Tata in Ro

simpatic spune:

Poate ca eu nu inteleg bine ce inseamna sa fii parinte. Prin simplu fapt ca ai dat viata unei fiinte, devii automat tata, dar PARINTE devii in momentul in care te implici in viata copilului tau, esti alaturi de el si la bine si la greu, ii stergi lacrimile si te bucuri de bucuria lui, stii ce program are la scoala, cum isi face lectiile, cand e bolnav, ii simti iubirea si el simte ca il iubesti.
Cu 2 weekend-uri pe luna , CUM poti sa faci toate astea? Copilul devine doar o jucarie , te joci cu el, il plimbi , incerci sa il distrezi si sa interactionezi cat mai mult cu el.....si atat! ca imdeiat se duce timpul. TE MAI POTI NUMI PARINTE???
Sincer eu cred ca nu, sau nu intelg eu ce inseamna parinte.

Fomalhauti spune:

Simpatic, chiar imi esti foarte simpatic si imi pare rau pentru tine.

Dar acum mi se pare ca dramatizezi situatia.

Esti adult, esti responsabil, priveste situatia asa cum e: sotia ta si cu tine ati divortat. Copilul a ramas la unul din voi (mi-am mai spus parerea despre custodia comuna la un alt subiect, eu nu cred ca este buna pentru copil; dar nu asta discutam acum, fie ca ar fi fost buna sau nu custodia comuna, tu nu o ai; priveste realitatea asa cum e.). Realitatea este ca de acum incolo nu vei mai fi tot timpul alaturi de copilul tau, nu il vei mai vedea in fiecare zi, nici macar atunci cand este bolnav. Ramai insa tatal lui, vei fi implicat in viata lui. Totusi, pana la un anume moment al vietii lui, mama lui va lua anumite decizii pentru el, cum ar fi programul de la cresa, gradinita si scoala la care va merge.

Eu cred ca, daca vrei sa ajungi la o intelegere cu fosta ta sotie e mai bine sa ii recunosti drepturile pe care i le-a dat instanta (indiferent daca tu consideri ca e corecta hotararea sau nu). Cred ca ar fi mai bine pentru tine si pentru relatia ta cu copilul sa o suni pe fosta ta sotie si sa o intrebi: "Cand as putea merge la cresa?" si nu sa o anunti ca tu vei merge cand doresti. Iti inteleg punctul de vedere, e copilul tau si consideri ca ai anumite drepturi. Dar inteleg si punctul ei de vedere, are si ea niste drepturi si si le apara. Daca incerci "sa preiei controlul" te vei lovi de opozitia ei. Daca tu lupti, va lupta si ea. Ideea ar fi sa accepti hotararea judecatoreasca si sa o faci sa si inteleaga asta. "Crezi ca as putea veni azi sa vad copilul?.....Bine, daca nu se poate, alta data..." Inteleg ca iti este greu si e posibil sa te amane o saptamana sau doua sau doua luni. Dar, in timp, cred ca va accepta sa te implici in viata copilului mai mult decat scrie in hotararea judecatoreasca. Pe de alta parte, daca o presezi tot timpul, probabil va ramane iritata, in defensiva si nu va avea nimeni de castigat. Iar copilul va avea o problema in plus avand o mama tematoare, nervoasa.

Incearca sa-ti intelegi fosta sotie, e o femeie care tocmai a divortat, care abia rasufla usurata ca nu i s-a luat copilul... Cred ca are sentimentul ca inca "ii stai in coasta" si nu te mai vrea. Las-o un pic sa rasufle, sa inteleaga ca a castigat lupta. Si mai ales ar trebui sa inteleaga faptul ca tu accepti victoria ei si nu intentionezi sa ii iei copilul. Daca va intelege asta cu siguranta va deveni mult mai intelegatoare si va permite sa te implici in viata copilului (sigur, trebuie sa intelegi ca va lua singura anumite hotarari).

Esti si ramai tatal copilului tau, incearca si tu sa te detensionezi un pic. Esti un tata divortat, sigur, asta schimba ceva. Dar nu totul.

childsmoking spune:

Imi permit si eu sa intervin. Imi cer scuze, de la inceput, de unele fraze care ar putea fi off-topic, dar sunt niste lucruri care s-au spus de-a lungul postarilor, si nu ma pot abtine sa nu intervin.
Nu sunt mama, sunt mult mai tanara decat multi dintre voi si-ar putea inchipui. La inceput de viata, sa spunem.
Avand in vedere ca am crescut intr-o familie perfecta , as spune cu mana pe inima ca un copil care nu are ambii parinti langa el, e ca stanga fara dreapta. Deci, sa ma consider un caz fericit, le am pe amandoua.
Ma deranjeaza foarte mult ca femeile astea emancipate si media influenteaza foarte mult modul de gandire. De aceea s-a si ajuns la emanciparea asta exagerata a femeilor, femeile astea moderne, astea de cariera sau cum sa le spun, astea puternice, care n-au ele nevoie de barbati, ca ei sunt niste papa-lapte, ele fac atatea (toate in casa, copii, sot, mai stiu eu ce). Voi va dati seama cat ii complexati pe barbatii astia? Daca si in casa le scoateti ochii cu ce ziceti pe forum, NIIIICI NU MA MIRA CA VA LASA. Aveti noroc ca nu mai e ca pe vremea lu buna (nu a mea :-)))), cand femeia accepta orice de la barbat, si daca mai indraznea sa-i reproseze cate a facut ea, si cate n-a facut el, o mai lua si peste ochi. Si daca el avea chef sa-si ia copiii, asa era, nu-i mai pupa ea never. Nu laud practicile de genul, IN NICI UN CAZ! Dar totul trebuie facut cu masura, acum mi se pare ca deja totul se duce exact in extrema cealalta.
Citesc de pe margine acest forum si m-a pornit rau (la unele subiecte) atitudinea asta a unor femei care par sa nu mai dea doi bani pe barbati, pe motiv ca au avut intamplari nefericite cu respectivii. Si, din pacate, incearca sa inoculeze si celorlalte aceste idei, conceptii etc. Peste tot auzi, "barbatii sunt magari", "barbatii inseala", "barbatii sunt iresponsabili".
Oare de unde a venit toata treaba asta? Nu de la una, doua, trei, care au patit-o si au generalizat?
Si cum, dragele mele, sa ma mai implic intr-o relatie, ca sigur ala o sa ma insele, sigur ala o sa ma bata pana o sa-mi clampane urechile, o sa ma lase cu copii si o sa plece etc.
As avea multe de zis, dar nu-mi ajung nici timpul si nici rabdarea, atat de necesare cateodata, ce-i drept...
Cu toate astea, m-a deranjat profund atitudinea voastra (strict a celor care l-au facut "terci" pe d-nul simpaticu) , cum ca mama e tot, si mama e nu stiu cum. Da, imi iubesc mama, dar imi iubesc si tatal, si sa stiti ca nu m-as fi simtit mai bine numai cu mama, sau numai cu tata. Ii iubesc pe amandoi ca pe ochii din cap, nu pot sa impart iubirea mea la fiecare, ei doi sunt un intreg, iubirea mea pentru ei, la fel. Toti 3 suntem o familie! Nu poate fi altfel! Cu siguranta ca as fi urat-o pe mama daca nu-l mai aveam pe tata alaturi, si invers. Pur si simplu, cum spuneam mai sus, un copil fara amandoi e ca stanga fara dreapta.
Bun, revenind la cele care l-au pus pe d-nul simpaticu la zid (la inceputul topicului), sa inteleg ca noi suntem femei, da? si barbatii oricum sunt niste magari, da? si oricum inseala, da? si oricum ne fac 1-2 copii si ne lasa, nu? Ok, atunci ce facem? La ce mai sunt buni barbatii aia? Sincer, scuzati-ma, dar conceperea unui viitor copil e de 50-50 (nici femeia n-ar putea fara ajutorul barbatului, nici barbatul fara ajutorul femeii), si nici macar voi, la randul vostru, nu v-ati fi nascut fara tatii vostri. Si deci, intreb eu: nu ar trebui sa fie egalitate in toate drepturile/deciziile in privinta copilului?
E exact cliseul ala al barbatilor cu "toate femeile sunt ", si cel al femeilor "toti barbatii inseala, sunt iresponsabili etc". Mie imi place sa spun ca viata in alb-negru e mai roz decat color, dar unii deja o vad doar in negru, nici macar in nuante de gri, pacat..
Eu sper, sincer, sa-mi schimb parerea, sa am si eu un om alaturi cand va fi momentul. Dar cu ce aud prin jur, slabe sanse.
Pe zi ce trece, mi-e si frica sa nu ma prinda si pe mine microbul: o sa fiu o femeie de cariera (din-aia acra rau cu toti barbatii), n-o sa am nevoie de barbat (oricum o sa ma insele si o sa faca cine stie ce magarii), copil pot sa si adopt (poate o sa fie si de cumparat pe atunci, la cate prostii mai apar), ce conteaza ca o sa-l vad intr-un fel de part-time, daca material ii ofer tot ce viseaza samd.

Nici nu vreau sa imi imaginez in ce spirit vor creste unele din fetele acelor doamne care blamau barbatii, cum ca n-au cine stie ce drepturi asupra copiilor, din prisma unor intamplari pur personale. Daca asa si-au sustinut opiniile pe acest forum, e clar ca "buna ziua" in ce directie isi vor incuraja fetele. Le compatimesc, sincer.

Imi pare rau daca am ofensat pe cineva, nu asta a fost intentia mea. Am vrut doar sa deschid ochii, desi se prea poate ca unele expresii folosite de mine sa fi atins cam dur. Imi cer scuze, dar unele femei ar trebui sa se trezeasca bine de tot la realitate.

Simpaticu, tot respectul meu! Pozele nu au nevoie de cuvinte, vorbesc de la sine!

Ah, si inca ceva pentru cele la care faceam referire mai sus, stiti vorba aia: "mama nu e cine te naste, e cine te creste, cine iti pune carpa pe frunte cand febra iti creste" !!! Asa ca lasati balariile cu cordon ombilical si alte legaturi materne. Si barbatii contribuie putin acolo cu ceva , ca sa aiba mami cordon ombilical 9 luni, capisci?

Btw, La Multi Ani! si SA FITI MAI BUNI!

kariguld spune:

"copil de fum" cam asa s-ar traduce nikul tau.
io zic ca o sa mai cresti si vb ce le-ai spus mai sus o sa fie doar amintire! gandesti ca un copil si vb ca un copil!

cand aveam 20 si un pic de ani si ma inchpuiam pe cal alb, eram razboinica tare, purtam sabii si arcuri cu mine, ca de, eram razboinica!
dar totul s-a schimbat cand m-am casatorit! gandurile razboinice si idealismele!

stai linistita "copil de fum" ca viata nu-i asa cum o vezi tu acuma, e asa cum au iecsplicato doamnele la primele pagini!

Kari
"
"Oamenii care reusesc in viata sunt aceia care cauta mereu circumstante favorabile si daca nu le gasesc, le creeaza singuri"!
Bernard Shaw

A_Iulia spune:

Childsmoking felicitari pentru modul cum gandesti!

Happy_in_TO spune:

nu e bre "Child smoking" , e "Child's mocking" adica "mistouri de copil mic"

Adinuta draga, ai febra?

childsmoking spune:

Si cam care ar fi diferenta dintre gandirea unui copil si cele scrise de tine aici?
Nu vreau sa ne atacam reciproc, n-am nici cea mai mica intentie in a face asta. Cred ca se poate discuta si pasnic, fiecare venind cu argumente.
Probabil (cu siguranta, de fapt) am deranjat multe persoane cu acel mesaj, dar nu a fost un mesaj adresat cuiva anume, asa ca nu inteleg atacurile voastre la adresa mea. De fapt, e mult mai usor sa te legi de nick-ul cuiva, de a-l cataloga din start "prost" sau "copil", sau mai stiu eu cum, decat sa vii cu argumente. Sau daca cineva nu e in asentiment cu tine, are febra. Ma faci sa rad. Tipic romanesc, de altfel. No offence!

Dar am mai copt una, acum cand va citeam posturile.
Daca totul nu-i asa de roz precum eu inca "visez", cica, la varsta asta, si barbatii sunt atat de inutili in lumea asta, si ei sunt oaia neagra a societatii, de ce nu ii impuscam? De ce sa-i mai lasam sa mai faca atatea magarii, sa respire aiurea oxigenu? Haideti sa-i terminam pe toti, si gata stresu!

Concluzia ar fi, sa nu ma mai marit, ca oricum va fi cum au zis doamnele la inceput? Multumesc pentru atentionare!

Va pupa copilu`

kariguld spune:

draga "copil de fum", vezi ca esti off topic. si judeci gresit, eronat cele din urma postari.
daca vrei discutii despre cum va fi cand te vei marita, vezi ca sunt alte sectiuni unde poti sa-ti deschizi propriul toic!
aici s-a discutat deja! ce era de discutat!


""""Probabil (cu siguranta, de fapt) am deranjat multe persoane cu acel mesaj, dar nu a fost un mesaj adresat cuiva anume, asa ca nu inteleg atacurile voastre la adresa mea. De fapt, e mult mai usor sa te legi de nick-ul cuiva, de a-l cataloga din start "prost" sau "copil", sau mai stiu eu cum, decat sa vii cu argumente. Sau daca cineva nu e in asentiment cu tine, are febra. Ma faci sa rad. Tipic romanesc, de altfel. No offence!"""

hai nu incepe cu stangul, n-ai deranjat pe nimeni.

Kari
"
"Oamenii care reusesc in viata sunt aceia care cauta mereu circumstante favorabile si daca nu le gasesc, le creeaza singuri"!
Bernard Shaw

catale spune:

Childsmoking, sa-ti dea Domnul sa nu ajungi vreodata sa-ti schimbi modul de a gandi.

Acum, glumind... daca ar fi legala exterminarea barbatilor, stiu eu unul care ar putea fi primul pe lista. Nu e pe forumul asta, sa fie clar. Dar probabil ca el e exceptia si... gata, punct.

childsmoking spune:

Apreciez modul/ tonul in care mi-ai raspuns. Asta imi demonstreaza ca, totusi, forumul asta nu e chiar plin 100% de tafnoase, cum incepusem deja sa cred.

De fapt, cred ca nimeni nu ar trebui sa treaca prin astfel de probleme. Dar nu e de ajuns sa stai pe un forum si sa-i cataloghezi pe toti barbatii incapabili de (aproape) tot. Sa fim serioase..

Inteleg ca sunt unele cazuri particulare (cam multe, ce-i drept), si imi pare rau pentru cele/cei care sufera din cauza asta.
Dar nu puteti sa-i judecati pe toti din start, aplicand acest sablon.

Si, totusi, urmeaza si zile cu soare.. intotdeauna!.. pentru fiecare!

EDIT: kariguld, ca tot nu incapi de nick-ul meu, am sa-ti explic ceva. Nu sunt nici copil cu fumuri, nici cu mofturi, nici cu ce vrei tu. In urma cu ceva timp, am folosit forumul vostru intr-o mica cercetare, sa vedem daca parintii ar sprijini o eventuala campanie impotriva consumului de tigari in randul minorilor, care s-a si materializat pana la urma. Dar tu esti prea ocupata sa sprijini emanciparea femeilor, in loc sa sprijini cauze reale si destul de importante la ora actuala in lume.
Cat despre off-topic, stai linistita, as putea sa bat campii pe aici non-stop. Cand o sa fii moderator, probabil imi vei putea impune sa nu o mai fac. Cand simpaticu imi va spune ca vorbesc aiurea, la fel.
Oricum nu esti obligata sa citesti, sincer!