sunt indragostita!

qsar spune:

Asa, asa... invidia!!! Carevasazica, EA recasatorita cu un barbat bun de pus plasture dar mai batraior, asaaaa, este indragostita aproximativ platonic / aproximativ orgasmic de un EL. Exact ca Karenina! Sa ne amintim, asadar:


Intro:

Anna Karenina... Vorba unei "cunoscatoare", mare amatoare de telenovele:
"Ce film bun! Da' de ce i-or fi facut asa un final trist? Nu putea sa se termine bine?"


Anna Karenina - Telenovea "mansturbatoare"

Capitolul I - un anume gen de rezumat

Anna Karenina era maritata cu dl. Karenin... cum si in ce fel a ajuns 'mneaei in aceasta postura onorabila nu este relevant. Karenin, un tip cam bartaior si cu tabieturi, o iubea in felul lui pe Anna... dar cam rar si cam nemultumitor... sau, ma rog, nimeni nu stie cu exactitate ce era la ei in casa. Asta era versiunea Annei. Putem doar sa ne dam cu presupusu' (sic). Dupa o vreme, satula de "mansturbarea" sufleteasca in care traia, Anna lasa tot, casa, barbat, copil,si isi face de drum pan' la Moskova, chemata vezi Doamne, de frati'su (sic) care avea probleme de comunicare cu nevasta-sa. La un party, Anna face cunostinta cu un super tip... bine de tot, unu Vronsky... (de fapt i-l prezentase ma-sa la gara, dar sa nu intram in detalii) Acu' vorba vine, face cunostinta... i-il sufla nepoata-sii, fata lu frate'su. Asta, Vronski, barbat bine-de-bine si conte pe de-asupra. Se prinde ca Anna nu este fericita... vede urmele "mansturbarii" din inima ei. O mai curteaza, se mai intalnesc ei putin... Si ce mai incolo si-ncoace, sa nu mai lungim vorba, Anna si cu Vronsky se pun pe facut iubire... Ea are puterea sa renunte la trecutul ei de doamna, ii lasa balta pe toti, pe Karenin, pe fi-su... Nu-i pasa de gura lumii... In fond este o femeie moderna in cautarea fericirii! A gasit iubirea vietii ei si este fericita.


Capitolul II - o continuare putin simplificata.

Anna Karenina si cu Vronski se muta impreuna... Indragostiti pana peste cap, toata ziua fac iubire... Dar totul are un pret... Anna, dispretuita de societatea limitata si pudibonda, este izolata... judecata... Degeaba ii zice frate'su ca "gura lumii-i sloboda"... este de neconsolat... Ce-o avea lumea cu ea? In plus, se trezeste brusc ca ii este dor de fi-su. Dl. Karenin, suparat foc si para pe Anna, vine la Moskova si-i zice vreo doua... Ce om rau si nedrept, lipsit sensibilitate si care nu pricepe sufletul si nevoile ei de romantism. Ii pune conditii, ori vine acasa si se face femeie de treaba, ori nu mai vede baiatu'. Pana la urma divorteaza, cu drept de vizitare. Anna este parasita printre straini. Singurul ei sprijin este Vronski. Doar pe el se poate baza, numai el o intelege... Dar parca nici el nu mai este ca la inceput... lipseste mult de acasa, vine tarziu, uneori nu-i acorda atentie... Anna se hotaraste sa-i marturiseasca temerile ei... nevoia ei de a face iubire... La care Vronski ii raspunde ca s-a saturat sa tot faca iubire... el vrea sa faca dragoste...adica amor... adica sex... Anna nu mai intelege nimic si se apuca de bautura si de substante interzise. Nefericirea si singuratatea o coplesesc. Se teme ca va ajunge iarasi in starea de "mansturbare" pe care o traise alaturi de Karenin. Da, numai ca pe vremea aia, asa nefericita cum era, avea o casa, o familie, prieteni... un nume. Si acum are un nume... pe care i l-au dat ceilalti... dar este prea dureros pentru ea. Macar dac-ar lua-o Vronski de nevasta... Contesa Vronski... nu suna rau. Ce-o sa mai crape de ciuda toate cucoanele alea intepate... Numai ca Vronski n-are de gand sa se insoare cu ea, fiindca anna are un trecut patat, si nu face de familia lui. Si-n plus daca o stia asa de instabila sufleteste si cu aplecare spre vodka... nici nu se incurca cu ea!


Capitolul III - Anna Karenina pleaca la gara

Poate ca in realitate, Vronski a luat-o de nevasta pe Anna, ea este fericita si lecuita pe veci de "mansturbare"... Dar asta este o telenovea... si-i pacat sa se termine asa, brusc si fara suspans.

Noiembrie la Moskova este iarna in toata regula... Anna, singura in casa care fusese candva "cuibusorul de iubire", sade cam mahmura si isi face inventarul vietii ei risipite... Nimic nu i-a iesit ca lumea... Karenin, Vronski... toti au parasit-o... Chiar si Olga, bucatareasa, a lasat-o balta si a fugit in lume cu ordonanta unui capitan de cazaci... Anna isi simte gatul uscat... Sipul de cristal este gol, lumina candelabrului se sparge in mii de scantei reci in incrustatiile savante... Orologiul suna, noaptea jumatate... Anna tresare speriata de zgomot, se uita chioras la orologiu...
E tarziu... trebuie sa plece la gara. Se ridica putim cam impleticit, isi ia mantila si mansonul de vulpe polara (aduse pe vremuri de Karenin din Polonia) si iese grabita in frig. Strada este pustie... Numai cate o troica trece din cand in cand, ducand pe la casele lor petrecaretii intarziati. Ooo, la ce petreceri stralucitoare mergea pe vremuri Anna... In minte ii rasuna si acum valsul acela... l-a dansat cu Vronski... Cuprinsa de amintiri, Anna face cativa pasi de dans... dar, fie din cauza ghetii (asa fac, dom'le, astia de la primarie... i-a luat prin surprindere si iarna asta), fie din cauza mahmurelii, botinele-i aluneca si Anna da cu... ma scuzati, noada de caldaram... Se ridica cu oarecare greutate... Ametita, are nevoie de cateva clipe ca sa-si revina. Se sprijina obosita de un stalp... in jurul felinarului,intr-un glob de lumina chioara danseaza cativa fulgi rasleti. De peste strada, din cazarma regimentului, un soldat o priveste... Ii aduce aminte de draguta lui de departe, Liuba-Matrioshka... Si-ar dori sa fie ea acolo, sprijinita de felinar... Isi ia balalaika si compune pe loc un canticel... (Canticelul avea sa fie luat patruzeci de ani mai tarziu drept prada de razboi de un neamt talentat; re-make-ul "Lilly Marlene" ajunge in top ten-ul american)


Capitolul IV - Hapiendu' telenovelei

Teoretic, toata lumea stie de ce a plecat Anna Karenina la gara... Dar Anna este ghinionista... Ajunsa in gara, afla cu mirare ca circulatia trenurilor pe relatia Moskova este oprita din cauza nametilor...Ce-i de facut? Ramane cateva clipe nauca pe peron, poate-poate vine trenul, sa-si rezolve si ea problema... Dar trenul pentru care venise ea atata drum, in miez de noapte, este anulat... Un cersetor ii cere o copeica, sa-si ia hleba... Anna tresare, se uita in jur... Pustiu. In toata gara, numai ei doi... ea si amaratul asta zdrentaros... Gara pentru doi, gandeste Anna. Numai la bufetul garii pare sa mai fie cineva. Da in sila copeica pisalogului de cersetor si porneste hotarata spre bufet... Este inghetata si in pragul "mansturbarii". Numai o vodka o poate linisti. Intra in bufet... ii este cam jena, dar inauntru este cald si bine si mult fum... Cativa calatori ramasi blocati in gara o privesc uimiti si admirativi... Ce femeie strasnica! Sa plece ea singura, pe intunericu' si frigu' asta... si sa mearga pana la gara! Harasho! Anna se aseaza la o masa, isi scoate mantila de blana de vulpe (poloneza) si pocneste elegant din degete... sa vie odata, mai repede, vodka aia!... Toata lumea din bufet este cucerita de Anna. Dupa catva timp, vine seful de gara sa anunte ca se reia circulatia trenurilor... Chiar in cinci minute soseste un tren... Trenul pentru care Anna venise... Dar acum, incalzita de vodka si de admiratia comesenilor, ea nu mai doreste sa-si rezolve problema in acest fel brutal... In fond, maine este o noua zi... Ternul vine si pleaca, lasand in urma sa peronul plin de aburi si miros de carbune.
Usa bufetului se deschide si intra... Karenin. Vai, nu-mi vine sa cred!... Isi scutura zapada de pe gulerul subei si priveste in jur... O zareste pe Anna, ofteaza, si porneste agale printe mese catre ea. Anna il priveste la randul sau... Pare schimbat, mai intinerit, parca... Si totusi, gandeste ea, ce barbat bine Karenin... un domn.
- Boji moi, Anna! Tu aici?
- Ooooi! Karenin! Tu aici?
- Anna, Annia, Annina, Anoshka, nu plange draga! Tu stii doar ca Moskova nu crede in lacrimi!
- Iarta-ma, Karenin!
- Te-am iertat!... Am venit pana la Moskova sa te intreb... Anna Pavlova-Stalinskaia-Kreskova, vrei sa redevii sotia mea?


Capitolul V - Hapiendu' Hapiendului' telenovelei
ultimul episod - in miezul verii

Anna, Karenin si fiul lor sunt la mosie. Olga, bucatareasa, maritata acum cu ordonanta capitanului de cazaci, intra in salonas sa intrebe pentru cate persoane sa puie masa... Vin musafiri multi... Fratele Annei, cu nevasta-sa. Nepoata Annei, cu logodnicul ei... Vronski, care si-a cerut, ca un boer ce e, scuze la toata lumea...
Karenin isi saruta sotia cast, pe frunte. Trebuie sa plece putin... dar promite sa fie acasa devreme, pentru cina. Merge sa inspecteze campurile... a devenit cel mai important producator de cretisoara si napraznic din intraga sfanta Rassie.


Epilog

La cazarma regimentului, ofiterul Fiodorov a fost deranjat in miez de noapre de muzica de balalaika... Soldatul Evgheni D. a fost scos la raport a doua zi dimineata, pentru ca a cantat in timpul serviciului de garda... A fost trimis la bataloinul discilplinar,pashol na Sibirsk, departe de Moskova, de camarazi, de draguta lui Liuba-Matrioshka... Sa le fie de invatatura de minte la toti ostasii, sa nu mai cante din balalaka atunci cand trece vreo Anna Karenina pe drum.

---

Harasho!

---

violeta69 spune:

qsar,m-ai lasat fara cuvinte
acum "sunt indragostita" ....de tine

Vio,mamica lui Mihnea viitor "descoperitor" de infinit
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*

Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!

Morgano spune:

qsar, cam ca de obicei, la obect si subect

Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

gabriella1 spune:

qsar





Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

balanta spune:

Ruxita, tu nu ai nici o prietena de suflet sa-i povestesti prin ce treci ca sa-ti poti pune putina ordine in viata?
E mult mai constructiv si cu siguranta o sa-ti foloseasca.
In rest nu te opreste nimeni sa postezi la rubrica culinare despre sarmale daca tot simti nevoia sa scrii.

gabriella1 spune:

ei,nu zau?!


Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

ada29 spune:

Mai fetelor,da'chiar a iertat-o Karenin pe Anna,hai ca eram copil cand am vazut filmu...

Si io care maritata fiind,mancam lamai sa-mi omor omizile din stomac si Karenin care mai si cultiva cretisoara si napraznic sa creasca progesteronul in KresKova...

Nu-i corect cu heppyendurile astea

Ada

teodraghici spune:

Off topic tot ce ai scris mai sus. Subiectul este 'Sunt indragostita!'

Morgano spune:

Teo, zau ca am vorbit cu pacat mai pe la pranz, cand mi-am vazut sotiorul incarcat cu bunatati si dornic de pupacit si stat cu fetele, zau ca parca imi cresc omizile in stomac. Acuma deh... pana culcam buzbucile si mai si halim.... sa vad dc se fac fluturi sau indigestie

Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

Clover spune:

Ruxita, ce concluzii ai tras dupa ce l-ai inselat pe sot prima data inainte de casatorie? De ce ai facut-o? Crezi ca a meritat?

La prima vedere ti-as zice sa stai locului ca viata ta de acasa pare exemplara. Incetea-za cu aranjatul paturii, trimisul de muzica si restul artileriei de flirt. Stai cat mai departe de fluturii tai si vezi daca se potolesc.

Si cum a fost dragastea cu sotul? Nici un tremur, nici o palpitatie?