbat incepe sa isi abuzeze partenera brsc cand ea depinde cu totul de el (adica situatia descrisa: copil mic, fara serviciu). Semne exista. Numai ca femeile respective (nu toate dar un procent semnificativ, din pacate) nu vor sa le vada. |
Uite ca eu sunt independenta financiar, dar abuzata.
La fel si mie mi se controla si praful de pe hota din bucatarie.
Referitor la semne, da exista- dar dupa o vreme, relatia noastra nu a inceput cu abuzuri, pot sa zic ca era chiar timid, mi-a scris poezii si imi trimitea bieletele ca ma place, eram studenti...
Eu sunt in divort si as vrea sa pot pleca din casa nostra, insa nu pot, nu ma lasa sa iau copilul si sa plec.
De cand am intentat divortul este si mai agresiv, se simte intr-un fel neputincios si isi varsa toata furia pe mine,
efectiv visez la ziua in care voi fi libera sa fac ce vreau.
''Daca poti, fii mai intelept decat altii, dar nu le spune''.
mirela.d spune:
Yvon, imi pare rau ca treci prin asa ceva. Sunt convinsa ca la inceput toti sunt mielusei, altfel chiar as spune ca cea care ia un barbat care de la inceput o abuzeaza (psihic sau fizic) si-o merita.
Dar am o intrebare pentru tine. Cum adica nu te lasa sa iei copilul? Doar nu sta 24 de ore din 24 acasa si cu ochii pe copil. Daca vrei sa pleci, pleci. Restul sunt scuze. Sunt convinsa ca este mai usor de spus decat de facut dar eu zic ca trebuie sa luati masuri din fasa nu cand este prea tarziu. Gandeste-te ca agresivitatea sotului se rasfrange asupra copilului. Aceasta trebuie sa fie motivatia ta.Mai ales ca zici ca financiar poti.
Yvon spune:
Am luat copilul si am plecat la ai mei, insa a venit a luat copilul , am chemat politia care ne-a spus ca pana la o sentinta definitiva de incredintare a copilului amandoi avem aceleasi drepturi.
Noi mai suntem si colegi de servici, plus ca ar trebui sa stau doar in casa , sa nu scot copilul deloc ca sa nu cumva sa vina dupa noi.
De aceea spun ca n-am ce face si uite asa trebuie sa stau alaturi de el, plus ca si finalizarea divortului o amana cat poate de mult.
Agresivitatea fizica o adopta atunci cand indraznesc sa ripostez, dar sunt imbranceli sau ca si o bataie de copii.
Daar...nu pot sa primesc in casa prieteni, parinti - decat cand are chef.
Daca cumva vorbesc la telefon mai mult decat trebuie cu mama, iar sunt atentionata...chestii de genul.
''Daca poti, fii mai intelept decat altii, dar nu le spune''.
mirela.d spune:
Iti doresc sa ai putere si rabdare! Si, bineinteles, succes! ar ce era mai important (sa iei masuri) ai facut.
Yvon spune:
Multumesc ! 
''Daca poti, fii mai intelept decat altii, dar nu le spune''.
UnPacatos spune:
De ce sa astepti 20 de ani sa faca statul ceva? Nici in 100 statul roman nu va face nimic. Iar suportul moral ajuta pana il apuca sa o ia la bataie pt ca o prinde pe net in loc sa-i calce minunatii blugi la dunga sau ca nu a sters praful din farfurioara de la flori.
Daca sunt doamne care ar fi dispuse sa se bage intr-o treaba complicata ca Programul de protectie al femeilor sa ridice mana.
Eu am zis sa fie din localitatati diferite sa nu se trezeasca cu animalul la usa, sa le bata pe amandoua.
E adevarat, exista riscul sa intizi mana unei femei care sa devina o pacoste.
La noi a tras o prietena a sotiei cateva zile, era in drum spre Austria, nu-si luase inca copilul cu ea, il lasase la alta prietena care avea copil de varsta copilului ei, apoi dupa ce si-a terminat de aranjat a venit dupa copil. Sotul suna dupa ea peste tot sa afle unde e, i-a spart mailul, dar a scapat de el. Nu e inca divortata, dar e departe si ii e mai bine si ei si copilului. Ar fi reusit fara ajutorul cuiva? Poate, dar i-ar fi fost mult mai greu.