adoptie copil 0-2 ani
Raspunsuri - Pagina 3
simo_75 spune:
va multumesc!
Asta e o veste super!!!
Sper sa reusim cat mai repede sa incepem procedurile.
va pup
Sa ai putere sa spui da, sa ai putere sa spui nu si in orice clipa grea sa ai putere sa fii TU
kineta spune:
SIMO iti multumesc pt cuvintele frumoase ,deja ma simt mult mai bine,in ultimul timp toata lumea imi spune ca sunt f pesimista si ca asa atrag lucrurile rele,e acum pot spune ca s-a nascut un optimism in mine,de nici mie nu imi vine sa cred,voi depune si dosar pt adoptie voi face si fiv,voi face de toate,parca nu mai exista in capul meu,daca nu reusesc ,daca nu stiu ce...,numai,imi vin numai ganduri pozitive,nu stiu de unde si cum s-a nascut optimismul asta brusc in mine,cred ca si rautatea unor oameni care se cred Dumnezeu,si care au prevazut ei ca daca nu am facut copil pana akum ,nu mai fac de acum ink,adica alte femei incep sa procreeze de pe la 35-40 ani,iar eu la 29 nu mai pot,asa cred unele persoane.ESTE adevarat ca din cauza trompelor pe cale naturala nu mai pot face nk,dar sunt multe cai,stiinta a evoluat,totul este sa raman sa si duc sarcina la capat,ca asta e problema la mine,dar voi incerca ambele variante,si fivul si adoptia,ce o vrea Dumnezeu,poate vor fi amandoua. LUCUTA ,ti-am trimis un PM.
camutz spune:
salutare....va rog din suflet sa mi sp ce acte sunt necesare pt adoptie.....doresc sa fac si eu acelasi lucru
emiliasidan spune:
buna,
nu am mai zis nimic pentru ca ma fost in focuriile adoptiei.
Vreau doar sa spun tuturor celor care isi doresc sa aiba un copil ca, daca vrei cu adevarat, daca pleci la drumul asta cu sufletul incarcat de energie pozitiva si de ganduri bune, reuseti in mod cert.
Acum 6 luni intram pe poarta DPC sec 3 si intrebam cum putem sa ne intregim familia. Peste cca 3 saptamani o s-o avem acasa pe fetita noastra Larisa,cu care ne vedem deja de 2 luni; pe care o avem acasa in fiecare week-end de 4 sapt si pe care o iubim enorm.
mult craj si multa dragoste, asta este secretul.
bafta multa!
misha71 spune:
emiliasidan felicitari! sa stii ca nu ma pot abtine si o sa postez raspunsul tau AICI ca nu se poate trece cu vederea asa o veste mare. Va doresc numai fericire!
Impreuna alaturi de DICIU
LOC DE DAT CU CAPU'
Amiuta spune:
Draga Emiliasidan, am citit bucuria pa care ai gasit-o in sfarsit. Noi avem atestatu din februarie,si tot la sectorul 3.Am cautat peste tot,si tot peste tot ni s-au inchis usile in nas.Numai lacrimi, promisiuni,dati la o parte, suntem doua persoane care au trecut prin mari incercari,si asta era singara noastra speranta, speranta de a avea o fetita cat mai mica,ca sa ne bucuram si noi de etapele prin care trece un parinte. Vedem cum timpul se scurge, se apropie termenul de expirare a atestatului,si noi tot singuri suntem. Sunt momente cand efectiv nu mai credem in minuni. Pentru noi minunile nu exista,in schimb ne bucuram din suflet ptr. reusita celorlalti. Sa fiti fericiti, si sa va bucurati de tot ce este mai bun in viata.
misha71 spune:
hai Amiuta capul sus! te dai batuta?
eu sint la al doilea atestat dar nu mi-am pierdut speranta.
si nu ma las pina nu-mi voi aduce copilul acasa.
Haide, stergeti lacrimile si vino la povesti cu noi AICI. uita-te pe prima pagina si vezi citi parinti fericiti sint. si nu sint singurii.
www.dropshots.com/popescu71#date" target="_blank">Curiosilor 
Amiuta spune:
Draga Misha 71,iti multumesc din suflet ptr. ridicarea moralului.,si eu incerc ,dar sunt momente cand efectiv ne lovim de refuzuri,de promisiuni desarte.
Luna trecuta intrase-m in legatura ( fara sa ne vedem ) cu o viitoare mamica care nu-si vroia Bebita, avand 18 ani,nici ea nici parintii ,nici macar nu vroiau sa-l ia acasa dupa nastere. Mi-am facut degeaba sperante. La dat la o familie din Curtea de Arges foarte instarita. Probabil, unii copii sunt de vanzare,ca si cum ar fi niste simple obiecte pasate ici-colo ,persoanei care da mai mult. Mai sunt familiile maternale, care au copii in plasament, dar adresele lor nu le putem stii,sau nu ni se spun.
Intr-o zi am avut o experienta care pentru mine a fost sfasiitoare : mergeam cu metroul si in metrou era o mamica cu copilul care avea pana in 2 ani.Mamica lui tipa foarte tare la copil, la un moment dat la bruscat ptr. simplu motiv ca a scapat ziarul din mana.Eu stateam in picioare la distanta de 2 scaune de ei .Copilul vorbea pe limba lui, mamica lui incerca sa-l potoleasca ,dar el fiind totusi linistit, toata lumea se uita la ei ptr. ca timbrul vocii mamei era destul de ridicat. La un moment dat copilul se uita, si a dat cu ochii de mine.A avut o reactie de neimaginat.S-a dat jos de pe scaun , a venit la mine , m-a apucat de picior ,se uita in ochii mei si incepuse sa rada. L-am luat in brate,vorbind cu el, m-a strans de gat ,si nu a mai vrut sa-mi dea drumul. Nici cand am vrut sa-l deslipesc de mine ptr. ca venise mamica lui sa-l ia ca sa coboare, nu a fost chip Atunci a inceput sa planga ptr. ca nu vroia sa plece de la mine din brate A trebuit sa cobor si eu si am reusit sa-l redau mamei . Au plecat,copilul plangea isteric si cu ochii si manuta intinsa dupa mine.Efectiv nu-i intelegeam gandirea Nu vroia la mama lui. Dupa despartire nu mi-am putut retine lacrimile care isi faceau de cap. Si acum am in memorie chipul acela care mi-a ras cand m-a luat in brate, si plansul si privirea lui cand a trebuit sa ne despartim. Colegele imi spun ca parca sunt data cu lipici de se lipesc copii de mine. Numai ca nu se lipeste cine ar trebui
Imi fac probleme ca la noi ceasul ticaie, nu mai suntem asa de tineri, si sansele noastre scad. Nici nu stiu , daca mai trebuie sa facem un nou dosar,se i-a totul de la capat ? Oare o sa mai gasim puterea de a incepe o noua lupta ? Poate da,poate nu. Numai Dumnezeu stie
misha71 spune:
Amiuta este o poveste incredibila!
Mama mea are o vorba: "da Dumnezeu copii buni la oameni prosti!". Mare dreptate are.
Practica asta cu "datul la familie instarita" se practica. Banul cumpara orice, in afara de sanatate. Lasa-i si pe ei sa fie fericiti. O sa fim si noi. Fiecare are ceva pus deoparte.
Te astept cu vesti bune
www.dropshots.com/popescu71#date" target="_blank">Curiosilor
Amiuta spune:
DRAGA MISHA 71iti multumesc pentru vorbele bune.Este greu sa crezi ,dar este adevarat. De multe ori ne intrebam ,, de ce mi se intampla numai mie " dar daca ne gandim , cred ca mai sunt persoane la fel ca mine. De fapt vorbesc ca sa incurajez pe cineva probabil, ca pe mine , ma c-am las la sfarsit. Te rog sa ma crezi ca-mi, ca ne este foarte greu. Chiar asa numitii prieteni sunt de fapt cu numele. Te cauta numai cand au nevoie, s-au te suna inaintea zilei lor de nastere ca si cum ar trebui sa-ti reaminteasca ,, de ziua lor " ,dar normal ca ziua ta nu conteaza. Si incet , incet, timpul trece, cifra ramane aceeasi, adica DOI.Tot ce este mai frumos in viata se rezuma tot la DOI. Adica noi doi. Sper sa va pot anunta, sper sa va pot striga, ca nu mai exista cifra Doi.,ca putem si noi sa ne impartim toate bucuriile, lacrimile,parerile,sfaturile .... in TREI. Sa aveti o seara cat mai placuta