dragule sunt insarcinata ..CE?! Ok hai la avort!
Raspunsuri - Pagina 5
mirela.d spune:
Lolita fac mea culpa
. Actiunea in tagaduirea paternitatii se prescrie in temen de 6 luni de la data la care tatal a luat cunostinta de nasterea copilului nu recunoasterea.
mirela.d spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Liliana82 In concluzie consider ca mesajele prin care se analizeaza o presupusa vina , (ca nu s-a folosit prezervativ, ca nu este consintamantul tatalui etc,,)sunt inutile , caci scopul acestui topic nu este analiza situatiei sau a presupuesei vine , si consider ca experienta dumneavoastra de viata mi-ar fi de mare ajutor in sensul de a ma hotara ce este mai bine de facut acum. pentru binele lui sufletel.si anume. 1) de a incheia o casatorie mai mult formala cel putin pana isi rezolva el probleme cu tatal natural.caci oricum va fi plecat numai in misiuni. 2) de a ma marita cu cine consider eu caci cererile in casatorie sau imultit odata cu ofertele de recunoastere a paternitatiil 3) de a fi recunoscut in monentul nasterii de X ( tatal natural) 4) de a fi recunoscut in momentul nasterii de Y,Z, V,respectiv la alegere din persoanele interesate de recunoasterea paternitatii unui copil al meu .(Y-prieten -fost iubit.Z -un partener de afaceri V- un amic fost coleg de facultate cu care sunt in bune relatii prietenesti. )Toti acestia sunt foarte interesati de starea lui sufletel si a mamicii si toti dezabroba atitudinea lui X. 5)de nu nu fi recunoscut de nimeni in momentul nasterii 7) De a fii recunoscut in momentul cand va vrea bebe (sufletel)tatic respectiv pe la 4-5 ani de tatal natural sau de alte persoana in ipostaza unui eventual viitor mariaj , respectand astfel "alegerile" afective ale sufletelui.Desii sa-u facut anumite "speculatii" asupra unui eventual viitor mariaj al meu, de acesta nu mi fac problme ca ci ma consider destul de atragatoare.si cu siguranta daca nu voi avea eventuale probleme de satatate voi dori si alti copii. 8) de a nu fii recunoscut niciodata , in acte de nimeni, |
Liliana, ai fost criticata desi nu asta ai vrut asa ca iti voi spune acum si cum as proceda eu ca nici nu conteaza acum, intr-adevar, cine este mai vinovat.
Eu nu as incheia o casatorie de forma nici cu tatal nici cu un altul. In ziua de azi nu mai este un capat de tara daca ai un copil singura si sa te inhami la o casatorie cu un om pe care nu-l iubesti... Vezi bina ca sunt casnicii care pornesc de la o dragoste imensa si ajung la divort. Nu stii ce iti va rezerva viitorul. Ai rabdare!
Daca tatal copilului vrea sa recunoasca copilul, eu zic sa il lasi. Este dreptul lui si este si dreptul copilului de a-si cunoaste tatal si nu a pleca de la o stare de incertitudine. Porneste de la premisa ca adevarul iese intotdeauna la lumina si gandeste-te ca mai bine copilul sa stie de la tine care este acesta.
catale spune:
Liliana, mi se pare aiurea sa te casatoresti formal. Ca sa ce ? Sa divortezi dupa un an, doi ? Evident, tatal natural al copilului trebuie sa aiba dreptul sa se implice in cresterea copilului, daca vrea sa isi asume acest rol. Daca nu, avand in vedere cum a fost conceput copilul, nu ai ce ii reprosa.
Dar am o maaaare curiozitate. Unde ai gasit atatia barbati gata sa te ia de sotie, gravida fiind, si sa+ti recunoasca copilul ? Si intr-un orasel mic... Eu in cinci ani de zile de cand sunt divortata n-am intalnit pe nimeni asa de dornic sa devina tatal copilului meu si sunt putini barbatii care sa iubeasca copilul altuia ca pe propriul copil.
andacos spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui catale Dar am o maaaare curiozitate. Unde ai gasit atatia barbati gata sa te ia de sotie, gravida fiind, si sa+ti recunoasca copilul ? Si intr-un orasel mic... Eu in cinci ani de zile de cand sunt divortata n-am intalnit pe nimeni asa de dornic sa devina tatal copilului meu si sunt putini barbatii care sa iubeasca copilul altuia ca pe propriul copil. |
Chiar si genul asta de afirmatzie(a Lilianei nu a ta!)demonstreaza cit de imatura este !
Ma rog nu asta facem aici adica s-o desfiintzam pe Liliana,insa nu pot spune ca nu sunt "mindra"ca i-am ghicit intentziile!
Liliana bineintzeles ca nu trebuie sa inchei o casatorie doar de dragul unei hirtii,deci nu mai fa o alta greseala(nu spun ca acest copil este o greseala ci ceea ce tu ai facut),astepta si atunci cind vei simtzi ca "el"e cel potrivit fa pasul!
Cu recunoscutul copilului,acum asa cum spune legea ori ca vrei ori ca nu vrei el are acest drept de a deschide actziune judecatoreasca sa-si ceara dreptul!Vezi ca nici la chestia asta nu te-ai gindit inainte de a trece la actziune?
Eu personal nu cred ca se inghesuie barbatzii acum sa te ceara de sotzie de cind esti insarcinata ,in orice caz e alta ceva la mijloc(poate acea situatzie financiara prospera ce o tot afisezi)dar nu dragostea fatza de tine sau copil!
Eu itzi doresc un copil sanatos,de care sa te bucuri si caruia sa stii ce sa-i raspunzi atunci cind va veni momentul intrebarilor!
Dana
Rufus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Liliana82 ...conceperea unui copil , si finalizarea acesteia prin nasterea copilului ,este un act care se supune mai mult legilor naturale decat celor sociale si etice (morale)... |
Liliana, de aici vine contradictia si parerile diferite: daca tu crezi ca natura primeaza, atunci lasa natura sa-si urmeze cursul, de ce vii acum si intrebi de probleme sociale (casatorie, tatal copilului, famileie, etc)?
Eu nu sunt de acord ca omul este (doar) un animal si consider, in zilele noastre, ca natura este necesara, dar nu si suficienta, de-aia nu inteleg "slalomul" pe care-l faci. Nu te mai critic, vorbele mele au fost intelese, raman insa la parerea ca (in afara de dorinta materna) nu prea stii ce-i cu tine.
Ok, o sa inveti, pentru ca, in curand, legile sociale vor navali in calea ta.
Nu-mi place cum gandesti, dar asta nu inseamna ca nu-ti doresc multa bafta.
poze multe cu noi
Ana a implinit un an 20062007
Liliana82 spune:
Lolita
In prima parte a mesajului tau ai dreptate desi suna cinic, e perfect adevarat.Am doar 26 de ani dar am luat parte oarecum la drama sorei mele care face FIV (33de ani).si tot pierde sarcinile.Pentru mine personal nu mi-e teama sa mi cresc copilul singura , din contra ma simt mai bine locuind singura sau in relatii de vizite si intalniri la cateva zile , de asta as fii oarecum inclinata spre o casatorie formala sau "regala" adica fiecare cu treaba si camera lui. teama, sau intrebarile mele se ridica supra faptului cat de mult ar influenta prezenta sau lipsa "tatalui"dezvoltarea psihologic afectiva a copilului. Despre eventuale speculatii sau detalii asupra acelui "coitus" nu cred ca este moral si normal a se face sau presupune.
Mirela-d multumesc pentru sfat. In ce-a mai mare parte ai ai dreptate.Desi initial am avut o discutie in contradictoriu asupra presupusei vine celelate sfaturi ale tale vor fii intotdeuna bine venite.
Catale multumesc pentru sfat. totusi asumarea unor drepturi sau "rol " din partea tatalui natural trebuie conditionata de faptul cum isi va face acel rol. Insensul ca exista riscul ca acele drepturi sau rol sa fie facute prost.si in detrimentul unei bune dezvoltari afective a copilului.Despre curiozitatea ta... cred ca daca cauti ceva intotdeuna gasesti si nimic nu e imposibil daca iti doresti cu adevarat. desi e foarte probabil ca
andacos sa aiba dreptate in anumite cazuri respectiv Z , totusi cred ca la baza deciilor lor mai stau ca si criterii varsta, aspectul fizic si natura relatiei dintre noi
andacos.recunosc sunt imatura. dar consider ca nu am nici o vina legata de conceperea copilului iar o eventuala vina ar fi aceea de a indrazni sa cer pareri pe acest site, respectiv de la persone total necunoscute .Multe dintre mesajele voastre imi sunt de folos . si revenind la "imaturitate" Omul cat traieste invata si cred ca nici unul dintre voi nu ati fost foarte experimentati la venirea primului copil.
Rufus. Nu trebuie sa ti placa sau nu cum gandesc eu. legat de citatul pe care l-ai ales gasesti raspusul in copletarea frazei respective. Eu personal cred ca nu toti oamenii sunt doar animale si umanitatea se dezvolta prin educatie si spiritualitate. De catva ani zilnic ma minunez de cate ceva si anume despre lanturile trofice sociale,despre cum se vaneaza si se pandesc oamenii intre ei, si despre ce le mai da unora prin cap cand incep sa ravneasca la "avutu altuia"
Liliana82 spune:
In continuarea mesajului anterior. Am fost la avocat sa ma consult despre un caz in care fosta menajera a bunicii, o femeie care era platita 4 ore pe zii sa o ajte si sa-i faca curat , si bineinteles sa se intanda la cafele, se trezeste dupa 2 ani de la moartea bunicii sa ma dea in judecata pe baza unui presupus act de promisiune de vanzare cica semnat de bunica la 87 de ani. si sa mi ceara un teren retrocedat bunicii si mostenit de mine. ( asta ca sa vedeti ca multi oameni sunt animale, si ce le poate da prin cap)dupa ce am dezbatut situatia, i-am dat vestea ca o sa am un bebe. Normal el fiind avocat ,si avand foarte multi clienti la divort, paternitate, etc am continuat discutia despre ce riscuri legale as avea in cazul recunoasterii copilului, nerecunoasterii, si domane fereste vre-un divort.si incep in felul urmator.
1 ) daca este recunoscut de cineva oricine, poate oricand sa ceara decaderea mea din drepturi materne si sa imi ia copilu. sau custodie.
2) daca nu e recunoscut de nimeni orice X. Y Z. sau "menajer "poate sa ceara revendicarea paternitatii si custodie dupa caz.
3) si daca ma marit in divort respectivul consort poate sa ceara 50% din orice bun am sa-l posed dupa casatorie (respectiv viitoarea casuta a mea si alui bebe pe care intentionez sa o construiesc in primavara , si 50%din toate dividentele sau afacerile care am sa le dezvolt dupa casatorie.
Cum probabil orice mama ar incerca sa evite astfel de cazuri in care copilul sa fie implicat probabil as fi foarte tentata sa cedez eventualele sume pe care le-ar pretinde.
Deci in aceste conditii cu asemea riscuri, mai bine imi vad de alte treburi decat potential maritis si recunoastere copil acum, iar in momentul daca vreodata X,va revedica paterniatea ma voi gandii atunci ce e de facut.deci nu fac decat sa dau dreptate la majoritatea sugestiilor voastre.
diala spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Liliana82 Normal el fiind avocat ,si avand foarte multi clienti la divort, paternitate, etc am continuat discutia despre ce riscuri legale as avea in cazul recunoasterii copilului, nerecunoasterii, si domane fereste vre-un divort.si incep in felul urmator. 1 ) daca este recunoscut de cineva oricine, poate oricand sa ceara decaderea mea din drepturi materne si sa imi ia copilu. sau custodie. 2) daca nu e recunoscut de nimeni orice X. Y Z. sau "menajer "poate sa ceara revendicarea paternitatii si custodie dupa caz. 3) si daca ma marit in divort respectivul consort poate sa ceara 50% din orice bun am sa-l posed dupa casatorie (respectiv viitoarea casuta a mea si alui bebe pe care intentionez sa o construiesc in primavara , si 50%din toate dividentele sau afacerile care am sa le dezvolt dupa casatorie. Cum probabil orice mama ar incerca sa evite astfel de cazuri in care copilul sa fie implicat probabil as fi foarte tentata sa cedez eventualele sume pe care le-ar pretinde. Deci in aceste conditii cu asemea riscuri, mai bine imi vad de alte treburi decat potential maritis si recunoastere copil acum, iar in momentul daca vreodata X,va revedica paterniatea ma voi gandii atunci ce e de facut.deci nu fac decat sa dau dreptate la majoritatea sugestiilor voastre. |
draga Liliana, nu stiu la ce avocat ai fost, dar lucrurile nu stau chiar asa. iti spun acest lucru pt. ca am trecut printr-o situatie asemanatoare cu a ta si stiu foarte bine aspectele legale.
1 ) decaderea din drepturi a mamei nu e chiar asa de usor de obtinut, pentru asta trebuie sa ajungi foarte rau, si sa ii faci rau copilului, iar in astfel de cazuri poti fi decazuta si daca te reclama vreun vecin, dar sunt convinsa ca nu e cazul. custodia o poate obtine, dar si aici e discutabil si depinde de ce avocat ai si de cel care cere custodia.
2) e adevarat ca poate sa revendice oricine paternitatea unui copil nerecunoscut de catre tata, dar exista procedura de tagaduire a paternitatii pe care poti sa o introduci tu, copilul (de la o anumita varsta, nu stiu care), sau tatal biologic. oricum, daca cel care revendica copilul nu e tatal biologic, si tu nu il vrei, poti sa demonstrezi ca nu el e tatal si i se anuleaza orice drept.
3) asta e valabil si pentru tatal biologic al copilului, si pentru un om pe care il iubesti si te iubeste sincer, si din varii motive ajungeti la divort. daca toate femeile cu o stare financiara mai buna ar gandi asa ar fi niste bogate celibatare toate. sa fim seriosi, si aici exista posibilitatea sa te asiguri si sa nu fii obligata sa dai prea mult din bunurile si munca ta, dar repet, trebuie sa ai un consultant/avocat bun.
in alta ordine de idei, de ce te stresezi? legea s-a schimbat, iar tu ii poti cere tatalui biologic sa recunoasca copilul prin actiune judecatoreasca, daca nu vrea de buna voie, in primii 3 ani ai copilului in numele tau, iar apoi, o poti face oricand pana la cei 18 ani ai copilului, in numele copilului, avand calitatea de tutore.
ti-am scris pentru ca vad ca te preocupa aspectele acestea, practic ai vrea sa iesi bine pe toate planurile, dar din pacate nu prea se poate. legea te favorizeaza pe tine si copilul d.p.d.v. financiar, dar atat. nici o lege, nici un judecator nu va putea obliga un tata sa isi iubeasca copilul, si acest aspect este la fel de important.deci, parerea mea este sa lasi lucrurile sa vina de la sine, altfel s-ar putea sa iti complici singura viata, si nu numai pe a ta ci si pe a tatalui biologic, si cel mai grav pe cea a copilului.
astepti un bebe, fi linistita, bucuroasa si increzatoare ca totul va fi bine, si ca vei avea un bebe sanatos, asta trebuie sa te preocupe acum cel mai mult. vei vedea pe parcurs cum evolueaza lucrurile, si vei lua atunci hotararile. acum, cum spuneam, ai alte prioritati, parerea mea.
sa ai o sarcina usoara, si un bebe superb si sanatos
.
irinabobe spune:
legat de actiunea judecatoreasca tatal poate deschide actiune in termen de 3 ani (atentie s-a modificat codul familiei inainte erau doar 6 luni)de la data la care a luat la cunostiinta de nasterea copilului.
parerea mea daca iti doresti acest copil, il poti creste si singura, sunt multe femei divortate care si-au crescut foarte bine copiii. asa ca nu te lega la cap cu o casnicie doar de dragul de a avea copilul un tata. si cred ca nu e cazul sa treci in certificatul de nastere tatal copilului. daca vei dori asta o vei putea face dupa ce nasti si vei privi lucrurile la rece.
multa bafta si o sarcina usoara!
childsmoking spune:
Draga Liliana,
Sincer, am ras cu lacrimi de ce ai putut scrie pe aici. Nici nu ma mira ca omul ala nu te vrea pe tine, nu-l vrea nici pe copil (ca te-ar putea mosteni, vorba aia).
La 26 de ani, (poate) ai fi putut avea (putin) mai multa minte.
Esti realizata profesional? Dar ce ai absolvit? Ca dupa greselile gramaticale, mai mult de 2 clase (ca la tren) nu-ti dau. Asta cu indulgenta 
.
Dar daca, totusi, poti sa cresti 5 copii, unul e pe drum, poti sa ma adopti si pe mine, mai am inca o prietena, si mai gasesc eu inca 2.
Ne intalnim de 3 ori MAXIM (!!!), restul vorbim la telefon si prin mesaje siropoase "din plin". Dar sa nu uiti sa ne trimiti banii pe card, nene!
Am mai auzit-o si pe asta! Aleluia! 
Nastere usoara! 
EDIT: Esti sigura ca el ii tatal?