Darius Andrei - Un Ingeras senin al Cerului
Raspunsuri - Pagina 4
violeta29 spune:
Camy, Cristi, stiu ca nu exista cuvinte care sa va poata alina suferinta, dar suntem alaturi de voi si ne rugam ca Dumnezeu sa va intareasca sa puteti trece peste aceasta grea incercare .
DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA IN PACE PE MICUTUL INGERAS
Speranta moare intotdeauna ultima!
cea mai fericita
38+ cu 
Alexandra Valentina
www.flickr.com/photos/26288269@N04/" target="_blank">in asteptarea unei minuni
mult asteptat
garderoba printesei
AMR 2 SAPTAMANI
Andree27 spune:
Dumnezeu il are in grija lui pe micul Darius Andrei!!Sincere condoleante!!!
Cum ziceau si fetele ,nu te inchide in tine,mai scrie-ne!Este o enorma incercare la care v-a supus Dumnezeu,dar ma rog din tot sufletul pt voi sa puteti macar un pic sa depasiti situatie!!
Te rog Cami sa nu te inchizi in tine!!!Sa te gandesti ca poate asa a vrut Doamne Doamne sa il ia pe ingerasul Darius langa el,ca el are nevoie doar de oameni buni acolo sus langa el,iar Darius era unul din aceaia!
Cuvintele noaste poate sunt de prisos,dar sa stii ca suntem alaturi de voi!!
Poze
Andreea ,
de un Bondarel !!!!
cafera spune:
Ce sa spun... Dumnezeu sa-ti aline durerea! Mereu il vei purta in gand si-l vei ocroti, dar trebuie sa mergi mai departe.
Nu stiu daca te ajuta, dar eu sunt un copil venit pe lume la doi ani dupa ce mama mea a pierdut primul copil la cateva ore dupa nastere. Cred ca am adus cu mine toata bucuria din lume si am fost iubita cat pentru o mie de copii.
Acum poate ti se pare imposibil, dar esti datoare pentru acel sufletel sa continui.
lucialu spune:
SINCERE CONDOLEANTE!
Multa putere parintilor si Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe bebisorul Darius!
nikole spune:
Dumnezeule Sfant!!!
Am avut in famile o drama de acest gen, am sa intru sa va povestesc pe scurt, poate aceasta trista poveste o va ajuta totusi pe mamica indurerata.
Nu-mi pot stapani lacrimile, desi ingerasul de sus, poate ne priveste zambind si nu intelege suferinta noastra...caci lui ii este bine acolo in sanul lui D-zeu.
Stiu tostusi ca asta nu e o consolare ptr familie...cel putin nu inca
D-zeu sa iti aline durerea si sa te intareasca, pe tine si pe tatic...
daca as putea ajuta cumva...
www.onetruemedia.com/otm_site/my_shared?z=2cfbb99e9546e611e2a484&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Albastrel
Violeta_m_tm spune:
Camy condoleante, este groaznic prin ce treci, stiu ca orice ti-am spune nu poate micsora durerea imensa din sufletul tau, ma rog la Dumnezeu sa te intareasca si sa iti dea putere sa treci peste aceasta tragedie.
Vio de Miruna
poze
atb spune:
Draga mea Camy, stiu ca in astfel de momente credinta iti este greu incercata, si ai momente in care renegi tot, in care inima impietrita de durere va acuza divinitatea pt. tot ceea ce se intampla. Eu iti doresc din suflet sa stai mereu aproape de Dumnezeu, El e singurul care iti va alina cumva sufletul si care iti va da putere sa mergi mai departe. Si sa-l tii aproape de tine si pe sotul tau, sa treceti impreuna peste asta, si sa nu ne uiti nici pe noi, noi suntem aici, alaturi de tine...
Adriana mamy de 
Nicholas Cristian 19.07.2008
bobitamica spune:
Doamne Dumnezeule!!!!
Camy ai fost atat de incercata...pe toata perioada sarcinii am citit tot ce ti s-a intamplat. Nu ma asteptam la un sfarsit atat de tragic....M-am rugat la Dumnezeu pentru baietelul tau. Dumnezeu sa-l odihneasca pe DARIUS ANDREI!!
Nimic nu poate fi mai greu pe lumea sta decat sa pierzi un copil.
CAMY & CRISTI..Dumnezeu sa va aiba in paza, sa va uneasca si intareasca sa puteti sa trectei impreuna prin aceasta incercare. Oricum cuvintele sunt de prisos,dar cum spun si fetele...trebuie sa va descarcati...asa ca noi suntem aici pentru voi macar sa va ascultam si sa va consolam cu o vorba buna.
SunSmile spune:
Camelia,
M-am tot gandit la ce as putea sa-ti scriu, pentru ca totul mi se pare fara sens. Dar am ales sa-ti povestesc etapele prin care am trecut eu (care am fost foarte aproape de aceeasi drama) si femeile din familia mea, care au trait ce traiesti tu.
O sa incep prin a-ti spune ca nu, nu stiu ce e in sufletul tau...pot doar sa intuiesc si deja doare insuportabil. Asa ca te rog, nu fugi si nu te inchide. Invata-ne cum sa fim alaturi de tine; invata-ne sa-ti intelegem drama; invata-ne cuvintele si gesturile care-ti sunt folositoare!
Cum iti ziceam mai sus, eu am trecut prin mai multe etape. Poate ti-e folositor sa citesti...poate si tu vei trece prin ele si le vei constientiza mai bine.
Mai intai a fost revolta. Revolta, da! Acum inteleg ca nu e crestineste sa simti ce simteam eu, dar probabil e necesar. Nu pe Divinitate m-am revoltat, nu. M-am revoltat pe femeile care isi maltrateaza copiii, pe cele care nu le dau voie sa se nasca, pe cele care-i abandoneaza. Ma intrebam de ce ele au parte de copii sanatosi si totusi isi bat joc de ei, iar eu...eu care mi-l doream din tot sufletul, eram pe cale sa-l pierd.
Apoi a venit detasarea. Detasarea fata de toti si de toate. Nimic nu mai conta, nici macar propria viata. Imi doream doar sa raman intr-o lume a mea, departe de toata lumea reala si de toate problemele.
Apoi a venit acceptarea. Cea mai grea etapa dintre toate. Acceptarea amputarii sufletesti. Acceptarea fasiilor insangerate din care-mi era format corpul. Acceptarea neputintei. Acceptarea durerii, care facea parte din mine...adormeam cu ea, ma trezeam cu ea; devenise noua mea natura.
Eu m-am oprit aici cu etapele dar stiu de la femeile de langa mine, care au trait ceea ce traiesti tu, ca odata acceptata pana in cel mai mic detaliu, durerea nu mai sapa in carnea ta. Doar devine o constanta, apoi se pietrifica dar nu dispare niciodata.
Camelia, sper ca dupa ce treci prin toate etapele, dupa ce-ti urli disperarea, neputinta si durerea sfasietoare, sa te ridici si sa mergi mai departe. Nu conteaza in cat timp vei reusi sa faci asta, dar va trebui s-o faci. Ca sa permiti sufletului tau sa primeasca binecuvantarea unui alt puiut, care va veni in viata voastra.
Ma gandeam ca pentru copiii ramasi fara parinti exista denumirea de orfani, dar pentru parintii ramasi fara copii, nu exista un cuvant care sa cuprinda toata aceasta durere de neimaginat. Eu insa m-am gandit sa-i numesc "parinti de ingeri".
Mamica de inger, sa-ti dea Dumnezeu puterea de a merge, candva, mai departe!
------------------------------------------------------------------------
SUN - mamica minunii luptatoare THEA-PATRICIA(16.06.2008)
Cand Dumnezeu saruta suflete...
flo1980 spune:
Buna Camelia....
Sufletul tau e trist acum, crezi ca nu mai poti continua, nu mai vrei sa continui...Dumnezeu da si tot El ia....
Va va ajuta pe voi parinti de inger sa mergeti mai departe, aveti un destin aici pe pamant....
Imi aduc si eu aminte de visul tau.....Furtuna aceea reprezenta ceea ce se intampla acum.....durere mare, teama.....
Soarele si ciresii plini semnifica viata de dupa tragedie.
Sunt sigura ca peste cateva luni ai sa spui la odisee o veste minunata.
Micutul Darius va va veghea de acolo de sus si el stie cat de mult l-au iubit parintii lui....
E trist, foarte trist...durere mare, nu-mi pot gasi cuvintele, parca sunt goala ....asta nu e nimic fata de cum te simti tu si familia ta...
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Darius si voua sa va dea putere sa mergeti mai departe!
Flory de George Alexandru 23.02.2006 si David Gabriel 27.06.2008
pozele mele