S-a incheiat un vis...(partea a doua)
Raspunsuri - Pagina 16
carmen94 spune:
revin si eu cu mesajul ptr. sotul cristinei,dar inainte as vrea sa-mi cer scuze fetelor si mai ales cristinei daca postarea va fi un pic mai lunga.si daca ea deranjeaza pe cineva,va rog sa-mi spune-ti si atunci am sa o sterg.
danut13.............tu spui ca moartea copilului te-a schimbat.ok.de inteles.te-ai inchis si ai suferit in tine.asa te-ai menifestat tu.nimic de neinteles.cum spunea si BalMascat.............,,nu ai mai simtit puterea de viata de a continua,,
cand a ramas insarcinata cu Andrei ai fost neincrezator si te-ai temut sa nu treci din nou prin aceeasi situatie.iar este de inteles.
tot tu scri....................,,La sarcina cu Andrei stii foarte bine ca nu am mai crezut ca o sa am asa o frumusete de copil si in subconstient am dezvoltat o protectie la acest subiect ca in caz ca ceva nu mergea bine sa nu mai sufar ca in 2006.....,,
de aici inteleg ca ai dezvoltat aceasta protectie doar ptr. tine.si acum vin si eu si intreb:oare ea nu a suferit?oare ea nu a avut temeri in toata aceasta perioada?!?!?!oare ea nu s-a intrebat macar o data in 9 luni de zile,,dar daca....?,, cum voi mai depasi momentul daca...?,,
uite ca iti spun eu sigur ca da!
si iti spun eu,cea care in '97dupa 6 ani de casnicie reuseste sa ramana insarcinata iar dupa perioada ,,cu burtica,,(o perioada frumoasa,fara probleme,cu toate controalele facute etc.etc)da nastere unui baietel mort
iti spun eu ca da.....cea care dupa alti 2 ani('99) pierde o sarcina la aproape 4 luni.
iti spun tot eu cea care dupa alti cativa ani da nastere la un baietel(2007)
crezi ca am putut sa ma bucur la maxim de perioada ,,cu burtica,,ca majoritatea gravidutelor?!?!
nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!!!! in fiecare minut ma intrebam ce ma fac daca....,dar daca.....si altele.sa nu-ti mai spun ca aici nu ai dreptul decat la 2 ecografi pe sarcina care sunt platite de asigurare.restul trebuie sa scoti bani multi din buzunar daca vrei sa faci........ajunsesem sa merg aproape saptamanal la urgenta ptr. monitorizare de obsedata ce eram,mi-a cumparat sotul aparat cu care sa ascultam inima lui bebe.si devenisem si mai crizata caci nu am reusit niciodata sa auzim ceva,decat niste ghiortaieli de mate.in ultima luna eram super stresat de ganduri negre si vise ciudate de am ajuns sa-i scriu sotului o scrisoare in care daca se intampla ceva cu copilul (bineinteles ca eram cu gandul ala sinucidere) pe mine sa ma arda cu tot ce-i cumparasem lui bebe.(nu a gasit si nu stie de scrisoare nici in ziua de azi)
de aceea vorbesc....ptr.ca am trecut prin asa ceva si cred ca si cristina a trecut prin aceste trairi,dar ea a fost mai delicata si nu si le-a aratat ca se te protejeze pe tine.
si sotul a fost sceptic si a avut temeri( e adevarat ca sunt la a 2a casnicie si actualul nu a trecut prin ce ai trecut tu,dar imi cunostea istoricul si se temea si el)si el imi spunea ca nu e bine sa cumparam lucruri din timp ptr.copil,dar m-a sustinut si m-a lasat sa-mi fac damblaua.
ai creat o protectie ptr. acest subiect,dar numai ptr. tine.la ea nu te-ai gandit.
si cum dumnezeului poti sa spui....,,Am inceput sa-l iubesc la cateva luni dupa nastere cand incet am inceput sa revin la realitate....,,
de ce dupa cateva luni?!?!?!?! de ce nu atunci imediat?!?!?!?!
inca mai aveai teama ca se poate intampla ceva?
pai asta ar insemna sa nu-mi iubesc copilul nici o clipa de teama asta.ca daca doamne fereste cade si se loveste la tampla si ramane intepenit acolo?ca daca se ineaca cu mancare ? si intrebari de-astea mai sunt.
nu sunt in masura sa dau sfaturi,dar incearca si raspunde-ti la intrebari.
eu nu am putut sa trec peste egoismul si nepasarea primului sot( eram cu primul sot cand am nascut baietelul mort si el nici macar nu a urcat sa vada cum ma simt.a plecat ca era obosit de la servici.statuse toata noaptea ca sa ce? caci nu avea o meserie care il solicita noaptea.la a 2a pierdere a plecat la tara la parintii lui ca trebuia sa culeaga porumbul.cand s-a intors i-am zis,,cand vei avea mai mare nevoie de mine atunci sa sti ca te voi parasi.si asa am facut
nu spun ca ea,cristina va face la fel.poate dragostea ei ptr. tine e mai mare decat a fost la mine ptr. ex-ul,dar nu inteleg frate de ce nu suntem luate in calcul in anumite situati?!?!?!
m-am lungit cam mult si inca o data va rog sa-mi atrage-ti atentia daca am depasit limita bunului simt si postarea mea deranjeaza pe cineva.
cristina_ana spune:
Carmen, ai tot respectul meu pentru puterea de care ai dat dovada. Imi pare tare rau pentru cei doi ingerasi ai tai, te inteleg mai bine decat oricine altcineva!
SI eu am fost extrem de stresata la ultima sarcina, paranoica de-a dreptul. Nu mai puteam sa vorbesc despre nimic altceva, mai ales ca a fost o sarcina foarte dificila, si sotul meu mi-a reprosat asta. In timpul travaliului eram numai cu ochii pe monitorul care indica bataile inimii lui bebe, si cand incepeau sa scada mi se taia respiratia de frica. Durerile mele chiar nu au mai contat. Nu m-am linistit decat in momentul in care mi-au spus ca e sanatos. Ii tot intrebam daca sunt siguri ca nu are nimic bebicul si nu-mi venea sa cred cand imi spuneau ca e sanatos. Despre barbatii nostri nu mai am puterea sa comentez nimic acum. Doar atit: egoism cat cuprinde si lipsa iubirii pentru noi. Nimic, dar absolut nimic nu justifica sa nu fi langa sotia ta in asemenea momente. Oare asa le-am fi intors si noi spatele daca s-ar fi imbolnavit si ar fi avut nevoie de noi, fie si numai pentru sprijin moral?
Am citit mesajele de la subiectul cu cel mai frumos lucru facut de sotii nostri, si mi-au dat lacrimile...
Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
Amabella spune:
Cristina, am terminat acum de citit povestea ta si nu am cuvinte ca sa spun cat de rau imi pare ca treci si prin asta! De parca toate cate ti s-au intamplat nu erau de ajuns!!!
Ar fi trebuit sa incep de fapt cu "La multi ani !" sanatosi si fericiti pentru puiutul tau! Sa iti traiasca si sa aiba parte numai de bucurii si fericire!
Cu privire la subiectul topicului, nu as vrea sa iti mai dau si eu vreun sfat. Ai primit destule si, oricum, tu esti cea mai in masura sa decida ce sa faca, asa cum au mai spus si alte fete. Nu numai ca e viata ta, dar tu cunosti cel mai bine situatia in toate detaliile, il cunosti cel mai bine pe Dan (si, desi tu spui ca s-a schimbat, eu cred in intuitia ta, bazata si pe experienta a 11 ani impreuna) si te cunosti cel mai bine pe tine.
Am facut o mica introducere la ceea ce vroiam sa spun de fapt: IA SINGURA DECIZIA ASTA! Te rog frumos! Nu sunt un expert psiholog, dar intuitia imi spune ca o decizie de viata, bazata pe sentimente, se ia cel mai bine cand judeci singur, cu mintea, dar si cu sufletul, fara sa ii implici pe altii. Eu iti inteleg nevoia de a te elibera, aici pe forum, la prietenii nevirtuali sau la rudele tale, dar si ei sunt terti in situatia asta. Am impresia ca cei apropiati tie, din dorinta de a te proteja si din iubire pentru tine (sentimente, de altfel, total justificate), iti arata numai partile urate si greseleile lui Dan. Eu vad ca tu ai scris pe forum si de calitatile lui, dar din ultimele mesaje parca razbat mult mai multe resentimente decat la inceput. Poate ca au mai avut loc si niste fapte, dar nu pot sa nu ma gandesc ca intre timp ai ascultat opiniile multora care nu sunt de partea lui sau care nu sunt (si nici nu pot fi) echidistanti.
Am vazut asta si pe forum. Numai intrand aici si tot esti, fara sa vrei, influentat de tot ce citesti. Si, pe langa fondul de sentimente negative pe care le ai fata de Dan, apare si influenta celor care au dat cu piatra in el. E inevitabil si firesc. Te rog sa nu intelegi de aici ca ii iau apararea. Nu vreau sa imi exprim deloc parerea in legatura cu ce as face eu daca as fi in situatia ta, in primul rand pentru ca habar n-am (si cred ca nimeni, oricata imaginatie ar avea, nu isi poate imagina asa ceva, fara sa fi trecut prin ceva asemanator) si in al doilea rand pentru ca nu vreau sa te influentez nici macar un pic in niciun sens.
De aceea revin si te rog: incearca sa discuti cat mai putin cu altii despre asta. Stiu ca e greu. Si eu, cand am o problema (si, multumesc lui Dumnezeu, nu am avut niciodata o decizie atat de greu de luat), simt nevoia sa povestesc celor apropiati, si chiar si celor mai putin apropiati, care au disponibilitatea si stiu sa asculte. Dar daca nu poti sa nu mai vorbesti despre asta, cel putin vorbeste, dar nu mai asculta. Nu mai cere pareri, iar daca iti sunt oferite, roaga-i pe cei care ti le ofera sa le pastreze pentru ei, ca sa iei singura decizia. Asta ar insemna sa nu mai citesti acest topic si nici altele asemanatoare. Il vei vedea pe Dan in toti barbatii infideli si te vei incarca de energie negativa la fiecare mesaj citit. Si il vei uri in fiecare dintre ei, pentru ca vei simti de parca ti-ar fi facut el tie ce au facut acei barbati. Asa cred eu si sper sa nu te superi daca nu crezi si tu asa. Dar stiu ca tu nu esti o suparacioasa si cantaresti foarte bine tot ce citesti si stii ca eu vreau numai sa iti fie cat se poate de bine tie.
Poate ca deja ai luat o decizie care, cel putin deocamdata, ti se pare irevocabila. Dar am un sentiment ca, dincolo de ceea ce ai simtit si ai gandit tu, exista si ceva din ce ti-au "implantat" altii in minte si in suflet.
Mai spun odata, ca sa nu ramana cineva cu impresia ca ma consider vreun expert in domeniu sau vreun psiholog cu experienta, am scris ce cred eu ca mi s-ar intampla mie daca, avand o decizie foarte dificila de luat si o problema de confruntat, as asculta parerea altora.
Imi cer scuze celor pe care poate i-a plicitisit sau iritat mesajul meu si iti doresc, Cristina, sa iti fie cat mai bine si totul sa se termine exact asa cum e cel mai bine pentru tine, indiferent ce inseamna asta!
Te imbratisez cu mult drag 
si te rog, chiar daca imi asculti sfatul si nu mai citesti acest topic, intra cand te vei simti pregatita si impacata cu decizia pe care ai luat-o si spune-ne si noua ce ati facut. 
Luiza 
de www.flickr.com/photos/81153680@N00/sets/" target="_blank">RARES(3 iulie 2006) si 
5+
csampetru spune:
anabella, daca un om incearca sa-ti deschida ochii pentru ca tu esti prea orb sa vezi din iubire si respect, nu inseamna ca te influenteaza sau ca te manipuleaza, ci doar iti arata o alta fata a monedei. e de la sine inteles ca ea va lua decizia singura, dar are nevoie sa i se deschida ochii ca a inghitit prea multe pana acum.
Amabella spune:
csampetru, nu am folosit termenul "manipulare". Suna a intentie si a rea vointa si in niciun caz nu m-am gandit la asa ceva. Nici nu am vrut sa spun ca cineva "incearca" sa o influenteze, pentru ca si asta ar implica intentie. Cine ii da sfaturi poate nu "incearca" sa o influenteze, ci face asta involuntar, ca asa e legea firii, daca auzim dintr-o multime de parti acelasi lucru si avem si noi un sambure de incredere in lucrul acela, ajungem sa il credem cu tarie.
Iar in privinta deschiderii ochilor, poate ca ii deschideti ochii Cristinei, dar ca sa vada ce vedeti voi si tocmai asta e ceea ce spuneam eu ca nu ar fi indicat.
Cred ca am fost rau inteleasa de unii.
Luiza de www.flickr.com/photos/81153680@N00/sets/" target="_blank">RARES(3 iulie 2006) si 5+
violeta69 spune:
pana la urma eu nu cred ca cineva poate fi influentat de ce se scrie pe un forum...avem un exemplu pe aici 
ne chinuim de ceva vreme sa o lamurim si degeaba...
cristina stie ea ..si doar ea poate sa decida cum va face mai departe...cantarind cele bune si cele rele!
suntem si noi spectatori din umbra....unii au trecut pe un drum asemanator si au mai invatat cate ceva(sau nu! )....altii ne dam cu parerea,dar decizia e doar a ei!
pana la urma ..asta se numeste viatasi vrem nu vrem tb sa trecem peste toate...desi uneori iti spui ca mai bine nu se intampla asa....cauti sa vezi pe unde ai gresit,cand s-a terminat iubrea,cum s-a intamplat,ce ai fi putut face sa nu se ajunga acolo..etc...
si in cele din urma ajungi sa te consolezi cu gandul ca asa a fost sa fie!si asta atunci cand ajungi sa-ti pese de tine....si de tine....si sa intelegi ca iubirea e cu totul altceva!(au fost fete care au exempificat atat de frumos iubirea
)
la multi ani puiului tau,Cristina!
si tie numai bine
Vio,mamica lui Mihnea 
viitor "descoperitor" de infinit
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!
cristina_ana spune:
Amabela, ma bucur sa te mai "aud"!
Sa stii ca atunci cand am deschis acest subiect eram destul de hotarata de ceea ce am de facut. (intre timp m-am mai razgandit de vreo cateva ori 
). Am simtit nevoia sa scriu si sa fiu incurajata in decizia mea. Nu e usor sa iei o asemenea decizie. Recunosc ca mesajele de aici m-au influentat destul de mult, dar asa cum ai vazut, pana la urma tot cum am simtit eu am facut. In aprilie am luat decizia gresita de a continua sa locuiesc cu el si am avut mult de tras din aceasta cauza. Toate fetele mi-au spus ca dragostea pt. amanta nu o sa treaca peste noapte, dar eu am sperat ca in cazul lui va fi altfel. Iarasi ! Stii tu cum e, ca si cu cei bolnavi incurabil, tot spera pana in ultimul moment ca se va intampla o minune, si ei vor fi unul din cazurile fericite.
Eu stiu sigur ca la forumul acesta nu pot renunta. Sunt mai mult decat dependenta, de cativa ani. Aici am gasit mereu o vorba buna, o incurajare, mi-am facut prietene, e o parte din viata mea. Subiectul cu pierderile de sarcina la care am scris mult timp, a fost cea mai buna terapie posibila pentru mine.
Si voi scrie negresit si finalul povestii mele. Din respect pentru fetele care si-au rupt din timpul lor ca sa imi scrie mie mesaje atit de frumoase. Sincer, nu stiu cum as fi trecut peste perioada aceasta urata daca nu aveam atit de multi prieteni, si in viata reala si aici. Pana sa aflu adevarul despre sotul meu nu am spus nimanui prin ce trec, banuielile mele, cosmarul din fiecare zi, umilintele psihice la care am fost supusa. Dupa ce am inceput sa vorbesc, m-am simtit mult mai bine. Eu sunt genul de persoana care nu poate sa tina nimic in ea. Simt ca ma sufoc daca nu am cu cine vorbi. Sunt in general ca o carte deschisa. Probabil e un lucru rau.
Oricum, toate mesajele de aici mi-au facut tare bine. Mai ales in momentele de criza, m-au ajutat sa ma ridic...
Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
alexadra spune:
Ce decizie ai luat ? Ramai cu EL ? Sau fara EL ? Eu sper sa-mi spui ca esti fericita alaturi de bebicul tau... SINGURA. Mult succes !
Mama de print
Piranda spune:
Cristina am ajuns din intamplare pe forum si la povestea ta si ti-o urmaresc de doua zile. Am luat-o cu "inceputul" ca sa pot sa inteleg ce s-a intamplat.
Ce pot sa spun? In nici un caz nu pot sa-ti dau sfaturi vis a vis de ce decizie sa iei , pentru ca nu este locul si dreptul nimanui sa-ti dea astfel de sfaturi....
Am citit in povestea voastra frustrare, durere, dar si dragoste si respect pentru ceea ce a fost candva intre voi. Aveti un copilas minunat din cate spuneti si numai voi stiti daca o sa-i oferiti o familie cu voi doi impreuna sau separat.
Cristina, spui ca nu esti influientata de postarile de pe forum, dar nu ai cum sa nu fii. Am citit printre randuri tot ce ai scris si am incercat sa analizez "la rece". Aveai o perioada in care ai mentionat numai faptul ca te-a inselat, si atunci fetele au venit cu sfaturi "adecvate". Pe urma ai mentionat si celelalte probleme, si sfaturile au curs din nou in functie de situatie...
...au venit postarile lui Dan si unele din fete si-au mai "domolit" inversunarea pentru ca au citit in cele scrise de el ca regreta si ca ar vrea sa remedieze cumva situatia...
A venit apoi postarea sourorii tale care oferea alte "detalii"...
Situatia nu e simpla catusi de putin, si nimeni nu neaga ca ai suferit mult, si in momente critice
Stiu ce inseamna pierderea unei sarcini pentru ca am pierdut 13...Stiu ce inseamna sa fi inselata pentru ca am fost...Stiu ce inseamna sa fi divortata pentru ca sunt...Stiu ce inseamna sa cresti un copil cu parintii separati pentru ca il cresc si sufar in fiecare zi pentru suferinta lui(chiar daca acum sunt recasatorita si implinita)...Stiu cat e de greu pentru ca am trecut prin toate acestea dar m-am ridicat. Si culmea, nu urasc barbatii
Am ajuns la concluzia ca si ei sufera dar altfel decat noi. Si ei au sentimente dar de multe ori nu si le arata pentru ei sunt "macho". Nu consider ca aceasta ar trebui sa le serveasca drept scuza in a "calca gresit" insa ai inteleg din acest punct de vedere. Unii se apuca de baut, altii de droguri, iar din pacate altii de femeiInainte sa citesc postarile lui Dan am intuit ca a suferit la pierderea primului copil si acesta a fost motivul pentru care a avut nevoie de timp sa se ataseze de cel de-al doilea...Problema voastra e mult mai complexa si lipsa de comunicare a dus la "prapastie"...
Ce as putea sa-ti spun fara sa-mi sara fetele inversunate impotriva lui Dan in cap? Aveti o rana adanca pe care ati incercat pana acum sa o bandajati temporar cu un plasture dar nu e de ajuns...Este o rana mai mare decat o simpla zgarietura si are nevoie de "fire chirurgicale" care sa o ajute sa se cicatrizeze. Acordati-va timpul necesar vindecarii. O sa vedeti cicatricea acolo dar va veni timpul cand nu o sa mai doara. Nu luati decizii pripite la nervi si incercati sa puneti trecutul deoparte . Nu o sa-l uitati (mai ales tu) dar daca si cand decizi sa mai dai o sansa, trebuie sa fie TOTALA ori DELOC. Nu o sa ajungeti nicaieri lasandu-va influientati de unii sau de altii care au pareri impartite vis a vis de situatia voastra.
Fetele care urasc barbatii iti vor spune sa-l lasi ca nu se vindeca. Cele care au familii fericite iti vor da sfatul sa continui si sa incerci sa treci peste...O sa fie intotdeauna doua tabere, iar tu in mijloc. In zilele bune o sa le dai dreptate celor care te incurajeaza sa continui iar in cele rele o sa-ti aduci aminte de tot raul pe care ti l-a facut (si nu numai ...si ce-a fost bun nu mai e bun, tot "rau" o sa-l vezi...).
Incearca sa cauti in inima raspunsul si sa faci ceea ce este mai bine pentru voi toti.
Timpul le va vindeca pe toate dar nu astepta o rezolvare peste noapte pentru ca nu se va intampla. Parere mea este ca prima oara cand ai acceptat sa va mutati din nou impreuna nu erai inca vindecata si orice scanteie a dus la foc. Nu puneti limite de timp ...Acorda-ti tot timpul din lume daca ai nevoie pentru ca ai nevoie de o vindecare a mintii si a trupului in acelasi timp.
Aveti grija de voi si de puiul vostru. Fa tot ce crezi tu ca te va ajuta mai tarziu sa-ti spui ca ai facut TOT ce este omeneste posibil si numai dupa aceea ai luat decizia(oricare ar fi ea).
Contrapunct spune:
Piranda, ai vorbit abslut minunat, echilibrat si, mai ales, adevarat. 