De Ce Nu? Femeile Care Inseala

marius spune:

Ba da exact thread-ul este despre femeile care inseala. Sa ramanem on topic. Si ca sa reluam discutia hai sa va spun si eu cate ceva.
El si ea familie normala cu doi copii deci standard. El om linistit nebautor nefumator serviciu stabil bani in casa glumet deci un om obisnuit. Ea la fel, femeie frumoasa 35 de ani serviciu stabil.... INSA:

Exista un EL (altul) si acela casatorit, copil mai mic sotie de treaba si totusi intre acel EL si Ea din realtia de mai sus exista raporturi atat sexuale periodice cat si relationale (se inteleg bine) insa relatiile dintre ei au loc bineinteles pe ascuns cum s-ar zice. Ea il doreste pe acest EL nu flirteaza cu el pur si simplu "si-o pune" ca sa ma exprim direct atunci cand are chef. Sotul nu stie bineinteles si probabil nu va afla. Daca va afla presimt ca va divorta rapid. Nu stiu de ce are sotia relatia cu acel barbat in afara de faptul ca se pare ca se simt OK impreuna. Sotia acelui barbat bineinteles nu stie nici ea.


Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

ladyJ spune:

Am observat ca principala cauza a inselatului este satisfactia sexuala.(sau lipsa ei)
Atat la femei cat si la barbati.

Multe vreme s-a considerat ca doar barbatul inseala pentru a-si linisti hormonii iar femeia inseala pentru ca vrea afectiune, tandrete etc.

Eu cred ca si femeile au porniri..sexuale care trebuiesc domolite. Si daca as putea face un top cu motivele inselatului, asta ar fi pe primul loc. Apoi celelalte..

Sigur ca se intampla ca multe din cele care inseala din motive pur carnale se indragostesc de amant. De aici trag concluzia ca viata sexuala este extrem de importanta intr-un cuplu. oricat am incerca sa minimalizam importanta ei, tot la ea ajungem, mai devreme sau mai tarziu.

Cuplurile care nu au(nu mai au) o viata sexuala buna, traiesc ca simpli colegi de camera, se respecta, mananca, au grija de copii.Dar natura noastra este de a ne iubi atat fizic cat si psihic,nu?De a ne descarca, de a avea placere. Iar atunci cand placerea asta carnala lipseste din cuplul tau...o cauti in alta parte.Pentru ca nu doar complimentele te fac sa te simti frumoasa, ci si dorinta pe care o vezi in ochii celui de langa tine.Iar o femeie simte nevoia de a STI ca e frumoasa si atragatoare. Asa cum un barbat simte nevoia de a sti ca e dorit, ca e ´´barbat´´.

Rufus spune:

Cat se poate de adevarat. De accea ma amuza incercarile celor prinsi de a explica, savant, tot felul de motive. Mi se pare mai fair sa spui "da, m-a atras, mi-a placut si am dorit sa o fac".

poze multe cu noiAna a implinit un an 20062007

sarmis spune:

Buna,

Sunt mai noua pe site si am descoperit acum aceste subiecte. Nu cred ca exista om caruia sa nu ii fi trecut prin fata macar odata un subiect de genul dar real. Vorbim, comentam, acuzam, ne scuzam tipic omenesc. Eu una am fost martora la o intamplare de genul si va pot zice ca de atunci nu mai acuz pe nimeni.Suntem egoisti prin definitie - sa ne fie noua bine in rest dupa noi potopul. Am fost creati diferit tocmai pentru ca trebuie sa reprezentam dualitatea ce formeaza intregul. Asa ca de nu respectam lucrurile astea ni se intampla lucruri pe care nu le putem controla. Pe mine m-a inselat sotul demult cand eram copii (relatia nostra dureaza de 17 ani si ne-am casatorit dupa 13) Am stat si am vb amandoi de ce a facut treaba asta si am ajuns eu la o concluzie el se acuza ca a fost un tampit. Eu am alta parere. dar sa revenim la subiectul in fapt. Prietena mea f buna femeia pe care o stiu de 30 de ani a patit-o daca ma pot exprima asa. S-a casatorit cu un om frumos si elegant sufleteste vorbind. Este un om bun si calm fata de taifunul de ea. S-au casatorit dupa o relatie de prietenie de lunga durata 6 ani si am fost nasi. Dupa 2 ani de la casnicie au facut un bebic. Anul trecut am organizat Pastele la noi cu toti prietenii si a venit atunci si un prieten din copilarie al sotului meu care vine sporadic pe la noi datorita meseriei pe care o are. BIG problem!!! S-au vazut s-au placut. AU !! El de asemeni e casatorit si are o fetita. Sotia nu este o femeie "extra" dar este o mama buna si o sotie devotata. Nu mi-am dat seama atunci ce se intampla dar ei au facut schimb de nr de tel - nu mi s-a parut nimic anormal. Dupa o luna ma trezesc la usa cu prietena mea plansa toata. "Nu ti-am ascuns nimic niciodata si acum nu mai pot tb sa iti zic ceva dar te implor sa nu ma acuzi stiu ce am facut !" UPS! Ce s-a intamplat? ma intreaba daca imi amintesc de Relu - normal ca imi amintesc - ce-i cu el ? " Ce-ai zice daca ti-as spune ca m-am indragostit de el?!?!?
AU mama! altceva nu am putut spune? Sotia si mama din mine a urlat si imi venea sa o dau cu capul de perete dar femeia si prietena din mine au cerut clementa asa ca m-am calmat si am incercat sa aflu povestea inainte de a da cu parul! Of e tare greu sa fi corect mai ales ca ii stiam bine pe amandoi si ambele familii erau prezente in casa mea. Of !! Am ascultat povestea fara sa intervin si fara sa ii tin morala. Nu i-am spus decat sa se gandeasca bine si sa ia o decizie cat mai curand sa nu lase treaba sa se imputa. Si aici a aparut momentul culminant " Nu pot! Ii iubesc pe amandoi! Am ramas cu cratita in aer (spalam vase) Nu ai cum sa ii iubesti pe amandoi! BA DA si partea cea mai intriganta a fost ca ea era cat se poate de sincera. Cum asa? Simplu sotul si Relu sunt total diferiti si daca ii aduni la un loc unul are exact ce ii lipseste celuilalt. De fapt ea iubea o singura fiinta dar rupta in 2. Mi-a fost destul de greu de inteles dar dupa discutii interminabile mi-am dat seama ca asa era. Ce facem. Nu renunta nici unul la familie dar nici la relatia lor ceea ce nu era bine. Am aflat cand vine Relu in tara si l-am chemat la mine sa stam de vb. Surprize surprize e ca au venit amandoi la mine. Eu vroiam sa vb numai cu el dar ............. si am stat de vb toti trei si le-am zis ca nu e corect ce fac, ca ii fac sa sufere pe ceilalti si ceilalti nu le-au gresit cu nimic, ca au copii frumosi si e pacat sa le intunece chipul cu o suferinta care nu le apartine etc etc, mi-a mers gura vre-o 2 ore. Ei nu si nu, ca isi iubesc si partenerii si ca nu ii ranesc si ca isi iubesc copii si ca nu vor sa faca rau dar nu pot renunta nici la relatia lor. I-am acuzat i-am blamat NIMIC. si atunci am aplicat o solutie pe care multi/multe o vor condamna. Aveam cheile de la o casa de la tara. i-am luat pe amandoi dupa mine si am plecat acolo. Am stat acolo o saptamana cu ei si incet incet si-au demonstrat ca nu s-ar fi inteles intr-o relatie mai complexa(casnicie). Am stat si am analizat impreuna casniciile lor si chiar pe a mea (tb un contra exemplu). Isi iubeau familiile si le confereau liniste dar si nebunia pasiunii era frumoasa. Singuri in liniste fara interventii (acolo nu era semnal) au vb le-au rasucit pe toate partile si au ajuns la concluzia ca familie pe care le au sunt prea frumoase si nu merita distruse. S-au intors fiecare la casa lui, au ramas prieteni vb afaceri, isi cer sfaturi se ajuta. si prietenia lor e sincera. E pacat ca in viata ne trebuiesc palme sau intamplari nefericite care sa ne faca sa apreciem ce avem langa noi. Nu e povestea mea daca la asta va ganditi dar mi-am insusit invatamintele. Nu trebuie sa ajungem aici cel mai bine e sa ne retragem putin din valtoare si sa privim inauntrul nostru si la cei din jur si vom aprecia ce avem fara sa facem greseli de tact atat de mari. Intelepciunea nu vine cu timpul ci cu linistea din suflet! Si mai am un exemplu care e mult mai dureros. Socrii mei au divortat cand sotul meu avea 10 ani. S-au acuzat s-au blamat s-au urat si-au falosit copilul pe post de arma. Un razboi urat si murdar. Acum 5 ani s-au impacat si s-au recasatorit Sunt ca 2 porumbei.S-au urat 25 de ani ca acum sa le para rau si sa isi dea seama ca de fapt ei s-au iubit tot timpul. Trebuie oare sa treaca atatia ani ca sa devenim intelepti. Daca atunci aveau rabdare si ar fi incercat sa fie si prieteni nu numai soti poate ca nu ar fi ajuns aici. Nu facem altceva decat sa fim soti sau sotii, dar prieteni? dar amanti ? dar iubiti? dar confidenti ? stim sa fim fata de celalat? Poate nu sunt in masura sa spun toate astea pt ca mie Dzeu mi-a scos in cale un om bun cu care am construit o relatie frumoasa Cine stie?
Sa aveti liniste si intelepciune!

khrisu spune:

eu zic sa nu dai nume..."relu" ca poate sotia lui citeste pe aici, se recunoaste in povestea asta si ar fi pacat.....nu te supara pe mine

KHRISU mamik de baietel si fetita

Jasmine spune:

uite mie chestia asta imi cam da de gandit

blue eyes spune:

de ce? Ca femeile de acea varsta gandesc asa sau ca ar fi cazul sa te grabesti?

Prefer sa sufar din dragoste, decat din lipsa de dragoste.

Ruxita spune:

strict la subiect, pentru ca nu am putut urmari tot ce s-a discutat pe marginea lui.
Premiza este urmatoarea - nu exista persoane care sa nu insele intr-o forma sau alta... mi-am intrebat sotul mai zilele trecute daca m-a inselat intr-o forma sau alta (in subtext era vorba despre infidelitatea "platonica" sau mai exact "virtuala"), raspunsul lui a fost afirmativ si am putut discuta fara ostilitate si reprosuri acest aspect - ca eu nu sunt unica femeie de pe planeta si respectiv nu sunt unica femeie pe care sotul meu si-o doreste; discutie ce a avut in spate altele (divort, nevoile intime si emotionale ale fiecaruia, o incurcata si imposibila idila a mea)... in fine, surprinzator sau nu am descoperit ca nu trebuie neaparat sa ascunzi ceva, nu trebuie sa inseli nici la propriu, nici la figurat, tine de comunicarea dintre parteneri - consider ca ii datorez sotului meu explicatii, adevaruri, merita sa stie adevarul pentru ca... "imi este prieten", prin urmare am meritat sa aflu ca el si-a dorit o alta femeie; inca nu stiu cum sa reactionez, ma mai gandesc.

dulcetica spune:

Eu am o intrebare pentru Sarmis:si cind plecati cite o saptamina de acasa unde spuneti ca sinteti dusi?Eu nu pot pleca de acasa o jumatate de ora fara sa spun unde plec.Adica ies pe usa si spun: ma duc pina la mall sau la piata ,etc.

Jasmine spune:

ca nu mai am foarte mult timp la dispozitie

si mi se pare foarte trist ca la 55-60 de ani sa ajungi sa regreti ce n-ai facut si sa stii clar ca e prea tarziu...