cum ne "rascumparam" greselile ?
Raspunsuri - Pagina 2
silvana75 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui dana_iulia Sincer cred ca prietenii ar trebui sa se cunoasca atat de bine, incat daca cumva la nervi se spune ceva, sa se treaca cu vederea. Chiar si reprosurile ar trebui acceptate, insusite si daca e loc de schimbare, ok. Pana la urma, daca spui ca asa esti tu, ea ar fi trebuit sa te cunoasca. Toate suntem vulcani la un moment dat, toate explodam... si daca nu cu prietenii, atunci cu cine sa iti permiti?! |
Subscriu!
De aproape 2 ani ne despart 8800 km dar suntem "nedespartite", e persoana careia ii pot spune orice, oricand si oricum ... chiar daca nu sunt de acord cu hotararile ei, sunt alaturi de ea cu toata fiinta mea, o iubesc ca pe sora mea, visez noaptea ca ma asteapta la aeroport si ma trezesc plangand ... Daca vreodata s-ar supara pe mine pentru niste cuvinte spuse, inseamna ca nu mi-a fost prietena adevarata. Doamne ajuta in continuare!
Silvana si Paul
Poze cu noi
blog DC, Timisoara impreuna
Daca nu poti trece prin munte, ocoleste-l. Daca nu poti sa-l ocolesti, treci peste el. Daca nu poti trece peste el, intreaba-te daca este chiar atat de important sa ajungi de cealalta parte. Daca este, incepe sa sapi un tunel
GGina spune:
Silvana ,
Citat: |
Daca vreodata s-ar supara pe mine pentru niste cuvinte spuse, inseamna ca nu mi-a fost prietena adevarata. |
Bine zis.
Eu vroiam sa-i spun Danei in mesajul anterior...,ca... poate pentru tine prietenia a insemnat mai mult decit a insemnat pentru ea.Si chiar nu se merita sa mai faci acte de impaciuire.Ea daca nu face nici un efort sa va impacati sau macar sa-si recunoasca si ea partea ei de vina, tu de ce te-ai mai stradui?
violeta69 spune:
eu in loc de asa ceva "Daca vreodata s-ar supara pe mine pentru niste cuvinte spuse, inseamna ca nu mi-a fost prietena adevarata"
as spune" daca ar fi prietena adevarata niciodata n-ar gandi despre mine lucruri imposibile!"
cuvintele astea care ranesc vin de undeva din interior,nu poti spune niste "vorbe" fara sa gandesti...
mie nici macar nu mi le-a spus,mi le-a scris ceea ce inseamna ca avea ocazia sa le stearga inainte de a le trimite...
oricum aici nu e vb despre mine
doar ca nu totdeauna e adevarat ca daca cineva iti e prieten adevarat are si dreptul sa spuna oricept ca dupa mine tb sa gandesti asa ca sa scoti anumite vb pe gura!......si daca gandesti asa chiar nu esti prieten adevarat cu respectiva/respectivul despre care ai gandit...eu una nu asa gandesc despre prieteni
Vio,mamica lui Mihnea viitor "descoperitor" de infinit
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!
eloise spune:
Citat: |
Toate suntem vulcani la un moment dat, toate explodam... si daca nu cu prietenii, atunci cu cine sa iti permiti?! |
Desigur... what are friends for? Ca sa te descarci pe ei cind ai accese vulcanice, daca nu pe ei, atunci pe cine?! Eu cred tocmai pe dos, pentru ca oamenii aceia sint speciali pt noi si ocupa un loc aparte in sufletul nostru ar fi cazul sa ne cintarim bine cuvintele inainte de-a spune ceva ce i-ar putea rani. Raul facut si vorba grea nu mai pot fi luate inapoi. Cuvintele urite, chiar si spuse la minie, chiar si retractate, lasa semne de nesters, erodeaza o prietenie. Daca exista o reconciliere, intregul nu mai e intreg, e ca un vas spart ale carui cioburi au fost lipite, suna dogit...
Citat: |
Daca vreodata s-ar supara pe mine pentru niste cuvinte spuse, inseamna ca nu mi-a fost prietena adevarata |
Aha, daaa, ca de-aia-i prietena adevarata, sa inghita!
Eu n-am avut niciodata altercatii cu vreo prietena. Insa o data i-am incredintat niste confesiuni unei persoane pe care-o consideram prietena si in care aveam incredere si la scurt timp am aflat ca ea povestea tuturor lucruriile acelea personale si dureroase spunind cit de mult ii pasa de mine, tot felul de sentimentalisme ieftine si false pentru a-si atrage simpatia publica asupra ei. Ei nu i-am spus niciodata nimic despre ceea ce aflasem din prea multe surse ca sa mai fie loc de dubii, dar nici prietenia noastra n-a mai fost ce fusese. Ne mai intilnim ocazional in cercuri largi, ridem, glumim, dar apropiate nu vom mai fi niciodata pentru ca mi-am pierdut iremediabil stima fata de ea.
"Today is the tomorrow I was so worried about yesterday".
Andra si Vladut (14.10.2006)
puiul meu creste...
~*~My dear old pics~*~
~*~New old pics~*~
erinula spune:
va multumesc tuturor pt raspunsuri !
o sa incerc sa lamuresc niste lucruri : ceea ce i-am spus ( de fapt i-am scris niste sms-uri ,nu i-am zis verbal ) eu ei nici nu poate fi reprodus aici pe site,au fost niste cuvinte jignitoare,extrem de urate,iar ea a fost extrem de ranita ( mi-a spus ca inca pastreaza acele sms-uri si nu le sterge,tocmai pt ca nu ii vine sa creada ca i-am putut scrie asemenea rautati ).
nu mai intru in alte explicatii,de ce i-am scris asa ceva,in ce context,etc.
ea pur si simplu s-a indepartat de mine,s-a instrainat .......
noi locuim in acelasi cartier si cred ca voi incepe prin a-i lasa niste scurte bilete in cutia postala......sa vedem .....
va multumesc inca o data !
dana_iulia spune:
Cred ca am fost gresit inteleasa.Poate nu m-am exprimat tocmai bine. Nu ma refeream la un stil mahalagesc de reprosuri facute prietenei, atunci cand am scris "ca toate suntem un vulcan la un mom dat". Ma gandeam ca atunci cand te adresezi prietenei, e adevarat nu folosesti cuvinte triviale la adresa ei, insa de exemplu sa iti poti permite sa ii spui, in caz de ea vine pe neasteptate si incepe cu vorbaria, cum deobicei se face intre prietene, "fata da mai taci ca azi nu am chef", sau 'fata azi nu sunt dispusa sa vorbim din astea. Taci si uitate la Tv sau treci si ma ajuta la spalat vase, sau mai bine pleci si vii maine". Daca insa ar veni o colega, vecina, sau mai stiu eu cine, te mai cenzurezi deh, te faci interesata de ce spune, ca de, trebuie sa mai si socializam.
Ori in aste situatii, descrise mai sus, nu cred ca eu m-as supara, ca doar toata lumea are toane, si daca nu as intelege eu prietena, atunci cine?
La astfel de rabufniri ma gandeam.
size=1]"Sfatul meu, ce sa pun, mai incearca sa vorbesti cu ea, daca nu vrea sa te mai asculte, scriei. De cate ori ai ocazia, trimite-i scrisori cu parerile tale de rau. De sarbatori, de cine stie ce zile v-ar putea voua aduce aminte.. scriei ca iti pare rau, scriei ca iti e dor de ea, scriei ca prietenia ei iti lipseste..." [/size=1
Acum sa nu se inteleaga ca ceea ce am sfatuit-o pe erinulaam urmat si in cazul meu. Nu..., insa in situatia noastra vina era oarecum a amandurora. Ori in cazul ei, ea este singura responsabila de supararea si distantarea bunei ei prietene.
Acum, ce sa spun... cei ce se aseamana se aduna... sau nu mai e valabil?
Cele care vorbesc de obicei urat, cred ca au si prietene pe masura. Pentru ca nu cred ca ar putea fi prietene doua fiinte care nu au in comun hobiuri, placeri, chiar si vocabular...
Acum ma gandesc, draga erinula, nu stiu daca spui ca asa esti tu, si ca mai scapi unele si altele, la suparare, prietena ta nu te-a atentionat ca nu ii place cum vorbesti, sau ma rog nu s-a facut inteleasa ca nu ii place chestia asta la tine? Sau toate erau in regula atata timp cat nu era implicata ea?
Nu vreau sa crezi ca sunt de acord cu ce ai facut. Dar ai o bila alba pentru ca ti-ai recunoscut vina si ca te straduiesti sa repari.
Nu am inteles timp de 4-5 luni nu ai facut nimic in sensul apropierii?
Eu inca sper sa te ierte, si sa va mai vorbiti, chiar daca v-a uita greu. Daca insa nu se v-a intampla asta, te vor astepta ani grei de remuscari
cgeea spune:
Cred ca pot intelege ce simte prietena ta, de ce nu mai vrea sa reia relatia voastra. Dar asta nu inseamna ca tu trebuie sa o lasi . Dar trebuie sa-i dai timp. Zici ca au trecut 4-5 luni. Mai lasa-i inca vreo 2. Si n-o sufoca. Las-o sa apuce sa-ti simta lipsa si ea. A primit deja mesajul tau cu parerle de rau si scuzele pentru cele intamplate, dar intelege ca inca e ranita, inca mai doare. Abia ai inceput sa tratezi rana, pana la vindecare mai e. Si SIGUR va ramane cicatrice.
Si pana cand veti ajunge la acel moment tu trebuie sa lucrezi mult la tine. Ai incercat sa te pui in locul ei? Tie cum ti-ar fi venit daca ea ar fi procedat la fel ca tine? Ai fi inteles-o si iertat-o pe motiv ca stii ca nu se poate stapani, ca isi iese din minti? Nu cred. Cand te simti in stari din astea mai bine pleci trantind usa si te duci sa te calmezi, bei un pahar de apa cu inghitituri mici, numeri pana la cat vrei tu, spargi o farfurie sau orice alte tehnici de calmare. Sau iti iei pastila . Si te poti intoarce apoi sa-ti cer scuze ca ai trantit usa. Asta e mult mai usor de inteles si de iertat. Si chiar e de bine, ca va intelege si cel de langa tine ca FACI CEVA sa schimbi lucrurile, si asta inseamna ca INTR-ADEVAR ITI PASA.
Gea, mami de Catinca-Ruxandra
pozele noastre
ingeras70 spune:
daca ai spus minciuni-cum sa te mai impaci?In cazul asta inca o miciuna,sa vrei sa te impaci.Pina cind te vei impaca?Pina la urmatoarea minciuna,sau urmatorul fals.Lasa-o in pace,e bine ca a scapat de tine si revizuieste-ti comportamentul propriu,mai intelept.Si cu altii,in alta ocazie,mai altfel..
gabriella1 spune:
cuvintele dor si raman...mai bine ii dadeai o palma sau ii turnai o galeata cu apa in cap... astea se uitau mai repede. Ai dezamagit-o, s-a sters toata increderea ce o avea in tine. Uneori e imposibil sa recastigi ce ai pierdut.Se pare ca ai avut langa tine un om vertical,un om care nu abdica de la principii.Ai avut un om de nadejde si l-ai pierdut!orice ai face,nimic nu va mai fi ca inainte!Pacat !
Gabriela
"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.
ajutati-l pe Bogdanel!
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=114245