Oare am nevoie de un psiholog??
buna seara, am si eu nevoie de un sfat de la voi,povestea mes este urmatoarea, totul a inceput in luna mai cand tatal meu a decedat fulgerator( a fost fasit mort in toaleta spitalului in care era internat in ziua cand trebuia sa paraseasca spitalul), atunci cred ca ma avut primul soc, dupa 3 saptamani am fact o criza ...mi-a amortit mana stanga nu mai puteam respira, aveam sentimentul ca in acel moment trebuie sa mor, am ajuns la spitalul de urgenta unde mi s-a pus diagnosticul ATAC DE PANICA...in luna septembrie sarcina mea s-a oprit in evi\olutie, o sarcina obtinuta prin fertilizare in vitro, am simtit cum totul se naruie, am avut aceleasi stari ....am plans foarte mult ,simteam ca nu mai am pentru ce trai, simteam ca sunt foarte batrana si tot ce trebuie sa astept este sa mor, nu mai aveam chef de nimic.
Acum cand va scriu starile mele s-au mai atenuat dar tot simt ca nu am pentru ce trai ca nu mai vreau sa lupt, mi-e frica, nu pot respira uneori. Voi ce credeti, ce sfat imi dati, credeti ca amnevoie de ajutor ati trecut prin asa ceva??
Va multumesc din suflet, dor cu voi pot vorbi deschis si pot spune exact ce simt.
Raspunsuri
oanademunck spune:
Petricica ce descrii tu imi suna a stres post-traumatic. De ce nu te duci sa vorbesti cu un consilier psihologic nu tine toate frustrarile astea in interiorul tau, vorbeste despre ele cu cineva de specialitate si ai sa vezi ca totul va fi bine!
pusici
Tala spune:
indiferent daca decizi sa apelezi la un ajutor de specialitate sau nu, e greu sa treci peste asa ceva. Timpul le rezolva cel mai bine. Tu deja ti-ai primit doza de socuri, chiar tu ai spus ca esti mai bine acum. Acum trebuie sa te gandesti ca te indrepti spre bine, spre liniste si in primul rand spre implinirea visului tau - un copil. Nu inceta sa speri la ce poate fi mai bun. Personal cred f tare in roata care se intoarce, dupa furtuna vine soare...
Bucurie!
oanademunck spune:
Tala, timpul nu le rezolva pe toate ca e el timp, ci faptul ca persoana respectiva face ceva in acest timp pentru a-si rezolva situatia!
MadameBovary spune:
E foarte important sa ai alaturi de tine persoane dragi, persoane pe care te poti baza oricand si care sa stii ca te vor ajuta si te vor sustine neconditionat. Asta e un prim pas spre a avansa un pic spre o stare mai buna. Pentru atacuri de panica stiu ca se da tratament - se pot face si pe baza unei caderi sau carente de calciu. Faptul ca tu te simti asa de prost si de deprimata te-ar putea indrepta spre un pic de consiliere profesionista, ti-ar prinde bine sa vorbesti cu o persoana care e "antrenata" sa dea sfaturi in astfel de cazuri.
Multa putere iti doresc si ... sanatate si luciditate! Nu e usor sa treci prin ceea ce traiesti tu acum!
I never fake ... sarcasm
PETRICIA spune:
Va multumesc din suflet pentru sprijin, spuneti-mi daca cunoasteti un specialist ....eu nu stiu incotro sa o iau.
Nix spune:
Citat: |
citat din mesajul lui PETRICIA buna seara, am si eu nevoie de un sfat de la voi,povestea mes este urmatoarea, totul a inceput in luna mai cand tatal meu a decedat fulgerator( a fost fasit mort in toaleta spitalului in care era internat in ziua cand trebuia sa paraseasca spitalul), atunci cred ca ma avut primul soc, dupa 3 saptamani am fact o criza ...mi-a amortit mana stanga nu mai puteam respira, aveam sentimentul ca in acel moment trebuie sa mor, am ajuns la spitalul de urgenta unde mi s-a pus diagnosticul ATAC DE PANICA...in luna septembrie sarcina mea s-a oprit in evi\olutie, o sarcina obtinuta prin fertilizare in vitro, am simtit cum totul se naruie, am avut aceleasi stari ....am plans foarte mult ,simteam ca nu mai am pentru ce trai, simteam ca sunt foarte batrana si tot ce trebuie sa astept este sa mor, nu mai aveam chef de nimic. Acum cand va scriu starile mele s-au mai atenuat dar tot simt ca nu am pentru ce trai ca nu mai vreau sa lupt, mi-e frica, nu pot respira uneori. Voi ce credeti, ce sfat imi dati, credeti ca amnevoie de ajutor ati trecut prin asa ceva?? Va multumesc din suflet, dor cu voi pot vorbi deschis si pot spune exact ce simt. |
Draga Petricia,
Imi pare tare rau pentru tine ca ai avut un atat de greu. Te felicit ca esti aici cu noi si ca mai gasesti energie sa stai pe forum si sa ceri ajutor!
Eu sunt psiholog, si ti-as recomanda din tot sufletul sa te duci sa ceri ajutor si sa fii ajutata de un profesionist, de un terapeut. Daca ai nevoie iti pot recomanda niste terapeuti buni. Eu ma ocup mai mult de copii si relatia dintre parinti si copii.
Nu trebuie sa treci singura prin asta.
Daca ai nevoie de ceva spune-mi.
Cu drag,
Nix
Tala spune:
Citat: |
citat din mesajul lui oanademunck Tala, timpul nu le rezolva pe toate ca e el timp, ci faptul ca persoana respectiva face ceva in acest timp pentru a-si rezolva situatia! |
ai dreptate, dar doar prin trecerea timpului se estompeaza durerile, si, da, depinde de ce faci in intervalul asta pt poti face si greseli. Eu am avut ghinion si am ajuns la un 'specialist' intr-o astfel de perioada de timp si mi-a facut mai mult rau decat bine...
Bucurie!
Nix spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui Tala
ai dreptate, dar doar prin trecerea timpului se estompeaza durerile, si, da, depinde de ce faci in intervalul asta pt poti face si greseli. Eu am avut ghinion si am ajuns la un 'specialist' intr-o astfel de perioada de timp si mi-a facut mai mult rau decat bine... Bucurie! |
Tala imi pare rau ca ai avut o experienta nefericita cu un "specialist" (era terapeut/psiholog sau altceva?)
Oricum uneori nu gasim persoana potrivita pentru noi si nevoile noastre, si este absolut ok sa cauti in alta parte pana cand gasesti si obtii ceea ce ai nevoie.
Ma bucur ca acum esti mai bine si te felicit!
PETRICIA spune:
Nix as vrea sa vorbesc cu tine, dar spune-mi tu cum te gasesc si unde.
Roxanal , nu ai PM activat.
Multumesc mult