Nu stiu cum se numeste ceea ce traiesc eu

Da,chiar asa este,nu stiu cum se numeste ceea ce traiesc eu.
Sint derutata si nu mai stiu cum trebuie sa fie o relatie intre doi oameni casatoriti.
Cu un an si jumatate in urma aflam ca sotul meu a trait permanent o viata paralela cu casnicia noastra.Socul a fost extraordinar de mare.Rapid am inteles de unde absentele de acasa,neglijentele,violentele verbale,umilintele,minciunile...Nu am avut putere sa ma rup atunci.Am ramas in casnicia noastra si evident,cu un mare efort presupun si-a revizuit comportamentul.A preluat multe din sarcinile mele,a fost grijuliu,a legat o relatie cu copiii...relativ totul in ordine pina mai acum citeva saptamini.A inceput prin a-mi reprosa ca nu il laud pentru ceea ce face pentru noi.I-am explicat ca apreciez foarte mult dar nu mi se pare ca e necesar sa o spun zilnic si de citeva ori pe zi,ca mi se pare in firea lucrurilor,face ceea ce trebuia sa faca permanent in casnicia noastra.
Mi-a scos ochii pentru faptul ca nu mai termin odata cu tratamentul-am facut o depresie pentru care am luat medicatie zece luni,acum am intrerupt brusc de doua saptamini.
A urmat apoi scena de gelozie la maxim-ca il insel,ca sint o ...,ca nu
ii satisfac dorintele din intimitate tocmai din acest motiv ca am pe altcineva.Initial am crezut ca este o gluma.Dar mai apoi au fost scene de cosmar.Intr-una din zile m-a impins intr-un colt in bucatarie amenintindu-ma cu pumnul si ca imi va pune apa clocotita din oala de pe aragaz in cap sa recunosc ca il insel si de aceea nu il vreau pe el.Nu ma ridic la inaltimea asteptarilor ca frecventa si calitatea actelor intime.In alta zi mi-a luat telefoanele,nu mi-a permis sa vorbesc cu ai mei si m-a tocat o dupa-amiaza intreaga-De ce vrei sa vorbesti cu maica-ta?Sa-i spui ca te certi cu mine?Ce,nu faci fata?Sa vina sa ia copiii?De ce,nu esti in stare sa ai grija de ei?.In alta noapte,m-a trezit si m-a obligat sa intretin relatii intime.De atunci dorm iepureste.
Mi-a luat cardul de salariu,am vrut sa cumpar niste fructe intr-o zi si mi-a retezat-o fix in fata vinzatoarei-Dar ce tu nu te poti abtine?
si bineinteles am renuntat.
Ma suna tot timpul,inclusiv cind sint la serviciu unde nu pot totdeauna sa raspund imediat si cind o fac racneste la telefon ca un nebun.
Nu am voie sa intirzii,nu am voie sa ies cu nimeni in afara de el,nu am voie sa vorbesc la telefon cind este acasa.Imi controleaza telefonul,imi scotoceste in geanta tot timpul,ma innebuneste de-a dreptul.Daca am spus ca plec si imi iau copiii mi-a fluturat sub nas retetele de la psihiatru spunindu-mi ca imi va lua copiii in tribunal si va fi un divort cu tam-tam.
In fata parintilor mei si al anturajului se poarta ireprosabil,astfel incit atunci cind am reusit sa-i spun maica-mii ce mi se intimpla acesteia nu i-a venit sa creada-Vorbesti la figurativ,nu?
Am incercat sa stau de vorba cu el la rece dar invariabil discutia a luat alt sens.Nu inteleg ce vrea si cit va continua asa.
Acum spre exemplu a inceput o perioada de calm.Nu stiu cit va dura,poate o saptamina-doua si nebunia va incepe iar.
Nu mai sint sigura de mine,sint eu oare nebuna?Cum ar trebui sa fiu in intimitate ca sa fie in ordine?Ce frecventa?Nu sint genul de femeie care sa faca din asta o necesitate personala ca si necesitatea de a respira.Dar dupa toate acestea numai apropiere fizica nu-mi mai doresc.
Merg la serviciu,imi vad de ale mele,am grija celor mici,chiar si a lui,grija casei...si nimic nu e bine.Am parte de o multime de reprosuri si toate legate direct sau indirect de nenorocita de viata intima pe care va spun drept am inceput sa o urasc.
Mi-e rusine sa vorbesc despre toate acestea.Mi-0am adunat tot curajul din lume mai ales ca in doua episoade am avut intentia sa-mi fac rau ca sa scap,lucru care in conditiile in care nu ma preseaza cu nimic sub nici o forma nu mi-l doresc.Cind sint singura ma simt cel mai bine.Acum spre exemplu sint numai cu cei mici,de aceea pot scrie.Am observat chiar in ultima perioada,cind mi se apropie de final programul de serviciu si trebuie sa vin acasa si stiu ca este si el simt cum incepe sa mi se faca rau,ramin fara energie.Iarasi mi-e bine cind sta mama pe la noi pentru ca atunci se poarta foarte frumos,nu sint discutii de nici un fel.
Cum trebuie sa fie o casnicie?
Cum trebuie sa fie o relatie intre doi oameni casatoriti?Cum se deruleaza ea?Ce inseamna respectul intr-o familie la modul concret?
Pe cuvint ca sint complet zapacita la minte.Nu mai imi dau seama si nu mai inteleg care sint si unde sint limitele.
Sa ma iertati pentru indrazneala de a expune problemele acestea dar am nevoie de ajutor,am nevoie de sugestii,de pareri personale,de invataminte.
Multumesc mult,

Incognito

mami de Ioan si Ioana-06.01.2003

Clover spune:

Ceea ce descrii tu e o relatie standard abuziva. Controlul financiar, interzicerea legaturilor cu prietenii si familia, amenintarile, abuzul sexual.

Trage aer in piept si cauta un avocat rapid. Cu acest om nu poti trai si daca vii dupa o depresie de un an e in stare sa te faca bucati. Nu cauta ce e gresit la tine sa repari ca nu are sens. Problema e la el(ce om normal ameninta ca isi opareste partenerul?).

Fa-ti bocceluta cat de repede poti.

If all else fails, look cute.

Deianira spune:

Incognito, ce sfat astepti? Vrei sa traiesti asa toata viata, si mai grav de atat, vrei sa cresti niste copii in mediul asta?!?!
Fugi! Daca asta ai vrut sa auzi, sfatul meu e sa pleci, sa deti tu controlul vietii tale si sa oferi o viata frumoasa copiilor tai.

XIO spune:

EU ti-as propune daca poti sa inregistrezi 3 scene de genul asta , iar a doua zi cand el e plecat sa-ti iei copii , bagajele si sa te muti la parintii tai.
Sper ca nici macar nu-ti trece prin cap sa ramai intr-o astfel de "relatie" .

Richard..... http://www.youtube.com/watch?v=U5POHmIIujg

http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

Happy_in_TO spune:

Se numeste ABUZ!

De toate felurile: emotional, sexual, verbal, fizic, economic...

Fa-ti un plan de a pleca de linga el. Nu o sa fie mai bine. Mai rau, da , dar mai bine nu...

Vorbeste despre ceea ce ti se intimpla cu mama ta si cu prietenele tale. Sincer! Cere ajutorul.

Fa-ti copiii dupa toate actele necesare. Du-le la mama ta.

Scrie sau inregistreaza citeva episoade din astea, sa fie documentat.

Du-ti un rind doua de haine de-ale tale si ale copiilor la mama ta sau la o prietena. Daca ai ceva banuti ai tai ar fi bine sa ii lasi acolo, pentru urgente.

Consulta un avocat.

Nu opri tratamentul decit la sfatul medicului care l-a prescris! Continua si ia-ti pastilele. Ca sa aiba efect trebuie sa termini tratamentul de un an cel putin...

NU esti tu de vina pentru nimic!!!

deya spune:

Recunosc in mesajul tau...exact situatia de acu multi ani a matusii mele...si abia anul asta a divortat.Si l-a pierdut pe cel mic din mana iar fata cea mare ii reproseaza ca a indurat atatea timp de multi ani.Si ea regreta ca nu a facut pasul mai de mult
Si lucreaza in invatamant deci nu are cine stie ce salariu dar stii ce bine ii e singura?Linistea ei e mai importanta.
Eu zic sa nu induri asemenea grosolanii....Capu sus tu stii ce e cel mai bine pentru tine

Happy_in_TO spune:

Asa mi s-a intimplat si mie...

Ma acuza de relatii extraconjugale, ma degrada, imi spunea ca nu il satisfac in pat... Cind faceam lucruri care sa il satisfaca ma intreba de unde am invatat eu asa ceva, de la amanti... etc...
Toata murdaria asta de discutii despre sex ma facea sa urasc apropierea intima... Mi se suia parul in cap cind venea noaptea si ieseam din baie si il vedeam asteptind rinjind sugestiv, in pat... Ii spuneam ca nu pot, ca sint obosita, iar incepea cu invinuirile... o faceam fortata de insistentele lui... De citeva ori am zis nu categoric. M-am trezit noaptea cu el deasupra mea in plin act sexual... Nici in patul meu nu ma mai simteam in siguranta.

De fata cu prietenii se purta frumos, familiei lui le spunea ca sint nebuna si curva... Nu mai stioam ce este adevarat si ce nu...

Eu zic sa iei o hotarire. Nu o sa rezisti mult asa, crede-ma! Eu am dus-o asa un an! Si in anul acela m-a deteriorat atit de mult ca ajunsesem sa ma cred nebuna!

Cu ultima picatura de energie mi-am luat copiii in brate si am ales sa plec de linga el.

miau-miau spune:

daca nu vrei sa pleci tu acum din diverse motive, financiar, copii, etc, trebuie sa devi tu agresiva. Numai atunci cind vei reusi sa fi mai violenta si mai agresiva decit el, cind iti va sti de frica o sa poti trai. Altfel el iti ia dreptul la viata practic.
Cu oameni de genul asta, nu poti sa fi stapina pe viata ta decit daca ii iei (prin forta) si viata lui in stapinire. esti ori victima ori abuzator.
Nu astepta sa apara conflictul, genereaza-l tu prima. Dar sa nu te vada/auda nimeni cind il violentezi, cum face si el. Cu altii de fata pupa-l dulce.
Iti garantez ca poti sa-l inebunesti.
sau, mai simplu, pleaca.

Lauraa spune:

Ai cerut sa ti se dea exemple concrete despre cum trebuie sa fie intr-o casnicie. Ei bine, NU ASA! Asta nu e viata punct. Eu nu cred in casnicia perfecta, ar fi chiar interesant un sondaj anonim aici pe forum sa vedem ce procent din doamnele de aici au o casnicie numai lapte si miere, dar totusi ce traiesti tu nu seamana cu o casnicie ci cu sclavie! Aduna probe, cum poti, inteleg ca in public se poarta minunat dar iti trebuie ceva probe, martori, ridica antenele si vezi ce e de facut. SI ia tratamentul in continuare.

miau-miau spune:

stii ce greseala ai facut? ca l-ai prins cu viata dubla si acum isi concentreaza toata nevoia de dominare pe tine. daca il lasai cu viata dubla avea si el o ocupatie, se impartea cantitatea de injuraturi in 2, intre tine si duduia cealalta. acum te are doar pe tine sa te chinuie.

aura_m spune:

Sa razi chiar daca
Sufletu-ti PLANGE

Sa poti pastra ce altii
Vor S-ALUNGE

Sa poti sa stii cand
Cineva TE-NSALA

Sa te ridici cand
Altii TE DOBOARA

Si cald sa-ti fie
Chiar de-afara NINGE

Aceasta este arta de A INVINGE


AURA