DOAMNELOR...

DOAMNELOR... | Autor: gabriella1

Link direct la acest mesaj

Ce n-am sa pot intelege NICIODATA e DE CE ATATA SUFERINTA ptr un barbat care inseala?!Si de ce atatea lacrimi ptr un divort?!
Stati,nu ma judecati inca.... Am avut un specimen care m-a si inselat,m-a si lovit si am invatat din acea experienta ca astfel de ..NU MERITA!Pai , ptr ce sa sufar? sa raman marcata?! sa plang la divort si sa ma dau cu capul de pereti ca m-a parasit ptr alta cu cracii lungi(iertata fie-mi vorba), minte putina si tinerica?! Ar trebui sa fiti vesele ca scapati de un astfel de... ca viata merita traita ,ca orice pai isi are umbra si ca Dumnezeu are cate putina fericire ptr fiecare.
Stiti care e adevarata suferinta?Sa-ti vezi parintii stingandu-se sub ochii tai si sa te intrebi de ce nu esti macar ptr o clipa Dzeu, sa-ti vezi copilul nefericit si cu sufletul daramat.ASTEA sunt MOTIVE de suferinta.Dar ptr un barbat de doi lei?Treziti-va doamnelor!
M-am maritat ,prima oara, la 21 ani (primul an de facultate) si am divortat in ultimul (si n-am ramas repetenta, sic!!). Dar am trait si am invatat din asta cat dintr-o viata de om. A doua oara am "belit" larg ochii, l-am testat in milioane de feluri si apoi l-am luat de barbat.SI acum da,sunt multumita si fericita.
Cu alte cuvinte, indiferent de varsta nu merita sa suferim,sa bocim si sa ne punem tot noi cenusa in cap!
Va doresc putere ,incredere in voi si multa fericire.Pupici


Gabriela

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns andraduska spune:

Gabriela,
Ai tot respectul meu pentru felul in care gandesti.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorellay spune:

quote:
Originally posted by andraduska

Gabriela,
Ai tot respectul meu pentru felul in care gandesti.

Orice problema are o solutie. Trebuie doar s-o gasesti!



Subscriu!

Sorana 20+ si Codrin 3 ani
Where there's a will there's a way!


Poate va place poza mea...www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Mirese cu stil si farmec&page=3" target="_blank">sunt...lo1.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:


La teorie tuoate s`tem la zi, cu practica mai scartaie din cand in cand ... mie mi-a luat 1 an de zile sa mi dau seama ca lucrurile, fiintele importante sunt langa mine orice ar fi.



Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani dans la 3,9 ani 1 2 3

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Simona R. spune:

Gabriella,e corect ce spui tu,dar unele care plang ,o fac pt .unul care a fost testat,cercetat cu ochii larg deschisi si care "dintr-o data",dupa multi ani, se transforma in ala despre care spui tu ca nu trebuie plans....aici e mai greu......plangi dupa cel care a fost si te bucuri ca ai scapat de cel care devenise(ca-l schimbase una sau ca a considerat el ca ar fi mai bine daca ar fi altul...).
Tu vezi lucrurile doar din pct tau de vedere si anume ca prima relatie a fost nepotivita si apoi ai intalnit persoana care merita,dar gandeste-te ca daca s-ar intmpla acum ca cel despre care vorbesti asa frumos sa devina altul.....ai plange si tu...normal,pt ca esti puternica ,ai merge mai departe dar ,crede-ma ca nu ar mai fi asa de simplu!

Mult curaj tuturor celor care plang acum dupa un el,chiar daca el merita plans sau nu,la un moment dat vor reusii sa vada realitatea si nu vor mai plange!

http://community.webshots.com/user/simonarida

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dulcetica spune:

Gabriela ,tu ai avut avantajul tineretii,faptul ca n-aveati copii a fost iarasi foarte bine.Multe din cele care posteaza pe aici nu o fac in circumstante similare.
Oricum ar fi e foarte bine ca ai depasit momentul fara prea multe traume.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

gabriella, imi place felul cum gandesti! sper ca si in viata reala esti asa transanta!

fetelor, cred ca, gabriella, are un alt mod de abordare a vietii, nu e vorba nici de sansa, nici de avantaje!!! e mai pragmatica, trece mai usor peste lucrurile , peste care altii zabovesc!


Kari

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns coltofeanu spune:

Parerea mea este ca ar trebui sa-i facem pe ei sa planga dupa noi, nu noi dupa ei!

Dar....asa cum a mai spus cineva, una este teoria, alta este practica, din pacate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Fomalhauti spune:

Gabriela, eu iti dau dreptate 100%.

Dar, peste cateva zile imi voi suna o buna prietena din strainatate. S-o felicit de ziua ei. Nu vorbim prea des...Ar fi fost un motiv de mare bucurie. Dar....Habar nu am ce sa-i spun. E deprimata cum nu stiu sa mai fi fost vreodata. Fiindca a lasat-o. Un prost, un antipatic dupa parerea mea. Nu mi-a placut niciodata, de la bun inceput am fost de parere ca nu o merita. O femeie vesela, sprirituala, frumoasa foc....Si el un oarecare, plin de prejudecati...Niciodata nu am inteles. Dar ea il iubea. Nu stiu de ce, nu am prieput niciodata. Nu, nu era prietenul ei, era sotul ei de mai bine de 10 ani. Au un baietel minunat care, din fericire, seamana cu ea.

S-au mai certat, dar aveau planuri mari de viitor, planuri pe termen lung. Si intr-o zi el a anuntat-o ca "gata". Pur si simplu. De fapt, nici macar nu stiu exact cum a fost, mi-a spus si a inceput sa planga si apoi a spus ca nu poate vorbi despre asta.

Am avut recent o intalnire cu fosti colegi. Intotdeauna venea, isi lua concediu, intotdeauna era aici. Eram sigura ca va fi acolo. Nu a venit....Il iubea si sufera. De ce? Eu nu stiu....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anyella spune:

Gabi,bravo tie.Ma bucur pentru subiect.Eu am pierdut ani pretiosi din viata linga un afemeiat.Mi-am inscenat singura propria mea despartire.Ma insela,stiam,dar am vrut sa il prind!

Abia atunci am terminat cu viata de cosmar.Pasiunea mea s-a stins intr-o secunda((:.Nu a mai contat trauma divortului,nimic.Nu l-am mai vazut de atunci si cred ca daca l-as revedea as avea un cosmar.
Doamne fere!

Aniela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ingrid S spune:

Eu nu i-as da dreptate Gabrielei.
Nu plangi pentru un EL, plangi pentru sperantele tale irosite, pentru iluziile care ti le-ai facut, plangi ca te doare sufletul. Care femeie poate sta impasibila cand iubitul sau sotul o anunta ca o paraseste? Daca tii cu adevarat la el, este o lovitura groaznica. Plangem daca ne este copilul bolnav sau sufera cineva de langa noi. Plansul e eliberator si eu spun ca nu e o rusine sa plangi. Mai bine decat sa acumulezi frustrari pentru mai tarziu. Dar asta e doar parerea mea, bineinteles.

Ingrid S si Diana
http://www.dropshots.com/Ingrid28_photo

Mergi la inceput