sa fiu diplomata sau sa apelez la lege?

Ieri ma pomenesc cu un telefon la serviciu(prin centrala) de la fosta mea soacra, ca vrea sa vina in oras(unde locuiesc acum, adica la celalalt capat de tara-vreo 800 km departare)sa-i vada pe copii.
M-am mutat aici, cu copiii de 2, 6 ani, alegand sa las in urma orasul in care era toata viata mea(serviciu, scoala si gradinita copiilor, prietenii, aproape toate rudele).Asta pentru a pune distanta intre mine si fostul sot de care m-am despartit in conditii mai mult decat urate.
Ar trebui sa va spun , poate, mai multe, ca sa intelegeti ce m-a determinat sa fac asta? Ei, bine, am mai postat aici pe DC mai demult si poate unora le suna cunoscut: fostul meu sot era(si nu ma indoiesc ca mai e) un tip foarte violent, mai ales pe fondul consumului de alcool, cu o vesnica postura de "victima" a tot ce i se intampla rau.
Ne-am judecat pana anul trecut intr-un proces penal in care a fost condamnat pentru vatamare corporala grava si lipsire de libertate (fapte savarsite impotriva mea) la 3 ani, cu suspendarea executarii pedepsei.Initial fusese condamnat la 4 ani(cu privare si cu interzicerea drepturilor parintesti), ulterior, in urma promovarii caii de atac, pedeapsa i s-a redus la 3 ani, tocmai pt a i se putea suspenda executarea pedepsei.
In urma divortului, copiii mi-au fost incredintati mie, el avand (pe perioada cat inca nu fusese condamnat( drept de vizitare a copiilor), in sensul ca, fiind destul de mari, ii lua de acasa cateva ore si-i aducea.
Dupa ce i s-au interzis drepturile parintesti, nu i-am mai permis sa vina sa-i ia.
A continuat cu actiunile violente impotriva mea si a parintilor mei, plus denigrarea mea pe plan profesional, pana am ajuns la concluzia ca singura solutie impusa de imprejurari este sa plec definitiv din acel oras, in celalalt capat al tarii.
De cand suntem aici nu a venit niciodata sa vada copiii(nu mai pun la socoteala ca nu le plateste pensie alimentara, pe care oricum nu am luat-o in calcul niciodata, stiind ca n-o va plati).
Problema e ca, in ce ma priveste, n-as fi niciodata de acord sa pastreze legaturi cu copiii. Abia m-am pus pe picioare aici(si moral si cu spatiul de locuit).
Desi n-as vrea sa incep sa ma judec din nou cu el pentru stabilirea unui program in care sa aiba legaturi personale cu copiii, vreau sa ma pun la adapost de o eventuala situatie in care ar lua copiii si nu i-ar mai aduce inapoi sau, pentru a ma sicana, nu i-ar aduce la timp.
Pe de o parte as vrea sa nu ne mai razboim in lungi procese(facandu-mi, prin asta, inclusiv deservicii pe plan profesional- pentru ca toata povestea noastra ar fi facuta din nou publica- lucrez in sistemul judiciar), iar pe de alta parte nu m-am mai increde deloc in cuvintele lui (daca mi-ar promite ca va respecta un program fixat doar de noi). Daca ar veni aici, in oras, ar face-o probabil cel mult o data sau de doua ori pe an, ca e departe si nu-si permite.
Credeti-ma, cand e vorba de el, suflu si in iaurt.
M-am lungit cu povestitul, dar am vrut sa va faceti o idee.
Relatarea de acum a faptelor a pierdut, cu trecerea timpului,aproape tot dramatismul, insa trebuie sa intelegeti ca ele au fost peste limita imaginabilului fiecaruia dintre voi. Nu am plecat degeaba de acolo.
Deci, ajutati-ma cu un sfat. Cum ar trebui sa procedez? Diplomat, pentru a-mi proteja linistea ,imaginea la serviciu, dar cu stresul posibilitatii ca el sa-i ia pe copiii cand vine sau sa nu-i mai aduca inapoi daca-i ia sau legal si de data asta, pentru a-mi proteja copiii ?

crisseis spune:

Mai completez cu faptul ca e un om in cuvantul caruia nu ma pot increde, a stiut sa ma manipuleze foarte bine, iar reactia mea , datorita celor intamplate, este de a-mi pierde controlul de fiecare data cand vorbesc cu el sau il vad. Ma apuca o teama foarte mare, nu mai gandesc rational, iar el profita de aceasta vulnerabilitate determinata de persoana lui.
Va pot spune ca doar hotararile judecatoresti (si tenacitatea mea) m-au facut sa-mi pot recupera (prin executare silita) si copiii si lucrurile personale.
Iata de ce nu cred ca, desi au trecut 2, 6 ani de cand nu mai sunt acolo, aspectul vizitarii copiilor nu se poate reglementa decat tot in urma unui proces.Au fost atat de multe intre mine si el, incat am impresia ca nu mai am forta . Dar probabil nu voia avea incotro.
Pentru copii lupt pana-n panzele albe. Indiferent cat de incrancenat va fi sa-mi faca din nou rau.
Nu are niciun alt mijloc de comunicare cu mine, decat daca suna prin centrala de la locul de munca(fiind o institutie publica).

gabriella1 spune:

Nu poate fi decazut din drepturi?
Prin hotarare jud. s-a stabilit un drept de vizita?


Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

crisseis spune:

Nu poate fi decazut din drepturile parintesti pentru ca faptele sale nu au fost asupra copiilor(ex. rele tratamente aplicate minorului).
In ce priveste dreptul de vizitare, a existat o hotarare, in baza careia, asa cum am spus, avea dreptul o data pe saptamana sa vina sa-i ia cateva ore.Ori, noi mutandu-ne la 800 km distanta, acea hotarare nu are cum sa-si mai produca efectele.
O alta hotarare ar putea stabili, eventual, dreptul de a-i lua in vacantele scolare.

Problema este alta: el ar dori ca dreptul lui de vizitare sa se faca "la mica intelegere" cu mine. El sa vina aici in oras cand si cand si eu sa fiu de acord sa-i vada pe copii. Ori, eu nu mai vreau sa stau cu teama ca ar putea veni cu nu stiu cine si-ar putea sa-i ia pe copii chiar de fata cu mine. Copiii sunt mari 811 si 8 ani si mi-au spus ca ei nu vor sa-l vada pe tatal lor, dar copiii sunt uneori influentati de atitudinea mea)

A_Iulia spune:

Dar cine vrea acum sa-i vada, el sau fosta ta soacra? Nu e prea clar, ai spus ca ea a sunat.

O intelegere asa cum iti propune el (sa vina acolo cateva ore sa-i vada) poate ar fi pana la urma benefica, pentru ca eviti sa se adreseze justitiei. Copiii fiind mari, o sa-si manifeste direct reactia fata de el, asa ca probabil dupa una-doua intalniri de genul acesta el va renunta.

crisseis spune:

Ea a sunat, insa sunt convinsa ca pentru el. Daca ar fi sa vina,ma gandesc ca ar veni impreuna.E stilul ei sa vada "in ce ape ma scald".

crisseis spune:

am nevoie de un sfat din partea voastra...va rog...

catale spune:

Crisseis, eu as apela la lege, ca sa am o hartie acoperitoare... Sa il poti actiona in instanta in caz ca intarzie sa+ti aduca copiii si plus te-ai acoperi pentru situatiile in care te-ai putea trezi cu el pe capul tau...
Lui... i-as spune ca e bine sa aiba si el un program si e mai bine sa fie stabilit prin lege, ca sa nu vina cu scuza ca nu ii dau eu voie (mizand pe faptul ca, de fapt, sta departe si nu isi permite sa vina des, deci poate i-ar fi si mai greu sa vina fix in weekendul stabilit de lege).

Iti tin pumnii.

buli spune:

eu as propune o intilnire cu durata prestabilita intr-un loc public (restaurant, cofetarie, nu spatiu deschis)
si poate niste prieteni undercover in preajma.



www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

crisseis spune:

Multumesc pentru raspunsuri. Deocamdata e tacere. Nu pot decat sa astept sa ia legatura cu mine, intr-un fel sau altul.

A_Iulia spune:

Eu as evita sa rezolv prin instanta, pentru ca exista sansele ca el sa obtina dreptul de a lua copiii in vacante.

Cred ca e bine cum zice Anca - cheama-i pe amandoi (sa vina cu maica-sa, e mai sigur), undeva in oras (nu la tine acasa).

Poate totusi e bine intentionata ex-soacra-ta, vrea sa le aduca ceva de Craciun?! Intreb si eu.