Tata "nenatural"

Tata "nenatural" | Autor: Alex.Iona

Link direct la acest mesaj

Ajutor!
Va rog sa ma iertati pentru ce ve-ti citi in continuare si sper din tot sufletul sa nu ma judecati!
Copilul meu are 4 ani. Sunt casatorita de 15 ani. Dupa 10 ani de casatorie, a aparut copilul. Tatal genetic nu este sotul meu legitim. Nici tatal genetic, nici cel "adoptiv" nu stiu adevarul. Am asteptat 10 ani un copil. S-a "intamplat" sa cunosc pe cineva cu "gena buna", cu care am avut o relatie frumoasa. M-am retras din idila cand am ramas insarcinata.
Relatia cu sotul nu a fost deloc "OK". In permanenta discutam in contradictoriu, s-a ajuns chiar la violenta verbala, apoi chiar si fizica.
De curand a plecat de acasa, urmand sa si divorteze.
Ce sa fac? Sa-i spun adevarul despre copil? Gresesc? Nu gandesc "normal" sau sanatos?
Nu sunt dispusa sa impart copilul cu el, cel pe care am incercat sa-l fericesc cu un PUI(si am reusit!).
AJUTATI-MA! Va rog.
Alex

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Oficial si legal tatal copilului est sotul legitim. Sorry!

Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro / Mai multe...
Pagina legislativa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Copilul ce relatie are cu cel pe care-l stie drept tatal lui ?!



Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani dans la 3,9 ani 1 2 3

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Daca o va cere(sotul actual). Probabil ca nu va cere... uite asa. Tatal natural... ghinion de nesansa cum se zice. Nu are nici un drept.

Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro / Mai multe...
Pagina legislativa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns soanso spune:

Alex.Iona-tot e bine daca in sfarsit dupa 4 ani te gandesti daca sa-i spui adevarul,eu una ma mir cum ai rezistat atata timp cu acest secret,sincer eu nu as fi putut trai cu asa ceva pe suflet,cred ca cea mai dreapta si sigura cale este sa spui adevarul!eu nu as mai sta deloc pe ganduri!
sa ne tii la curent cum vor decurge lucrurile!succes !

SOSO (20 dec 2005)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ellej spune:

"Copilul meu are 4 ani." zice fata, nu 10. Nu ca asta ar justifica adulterul.

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns soanso spune:

ellej,...am editat!

SOSO (20 dec 2005)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eva03 spune:

Nu vad unde este interesul copilului?
Nu ne spui ce face acum "tatal genetic". Este casatorit, are copii, are familie?
Renunti la posibilitatea pe care o are copilul de a avea intretinere din partea tatalui "adoptiv", de a-l mosteni la un moment dat, in schimb...?



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alex.Iona spune:

Adulterul nu poate fi justificat. OK. Sa nu va imaginati ca mi-a fost usor sa traiesc cu acest secret. Am discutat cu duhovnicul meu, cu o prietena... Au mai alinat din durere. Imi iubesc copilul, o divinizez!
"S-a intamplat" sa raman insarcinata, aveam o varsta si m-am gandit ca era sansa mea de a avea un copil. Am hotarat sa pastrez sarcina. Si nu regret nicio secunda. Daca nu era copilul, nu stiu ce se intampla cu mine! A venit sa ma ajute!
Tatal genetic are un an de casatorie, primul in aceasta viata.
De anul trecut nu am mai primit ajutor de la "legitim". Am avut bugete separate. Foarte rar a cumparat o pijama, un iaurt, o carte. Nu am de gand sa-i afectez bugetul, niciodata. A avut el grija de al meu! Despre mostenire.... Sa fie copilul meu sanatos! Nu am nevoie de nimic de la el.
In ultimele 11 zile de cand ne-am despartit, a vizitat o data Puiul la gradi - in timpul orelor de program (!) si de doua ori acasa. De fapt, a venit sa ia niste facturi, stampila, extrase de cont. Nu a adus o bomboana. I-a trecut mana prin par, a mai intrebat-o ce face, i-a spus ca o iubeste si a plecat. Este "ocupat" cu alte activitati.
Va multumesc pentru gandurile voastre.
Alex

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Nu se pune absolut deloc in discutie daca tu vrei sau nu vrei ceva de la sotul tau pentru copil. Indiferent de pozitia ta relatia legala exista intre sotul tau si copilul vostru. Din punct de vedere legal copilul nascut este al vostru in mod egal indiferent de ce anume vrei sau nu vrei tu. De asemenea toate drepturile si/sau obligatiile parintesti sunt absolut egale din partea amandorora (tu si sotul tau). Tatal biologic NU are nici un drept legal.

Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro / Mai multe...
Pagina legislativa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alex.Iona spune:

Problema mea NU este omul caruia Puiul meu ii poarta amprenta genetica! Nu a fost niciodata!
Problema era daca sa-i spun sau nu adevarul celui caruia-i poarta numele, care nu si-a mai indeplinit "sarcinile" de familist de mult timp, care mi-a afectat bugetul, viata, cel care in cele din urma a ales sa plece, am mai spus dupa multe violente verbale si fizice, la adresa mea, uneori a copilului si a parintilor mei!
Am un copil pe care legitimul nu mi l-a dat!
Vreau liniste pentru mine si copilul meu, pentru parintii mei. Vreau sa-mi regasesc puterea de a ma bucura de Puiul meu. Vreau cand va incepe scoala sa fie un copil normal - asa cum mi l-a dat DUMNEZEU. Nu timorat, deprimat, poate violent sau mai stiu eu cum.
Sunt pretentioasa?
Cu DUMNEZEU, inainte!
Alex

Mergi la inceput