Relatia cu un copil de 4 ani
Raspunsuri - Pagina 12
Deianira spune:
Off, Salviae, nu stiu cum sa facem, eu comunic cu multe fete pe pm, dar la tine nu apare simbolul de PM, deci efectiv n-am cum sa-ti trimit si adresa de mail nu mi-o pot scrie pe forum.
O sa revin mai tarziu sa scriu cum se activeaza pm-ul, ok? 
Scriu repede ca trebuie sa plec la lucru. Ieri am vazut micuta si am discutat cu ea, i-am explicat despre plecarea ei intr-un loc nou cu altii copii care abia asteapta sa se imprieteneasca cu ea si sa se joace cu ea. Si ca eu o voi vizita si vom vorbi la telefon, si ca o iubesc chiar daca sunt departe de ea.
Ne-am jucat, mi-a explicat cum a pupat bebele din burtica unei doamne :-)), e o scumpa.
As scrie mai mult dar efectiv nu am timp.
O zi frumoasa va doresc!
Deianira spune:
Salviae, Mesaje private -> Options -> Activeaza mesajele private -> Trimite modificarile si ar trebui sa mearga asa 
.
Ieri mi-a povestit draguta de ea cum a pupat bebe din burta de la doamna asa ca am profitat de ocazie si i-am spus ca a fost si ea bebe mic si cand a venit in lume a venit intr-un oras frumos frumos, unde trebuie sa se intoarca acum cand e mare. Si in acel oras, orasul ei, sunt copii care o asteapta la o casuta noua, vor sa se imprieteneasca si sa se joace cu ea. Iar acum ca a crescut poate sa-i invete ea pe ei cum se ia avant pe hinta asa cum am invatat-o eu pe ea. Iar noi doua vom povesti la telefon ca fetele :-). Si cand o voi vizita ea imi va arata orasul ei asa cum i l-am aratat si eu pe al meu si vom vizita impreuna tot ce e frumos. Dar ea trebuie sa creasca mare si sa fie cuminte si sa aiba un piccccc de rabdare. A zis ca va avea 
.
I-am spus ca eu ma voi gandi la ea si ca o iubesc mult si trebuie sa se gandeasca si ea la mine si sa stie tot timpul ca eu o iubesc mult si o sa simta cum o iubesc eu si de la distanta.
Ieri am fost singura la ea si dupa ce am plecat m-a sunat prietenul meu ca vrea neaparat sa o vada si el asa ca ne-am intors amandoi si a fost tare incantata, a jucat un pic scunsa cu noi sa ne testeze, dar pana la urma am gasit-o :-)).
Sper sa apuc sa o mai iau macar odata sa o plimb peste tot pana pleaca, posibil sa fac asta duminica pentru ca abia atunci o sa am un program mai aerisit.
O sa va tin la curent .
p.s. Stiti cumva, sunt ok explicatiile care i le-am dat? Ea a parut multumita de ele , as fi vrut sa vorbesc cu doamna psiholog a ei dar nu am reusit sa ajung in timpul orelor de program.
Salviae spune:
Deianira,ai spus doar lucruri pe intelesul eibine ai facut!
In sfarsit am reusit sa activez,cu ajutorul tau
witeflower spune:
Deianira, ce sa inteleg? Ca va fi la niste asistenti maternali intr-o localitate indepartata de tine? Sau intr-un alt centru de plasament?
Da, e trist, daca e asa, pt ca v-ati legat mult una de alta...Dar...vei avea posibilitatea sa tii legatura cu ea, asa, de la distanta? Poti lua legatura cu oamenii care o vor ingriji?
Daca poti, cred ca ar conta, pe langa frumoasele voastre amintiri impreuna, cate o scrisoare, o poza, un desen - ceva trimis prin posta din cand in cand. Si cate un telefon. Apoi, mai sunt vacante si alte ocazii, cand ar putea primi voie sa petreaca cateva zile cu tine, la tine acasa, ca si cum ar fi in vizita la o ruda, sau la niste prieteni.
In rest, cu explicatiile te descurci minunat, e important ca incerci sa-i dai incredere ca totul va fi bine acolo unde va merge. Desi stiu ca de fapt esti ingrijorata si trista. Da, asta poti sa-i spui, ca esti putin trista ca nu va veti mai intalni asa de des. Stii, copiii simt oricum sentimentele adultilor, doar ca nu le inteleg. Daca ii spui ce simti, va intelege si, in plus, i se va parea ok sa-si exprime si ea tristetea sau ingrijorarea pe care le simte in legatura cu aceasta plecare. Fiindca, vezi tu, pentru ea, plecarea nu inseamna doar despartirea de tine, ci si de ceilalti oameni si copii de care s-a legat. De "casa" ei de pana acum. De viata ei de pana acum.
Ea, desigur, nu constientizeaza la varsta asta ce inseamna, dar simte ca va fi o schimbare importanta in viata ei si despartirea de tot ce ii era familiar. Poate fi curajoasa, curioasa, bucuroasa ca pleaca, dar cu siguranta ca ii e si teama, cu siguranta ca ii va fi si dor. O ajuta sa poata spune cuiva care o intelege.
Sunt alaturi de voi, va pup.
Deianira spune:
Whiteflower, multumesc de raspuns si de incurajari si de la noi si .
Draga de ea pleaca in orasul din care provine, cel in care s-a nascut, e la cateva sute de kilometri de Timisoara, am incercat sa-i explic cat mai pozitiv ce se va intampla, din cate am inteles casuta ei noua e vazuta ca un loc bun pentru copiii fara parinti si am fost asigurata ca voi putea vorbi la telefon cu ea si o voi putea vizita (mai rar, la cateva luni - din cauza mea pentru ca nu-mi permit sa merg acolo des, dar asta e situatia).
Nu mai stiu daca am zis dar i-am facut un album cu cele mai reusite poze ale noastre si i-am scris pe coperta datele mele - nume, adresa, telefon si i-am scris ca o iubesc mult... poate ii va citi cineva .
Ma gandeam sa-i trimit lunar cate ceva, sa-i fac o bucurie, sa stie ca are ceva de la mine si sunt alaturi de ea + ca planuiesc sa o sun cam saptamanal... asta ramane de vazut, poate va fi si mai des telefonul, depinde si de reactia ei.
In orice caz, m-a incurajat psiholoaga ei, mi-a spus ca a recuperat mult, se dezvolta frumos si trebuie sa continuam chiar si asa de la distanta si ca va fi ok.
Deocamdata ne limitam la planurile pe termen scurt, asa ca joi merg sa fac cerere sa o luam duminica :-)). Abia asteptam .
Deianira spune:
Acum incep sa contientizez si cat de mult ma sustine prietenul meu si cum vorbeste si povesteste si el despre ea pe la neamuri si prieteni - le spune despre ea, o descrie cum arata si apoi cum vorbeste si cum se comporta . Am mare noroc ca e alaturi de mine, cred ca mamicile care cresc singure copiii sunt niste eroine, avand in vedere ca noi dupa o zi cu jucaria vorbitoare suntem knock out, ne dovedeste pe amandoi .
Deianira spune:
S-a dat sentinta definitiva. Fetita pleaca la Cluj, pentru ca de acolo e mama ei, pleaca intr-o casa familiala privata sponsorizata de maicute si tot ele se ocupa de copii, o va insoti psiholoaga de aici din Timisoara pentru a se asigura ca totul e ok si asistenta de aici. Vinerea viitoare sau cel tarziu peste doua saptamani, tot vineri, va merge la Cluj. Se pare ca locul in care merge e foarte bine vazut, mi-a spus psiholoaga ca nu voi avea probleme in a vorbi la telefon sau a o vizita pentru ca eu la dosarul ei sunt considerata persoana care o influenteaza pozitiv , deci legal am voie sa am contact cu ea.
Nu am reusit sa o vad azi, dar duminica o scot in oras, azi dormea la ora la care am ajuns eu pe acolo.
Fetele din Cluj, aveti idee despre ce institutie e vorba, casa aceea familiala, stiti ceva despre ea? Am un pic emotii pentru ea
. Sper sa fie tot ok, sa ajunga cu bine si sa-i placa.
Si evident abia astept sa fie duminica . O duc neaparat si in Parcul Botanic pentru ca e flower-freak, absolut orice floare care o vede, o semnalizeaza .
Salviae spune:
Atunci probabil asta-i ultima plimbare in Timisoara
Dar o sa va mai intalniti la Cluj,sint convinsa!!!!
Sabina spune:
draga mea, abia acum am dat peste subiectul asta.
Esti minunata.
vei fi mereu o lumina in viata ei, chiar daca e f greu acuma, sa nu-ti para rau nicio secunda, i-ai facut mare bine.
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Sabina, 
Sofia Galagia si 
bb Gheo
Deianira spune:
Am avut iesirea cu draga de ea duminica.
A fost minunat, am dus-o in Parcul Botanic, nu ne-am plimbat prea mult pentru ca nu a fost o vreme foarte frumoasa in Timisoara. Dar i-a placut si asta e important. Acasa am facut maraton Tom & Jerry , radea cu lacrimi de fiecare data la scena de deschidere cand apare Tom si miauna si mieuna si ea :-)). S-a jucat cu toate bratarile/colierele mele, a si dormit ca un ingeras 
si a fost asa cuminte. E tare ascultatoare si intelege tot, de exemplu a dat peste pasaportul meu si a inceput sa-l rasfoiasca, noi i-am spus ca nu e voie sa ne jucam cu el deoarece e un act important asa ca imediat l-a pus la loc . Aaaaa, la masa am intrebat-o cine e prietena ei cea mai buna, sperand ca incepe sa-i povesteasca mamei mele de M., dar ea a zis ca eu sunt. Evident, m-am topit toata 
...
Devine tot mai extrovertita si mai vorbareata, creste asa frumos, nu-mi vine sa cred ca nu o sa o mai vad saptamanal, tot stau si ma gandesc ca o asteapta un nou inceput, sper sa inteleaga si sa se integreze repede la casuta ei noua, mie mi s-a promis ca mi se dau toate datele de acolo ca sa vorbesc cu ea si ma agat de speranta ca va fi totul bine pentru ea. Psiholoaga spera ca cineva din familie va vrea sa o ia sa o creasca, poate nu a aflat toata lumea ce s-a intamplat cu ea.
Sper sa fie tot bine, si pentru ea si pentru mine, sa pot merge cat mai des la Cluj sa o vizitez si sa vedem impreuna orasul .
O sa mai scriu ce se intampla cu ea, sa vad daca se organizeaza plecarea saptamana asta... sunt tare trista si tot "bocesc", nu pot sa-mi inchipui ca o sa merg la centru si ea nu o sa fie acolo. Dupa ce se va rezolva si cazul lui M. si va pleca si ea din centru cred ca voi lua o pauza si voi contribui doar cu bani. Am nevoie de un timp sa-mi ling ranile, sa ma obisnuiesc cu ideea ca A. mic si frumos e la Cluj.
Deya m-a sfatuit sa fac acelasi lucru si cu alt copil, dar sincer nu pot. Sufar ca un caine acum si nu cred ca as putea sa mai trec vreodata prin asta. Niciodata nu am iubit in asa fel un copil, nici de cei din familie sau ai prietenilor nu sunt asa atasata. Doar ea e o parte din sufletul si sper sa fie totul bine, sa creasca frumos, sa ne vedem cat de des se poate si sa fie un copil vesel, sa o vad mare si realizata, multumita si fericita de viata pe care si-a construit-o.