Sotul ma pedepseste!

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns olympia spune:

Fomalhauti, esti o scumpa!...Se zice ca atunci cand doi soti se cearta pentru ceva aparent neinsemnat, cum ar fi acest conflict al vostru cu amenda, ei isi descarca de fapt frustrarile altor motive ascunse. S-ar putea ca sotul tau sa fie chiar mai afectat decat crezi, de schimbarea serviciului si sa fi ramas cu o ingrijorare crescanda fata de subiectul "bani", ingrijorare pe care se pare ca tu nu i-o impartasesti si asta-l irita suplimentar...Putini nu se ingrijoreaza cand facturile cresc asa cum cresc in vremurile astea. Tu stand acasa langa copii, traiesti in ritmul lor, valorizezi mai mult momentele astea de distractie si pe de alta parte pari impacata cu statutul de mama de meserie...Dar nu esti, ca altfel ai uita de cornulete...Spui ca profesional ti-ai dorit sa faci altceva decat ai avut ocazia si chiar daca te simti extraordinar de implinita ca si mamica,eu cred ca ai ramas totusi cu o asteptare si in planul celalalt...Ar fi grozav daca ai gasi o solutie de castiga niste bani, chiar putini, chiar ocazional, ti-ar face bine la psihic si ai fi si mai atenta cu ei. Bine ca esti sanatoasa, da-o-ncolo de amenda, nu te bosumfla si nu intra si mai mult in rolul de copil pedepsit.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maru spune:

eu sunt in pozitita celui ce castiga mai mult in casa. Sotul, prin natura jobului are momente cand nu lucreaza. Ma bucur ca e acasa, ca mai tine un pic de casa, ca mai gasesc un vas spalat, pe care tot ei il murdaresc...dar mi se pune cateodata un nod in gat! nu sunt zgarcita si totusi...

F, jos palaria in fata ta, 6 copii, nu-s de ici de colo (si stiu ce zic, 18 ani am predat, stiu ce diferenta e intre comportamentul copiilor de acasa si cel de la scoala, din societate. E mai usor ca educator, invatator cu 6 copii decat ca parinte)...

Ce distanta e intre copii tau? pe mine ma tot bate gandul sa face vreo 2 canadieni mititei, si ma gandesc ca e prea mare gapul intre Andrei si viitorii...

Doamne'ajuta!

POZE
http://maru-incotro.blogspot.com/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Fomalhauti spune:

Olympia, unele lucruri le-ai surprins "la fix", cred ca pe sotul meu il supara cand imi spune ca nu mai sunt bani si eu ma distrez. Nu ma distez ca nu mai sunt bani, ma distrez fiindca este cumplit de prapastios. Intr-o vreme faceam excursii in Romania si, invariabil, dupa cateva zile imi spunea ca am cheltuit prea mult si va trebui sa ne intoarcem mai devreme acasa decat am planuit. Dar in realitate acest lucru nu s-a intamplat niciodata. Acum, in Spania, imi spunea ca nu mai sunt bani si eu ii raspundeam: "Da, stiu, trebuie sa ne intoarcem mai devreme acasa." (noi am fost cu avionul!)

In ceea ce priveste cornuletele....Intotdeauna am fost o pofticioasa. Dar "in tineretea mea" nu se gaseau atatea, nu gaseai bunatati pe care acum nu vreau sa le insir la fiecare colt de strada.

Nu cred ca am probleme ca am renuntat la servici. Cum am mai scris, hotararea asta am luat-o in ani, observand ca nu mai fac fata. Am facut ce am vrut (dar nu neaparat cum am vrut) sau, in sfarsit, ce am vrut de la un anume moment. Imi place sa cred ca la inceput am facut-o bine. Dar, cu timpul, am inceput sa am alte prioritati. Am avut si o sefa destul de intoleranta si am intrat la un moment dat, intr-un cerc vicios. De exemplu, ea nu-mi mai tolera nicio ora intarziere (sau plecat inainte de terminarea programului) si atunci cand eu aveam nevoie de o ora imi luam concediu medical o zi (sau trei). Dar oricum, era evident si pentru mine ca nu fac fata, ca nu fac lucrurile asa cum ar trebui facute. M-am gandit sa-mi schimb serviciul dar am inteles ca nu exista nicaieri un servici care sa accepte pe cineva cu problemele mele, multe si marunte. Intre timp s-a imbolnavit mama, singura persoana pe care ma puteam baza 100%.

Multi mi-au spus sa nu renunt la servici. Cei care m-au inteles au fost colegii mei care isi dadeau seama ca nu mai pot.

Chiar azi o prietena mi-a vorbit despre un eventual servici. Mi-a spus ca voi regreta mai tarziu ca am renuntat la orice servici. Dar eu nu mai pot, nu mai stiu, nu mai vreau si nu cred ca ar fi bine pentru nimeni, nici pentru copiii mei, nici pentru mine, nici pentru casnicia mea.....si nici pentru servici.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Fomalhauti spune:

Off topic: Maru, 17 ani, 16, 13, 10 - pauza- 3 si jumatate, 2 ani. Si fiindca ma intreba cineva, o singura fetita (13 ani).

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olympia spune:

Fomalhauti,surprind si eu ce... recunosc ...la mine! Eu cu banii sunt si ca tine, si ca sotul tau! Alternativ! Si stau acasa ca tine cu 2 copii, nu cu 6! Si bugetul e pe mana mea, desi nu-mi place deloc sa am asa o raspundere, mereu ma intreb daca aia sau ailalta e prea mult sau nu! Acu' ma ia valul si dup'aia...ups! Nu mai glumi cu sotul pe tema asta. E o mare povara sa lucrezi stiind ca totul atarna de tine, eu simt asta la sotul meu...Si daca i-a intrat nesiguranta in suflet de cand cu schimbarea la servici, deja cred ca are reactii instinctive. De-aia ti-am si zis de ceva banuti castigati de tine, desi realizez cat de greu ai gasi ceva potrivit. Oricum, nu-ti amari sufletul degeaba cu amenda!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deianira spune:

Ia lasa-l pe sot cateva zile cu copiii, daca-si inchipuie ca tu nu faci destule . Cu unul e greu, cu 6.... imaginatia mea nu face fata. Te felicit ca esti o mama atat de dedicata .
p.s. nu vreau sa-mi inchipui cat ar cere o bona (daca ar accepta acest job) pentru 6 copii!!!



Good things happen to good people.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Morgano spune:

Forma, ati luat impreuna decizia de a face 6 copii. Inteleg ca nu se pune pb de supravietuire, ci de administrare.
Eu, sincer, nu concep ca intr-o familie sa existe conturi separate, cheltuieli separate, departajare financiara.
La noi e asa: cheltuim - si la greu - din ce producem. Nu se pune vreodata problema cine a produs, ci cum sa ne oprim din cheluit inutil.
Eu am produs la vremea mea mult mai mult, acum el produce detasat 99% din ce intra in casa.
Dar eu ma ocupa de copii, de buroul meu,de cumparaturi, gatit, spalat, etc.
Si desigur, e super sa am un card pe contul comun disponibil.

Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adi_dalma spune:

Hei... nu mai te framanta atata!
cum am mai zis e si el stresat cu banii; a refulat si el...
Am mai citit postari ale tale si STIU ca voi faceti o echipa superbuna...
Nu dati cu rosiile fetelor dar incerc sa ma gandesc de ce face omul cu banii ce face. Vrea sa aiba niste bni albi pentru zile negre.
Nu zic ca tu cheltui mult dar poate e bine sa fie niste bani de care sa nu sti.
Eu ma pun in situatia lui...e presiune mare pe el. Eu am doar un copil si ma gandesc de multe ori ingrozita 'ce as face fara job' Dar el cu 6???
Asa ca iubiti va si continuati cum sunteti ca e bine asa! Parerea mea este ca ati decis bine sa va impartiti sarcinile (unul cu copiii si altul cu banii). Ce faceai daca el castiga 1000 lei/luna? erai obligata sa lucrezi si tu (chiar daca aveai 6 copii acasa ...).

Tata era cel mai corect dar tot avea ceva banuti pusi de o parte pe care ii scotea cu ocazia concediilor, cand trebuia luat ceva in casa samd.

Si cu pedeapsa... nu te stresa. Mai zice si el ...nu are voie??!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns april spune:

quote:
Originally posted by Fomalhauti

Off topic: Maru, 17 ani, 16, 13, 10 - pauza- 3 si jumatate, 2 ani. Si fiindca ma intreba cineva, o singura fetita (13 ani).



Sa-ti traiasca! Tu cati ani ai?
Parerea mea e ca tu sa-ti iei un job indiferent cat ai castiga si sa angajati 1-2 bone ca sa vada el ce inseamna ingrijirea copiilor si a casei atat din p.d.v. material cat si estetic. Apoi o sa te aprecieza mai mult.

Si nu doar pt acest lucru sa-ti iei un job ci si pt tine, ca sa ai si tu o satisfactie ca poti sa-ti castigi banii singura, nu sa fii la mana lui

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simali spune:

quote:


Eu simt ca este absurd sa mananc prea mult si apoi sa trec la cure de slabire. In general, cand cer (si cer mereu cand nu sunt la cura) imi cumpara la supermarket cornulete cu rahat si eu le mananc si ajung la casa numai cu ambalajul. Si chiar cred ca ar fi mai bine pentru mine sa nu-mi cumpere...A, imi mai cumpar si de la patiserie pe "banii mei".
quote:



Recunoste ca in adancul sufletului ti-ai dori un soldat cu pusca cu baioneta care sa se tina dupa tine si de fiecare cand vrei sa mananci ceva nepermis sa se uita la tine crunt si sa-ti spuna "Haaalt".

Uuuuuf. Si mie mi-ar trebui; ma intreb cam cat o costa pe zi salariul si intretinerea unui negru masiv din lumea a-III-a...

alice

Mergi la inceput